2r-54/25 — Încasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecată

La 20 decembrie 2022, Î.M.G.F.L. „NR.13” din Chișinău, în procedura falimentului, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Gangan și Svetlanei Gangan, solicitând încasarea, în mod solidar, a datoriei la serviciile locativ-comunale în mărime de 3 394, 29 de lei, pentru perioada 01 iunie 2020-31 octombrie 2022 la locul de consum din mun.Chișinău, str. xxxxx, nr.xxxxx, ap.xxxxx și a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 22 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a expediat repetat părții pârâte încheierea privind intentarea procesului, cererea de chemare în judecată și înscrisurile anexate.

Prin hotărârea din 03 august 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Î.M.G.F.L. „NR.13” din Chișinău, în procedura falimentului. S-a încasat în beneficiul Î.M.G.F.L. „NR.13” din Chișinău în procedura falimentului, de la Alexandru Gangan și Svetlana Gangan suma de 3 544, 29 de lei, inclusiv suma de 3 394,29 de lei cu titlu de datoriei pentru consumul serviciilor locativ-comunale neachitate pentru perioada 01 iunie 2020-31 octombrie 2022 și suma de 150 de lei cu titlu de cheltuieli pentru citarea publică a pârâților. S-a încasat în bugetul de stat al Republicii Moldova de la Alexandru Gangan și Svetlana Gangan suma de 270 de lei cu titlu de taxă de stat.

La 04 decembrie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.57), Î.M.G.F.L. „NR.13” din Chișinău, în procedura falimentului, a depus referință la cererea de apel, menționând că apelantul a achitat la 26 iulie 2024 datoria încasată prin hotărârea judecătorească, iar cererea de apel este depusă cu omiterea termenului de apel.

Prin încheierea din 10 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea depusă de Alexandru Gangan cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii din 03 august 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a restituit ca fiind depusă în afara termenului legal cererea de apel înaintată de Alexandru Gangan împotriva hotărârii din 03 august 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În susținerea recursului, recurentul a invocat că despre existența dosarului civil nu a cunoscut, însă a aflat la 29 iulie 2024 despre existența hotărârii judecătorești de la executorul judecătoresc și la 07 august 2024 a depus cererea de apel. În conformitate cu prevederile Codului de Procedura Civilă, justiția în pricinile civile se înfăptuiește pe principiul egalității tuturor persoanelor, independent de cetățenie, rasă, naționalitate, origine etnică, limba, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere, origine socială, serviciu, domiciliu, loc de naștere, precum și al egalității tuturor organizațiilor, indiferent de tipul de proprietate și formă de organizare juridică, subordonare, sediu și de alte circumstanțe.

Potrivit prevederilor art.25, art. 26 din Codul de procedură civilă, instanța trebuie să cerceteze direct și nemijlocit probele, să asculte explicațiile părților și intervenienților, și să ia cunoștință de înscrisuri, să cerceteze probele materiale, precum și să întreprindă alte acțiuni necesare pentru justa soluționare a pricinii. Procesele civile se desfășoară pe principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile procedurale. Contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încât părțile și ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și 2 expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu cauza dată judecății și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței.

Recurentul a evidențiat că instanța de fond a judecat cauza în lipsa reprezentantului său, fiind lipsit de dreptul de a prezenta referința sau după caz înaintarea cererii reconvenționale, probelor și să participe la cercetarea lor, de a pune întrebări altor participanți la proces, de a formula cereri, de a reclama probe, de a da explicații orale și scrise instanței, precum și de alte drepturi prevăzute de art. 56 din Codul de procedură civilă.

În scopul respectării drepturilor procesuale ale părților, instanța de judecata este obligată, în temeiul art. 100 din Codul de procedură civilă să comunice cererea de chemare în judecată și actele de procedură, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandata și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. Iar în conformitate cu prevederile art. 102 din Codul de procedură civilă, instanța înștiințează prin citație participanților la proces, martorii, experți, specialiștii și interpreții privitor la locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora efectuării unor acte de procedură. Astfel, prin acțiunile sale instanța de fond a încălcat și a aplicat eronat mai multe prevederi din Codul de procedura civilă, în rezultat fiind lipsit de toate drepturile procedurale prevăzute și apărate de același act legislativ, nu i-a comunicat locul, data și ora ședințelor de judecată.

Recurentul cu referire la prevederile art. 116 alin. (1), (2) și (4) din Codul de procedură civilă, a menționat că era în drept să înainteze cererea privind repunerea în termen, iar instanța de apel era obligată să-l repună în termenul legal de declarare a apelului. Nerepunerea în termenul legal îi încalcă în mod grav dreptul de acces liber la justiție și la recurs efectiv. Este important de evidențiat că în sensul art. 6 § 1 CEDO, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către о instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotarî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa. Constituția Republicii Moldova la art. 20 prevede ca orice persoana are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. Dreptul de acces la о instanță garantat de articolul 6 § 1 din Convenție, nu este absolut, putând face obiectul unor limitări; asemenea limitări sunt permise implicit întrucât dreptul de acces la justiție, prin natura sa, necesită a fi reglementat de stat. În acest sens, statele contractante se bucură de о anumită marjă de apreciere, deși Curtea este cea care pronunță hotărârea definitivă în ceea restrânge, 3 pentru un justițiabil, accesul liber într-o asemenea măsură, încât sa fie afectată însăși esența dreptului său de acces la о instanță. О limitare nu este compatibilă cu articolul 6 § 1 CEDO, dacă nu urmărește un scop legitim și dacă nu există о legătură rezonabilă de proporționalitate între măsurile angajate și scopul urmărit (a se vedea Waite and Kennedy c. Germaniei [GC], nr. 26083/94, § 59, ECHR 1999- I). Dreptul de acces la о instanță este lezat atunci când reglementările nu mai servesc scopurilor principiului securității juridice și al bunei administrări a justiției, ci devin un fel de barieră care împiedică justițiabilul să obțină examinarea în fond a cauzei sale de către о instanța de judecată competenta (a se vedea Tsalkitzis c. Greciei, nr. 11801/04, § 44, 16 noiembrie 2006).

De asemenea, în jurisprudența CtEDO, Curtea a precizat următoarele: faptul ca о persoană are, la nivel intern, о pretenție care poate da naștere unei acțiuni în justiție poate depinde nu doar de conținutul propriu-zis al dreptului cu caracter civil relevant, astfel cum este definit în dreptul național, ci și de existența unor bariere procedurale („procedural bars”), care împiedică sau limitează posibilitățile de sesizare a unei instanțe cu eventuale plângeri (Fayed împotriva Regatului Unit, pct. 65). Într-un astfel de caz, legislația naționala recunoaște unei persoane un drept material fără ca din vreun motiv oarecare să existe о cale de atac pentru a face sa fie recunoscut sau aplicat în justiție.

Copia recursului declarat a fost expediată intimatului la 17 februarie 2025, conform scrisorii (f.d.79).

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 din Codul de procedură civilă: „(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă. (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 362 din Codul de procedură civilă: „(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. (3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.” 4

Art. 369 din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen”.

Art. 100 din Codul de procedură civilă: „ (1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”

Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale nr. 1457 din 30 decembrie 2016: „Pct.2. În sensul prezentelor Reguli se definesc următoarele noțiuni: trimitere nereclamată– trimitere poștală care nu a fost distribuită (predată) destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia. Pct. 101. Trimiterile poștale se păstrează în unitatea poștală, în așteptarea destinatarului, timp de 15 zile calendaristice pentru trimiterile poștale interne și pentru trimiterile EMS și timp de 30 de zile calendaristice pentru trimiterile poștale internaționale, din ziua următoare zilei de sosire a acestora în oficiul poștal de destinație. Scrisorile recomandate cu mențiunile „Citație” și „Înștiințare” se păstrează timp de 7 zile calendaristice. Mandatele poștale pe suport de hârtie se păstrează timp de 30 de zile, mandatele electronice urgente – timp de 60 de zile și mandatele contra ramburs – timp de 180 de zile. La cererea în scris a expeditorului sau destinatarului, termenul de păstrare a trimiterilor poștale poate fi prelungit, cu excepția scrisorilor cu mențiunile "Citație" și "Înștiințare", pînă la 2 luni din ziua următoare zilei de sosire a acestora în oficiul poștal de destinație. Pct. 102. Trimiterile poștale, care nu au putut fi distribuite destinatarilor se înapoiază expeditorului în următoarele situații: 1) la expirarea termenelor de păstrare; 2) la cererea expeditorului; 3) destinatarul refuză să primească trimiterea; 4) destinatarul nu este la adresa indicată; 5) adresatul căsuței poștale de abonament nu este indicat sau este indicat incorect; 6) adresa destinatarului indicată pe trimitere este ștearsă sau ruptă; 7) destinatarul este decedat.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 2764 din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța soluționează cauza și adoptă dispozitivul hotărîrii într-un termen de cel mult 6 luni de la data depunerii cererii. 5 (2) Dacă, după ce i s-au comunicat cererea de chemare în judecată și înscrisurile anexate, pîrîtul nu depune referință, soluționarea cererii se face în baza materialelor anexate la dosar. (3) Hotărîrea judecătorească adoptată se publică pe pagina web a instanței judecătorești și se comunică participanților la proces, inclusiv prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor. (4) Hotărîrea judecătorească poate fi atacată cu apel, care se examinează în condițiile prezentului cod. Deciziile instanței de apel nu se supun recursului, fiind definitive și irevocabile de la pronunțare. (5) Instanța de apel examinează cererea de apel în procedură scrisă sau cu citarea participanților la proces, prevederile art.2763 fiind aplicabile corespunzător.”

Art. 111 din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 116 din Codul de procedură civilă: „(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”

Art. 10 din Codul de procedură civilă: „(1) Sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. (3) Sancțiunile procedurale vizează atît actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în dependență de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.” 6

Art. 427 din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Studiind materialele cauzei civile, argumentele invocate în recurs în raport cu normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din motivele ce succed.

Din materialele cauzei civile rezultă că, la 07 august 2024, Alexandru Gangan a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 03 august 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Totodată, a solicitat repunerea în termenul de apel (f.d.48-49).

Prin încheierea din 10 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 369 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă, s-a respins cererea depusă de Alexandru Gangan cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii din 03 august 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a restituit ca fiind depusă în afara termenului legal cererea de apel înaintată de Alexandru Gangan împotriva hotărârii din 03 august 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.61-66).

Din criticile aduse în recursul declarat, instanța de recurs identifică dezacordul recurentului cu actul judecătoresc emis, motivat prin faptul că prima instanța a examinat cauza în lipsa sa și nu i s-au comunicat actele emise și nu i-au fost expediate înștiințări.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind întemeiată soluția instanței de apel privind respingerea cererii de repunere în termenul de apel și respectiv restituirea cererii de apel ca fiind depusă în afara termenului legal.

În context, instanța de recurs reiterează că în recursul declarat s-a invocat că prima instanță contrar prevederilor art. 100, art. 102 din Codul de procedură civilă nu i-a comunicat cererea de chemare în judecată și citațiile, nu i-a comunicat locul, data și ora ședințelor de judecată, în rezultat fiind lipsit de toate drepturile procedurale prevăzute și garantate de Codul de procedură civilă. 7

La acest capitol, instanța de recurs apreciază ca fiind nejustificate argumentele recurentului, în condițiile în care prima instanță a întreprins măsurile necesare prevăzute de legiuitor în vederea comunicării actelor emise. Or, cauza a fost examinată în procedura cererilor cu valoare redusă în conformitate cu art.2762-art.2764 din Codul de procedură civilă, fără prezența părților.

În această ordine de idei, instanța de recurs evidențiază că prin încheierea din 23 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prezenta cerere de chemare în judecată a fost acceptată spre examinare în procedură cererilor cu valoare redusă, conform căreia pârâților li s-a stabilit un termen de 30 de zile de la recepționarea cererii de chemare în judecată cu înscrisurile anexate pentru prezentarea referinței și probelor, precum și li s-a explicat dreptul de a depune cerere reconvențională (f.d.16). Copia încheierii enunțate împreună cu cererea de chemare în judecată și anexele a fost expediată pârâților cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție, inclusiv lui Alexandru Gangan la adresa din mun.Chișinău, str. xxxxx, nr.xxxxx, ap.xxxxx (f.d.17), de altfel adresă indicată personal de recurent în cerere de apel și în cea de recurs (f.d.48-49, 72-75). Din adresa recurentului, trimiterea poștală s-a restituit instanței ca fiind „nereclamată” (f.d.21-22). În continuare, s-a dispus citarea publică a pârâților cu mențiunea că în termen de 30 de zile de la data publicării acestuia, pârâții să prezinte referința la cererea de chemare în judecată și probele (f.d.24), iar la 27 aprilie 2023 s-a publicat avizul de citare public în ziar (f.d.27).

Ulterior, având în vedere redistribuirea prezentei cauze spre examinare unui alt judecător al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.30- 31), prin încheierea ultimului din 22 iunie 2023, s-a dispus expedierea repetată părții pârâte a încheierii privind intentarea procesului, cererii de chemare în judecată și înscrisurile anexate. La fel, s-a indicat că ședința de examinare va fi stabilită după expirarea termenului de 30 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată (f.d.32), care a fost expediată pârâților cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție, inclusiv lui Alexandru Gangan la aceeași adresă din mun.Chișinău, însă corespondența s-a restituit instanței ca fiind „nereclamată” (f.d.36). De asemenea, s-a realizat citarea publică a pârâților (f.d.33), iar la 13 iulie 2023 s-a publicat avizul în ziar (f.d.40).

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție materialele cauzei confirmă cu certitudine că prima instanță a întreprins măsurile legale în vederea comunicării actelor emise în sensul art. 100 din Codul de procedură civilă, precum și a dispozitivului hotărârii judecătorești din 03 august 2023, însă recurentul nu a reclamat corespondența destinată lui, iar nerecepționarea acesteia îi este imputabilă, în special că a fost expediată la adresa indicată de ultimul ulterior în cererile depuse, aspect reliefat supra. Tot la 03 august 2023, dispozitivul hotărârii 8 judecătorești, în virtutea prevederilor art.2764 alin (3) din Codul de procedură civilă, a fost publicat pe portalul național al instanțelor de judecată.

Drept urmare, decad alegațiile recurentului precum că instanța de fond prin acțiunile sale l-a lipsit de dreptul de a prezenta referința sau după caz cerere reconvențională, probe, să participe la cercetarea lor, să pună întrebări altor participanți la proces, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea explicații orale și scrise instanței, precum și de alte drepturi prevăzute de art. 56 din Codul de procedură civilă, în situația în care circumstanțele conturate supra atestă cu certitudine că prima instanță i-a acordat posibilitatea pârâtului/recurent să-și valorifice toate drepturile garantate de Codul de Procedură Civilă și art. 6§1 din CEDO. Mai mult, recurentul nici nu a adus niciun argument în justificarea nereclamării trimiterilor poștale expediate de instanța judecătorească, iar în virtutea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, citate supra, nerecepționarea corespondenței îi este imputabilă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că instanța de apel întemeiat a conchis în privința respingerii cererii de repunere în termenul de declarare a apelului cu restituirea acestuia, din motiv că a fost depus în afara termenului legal. Or, în contextul prevederilor art.362 alin.(1) din Codul de procedură civilă, termenul de depunere a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, care la caz s-a realizat la 03 august 20234, iar cererea de apel a fost depusă de Alexandru Gangan doar la 07 august 2024.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră relevant de a menționa obligația părților de a se folosi cu bună- credință de drepturile procedurale în virtutea prevederilor art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă.

Instanța de recurs precizează că în recursul declarat recurentul nu a adus niciun argument în justificarea nerecepționării trimiterilor poștale și respectiv omiterii termenului de contestare cu apel a hotărârii primei instanțe, punând doar pe seama instanței inacțiunile sale, însă circumstanțele reliefate supra denotă respectarea prevederilor legale de către prima instanță și întreprinderea măsurilor necesare în vederea comunicării pârâtului/ recurent a acelor judecătorești emise.

La fel, în cererea de apel depusă în textul căreia a formulat solicitarea de repunere în termenul pentru declararea apelului, pârâtul/recurent a pus pe seama instanței nerecepționarea trimiterilor poștale, deși instanța a respectat prevederile legale în vederea comunicării actelor emise. De altfel, pârâtul odată cu depunerea apelului la 07 august 2024, solicitând repunerea în termenul pentru declararea acestuia, nu a adus nici un argument referitor la data aflării despre hotărârea emisă. Or, în sensul art. 116 alin. (4) din Codul 9 de procedură civilă, repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură. Însă la caz, anumite argumente în vederea justificării acestui aspect, recurentul nu a indicat în apelul înaintat.

Subsecvent, instanța de apel justificat a respins repunerea în termenul de apel cu restituirea cererii de apel ca fiind înaintată în afara termenului legal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că părțile antrenate într-un proces, trebuie să se comporte cu bună credință în raport cu drepturile procedurale conferite de legislator și trebuie să urmărească cu bună-credință desfășurarea procesului, remarcă sugerată și de jurisprudența CtEDO. Jurisprudența constantă a CtEDO a arătat că revine primordial celor interesați să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se vedea cauza Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001; cauza Agapito Maestre Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004).

Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene în interiorul cărora urmează a fi valorificate, or, în caz contrar survin sancțiunile procedurale în sensul art.10 din Codul de procedură civilă. Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.

Prin prisma respectării dreptului la un proces echitabil, inclusiv dreptul de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv garantat de art.13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că, recurentul și-a neglijat posibilitatea de valorificare a drepturilor procedurale în termenul prevăzut de legislația în vigoare.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge recursul declarat cu menținerea încheierii contestate.

Ținând cont de cele expuse, în conformitate cu art. 427 lit. a), art.428 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Alexandru Gangan. Menține încheierea din 10 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de 10 Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ „NR.13” din Chișinău în procedura falimentului, împotriva lui Alexandru Gangan și Svetlanei Gangan cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Gheorghe Stratulat 11