2ra-777/23 — încasarea salariului și penalităților

2ra-777/23 — încasarea salariului și penalităților (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Tonciuc Vasile,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tașciuc

Galina către SA „Bălcolcom”, în calitate de intervenienți accesorii Tonciuc

Vasile, Fuiarovskaia Svetlana și Gross Elizabeth privind încasarea salariului

și penalităților,

împotriva deciziei din 20 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți

(Dosarul nr. 2ra-777/23

2-21010232-01-2ra-06062023)

Admisibilitatea recursului depus până la 1 septembrie 2023; Art. 432 din Codul

de procedură civilă (versiunea până la 1 septembrie 2023); Temeiurile

recursului, Temeiurile inadmisibilității recursului

Judecătoria Bălți, sediul Central, judecător – S. Dubceac

Curtea de Apel Bălți, judecător – S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu

12 martie 2025

0

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

Tonciuc Vasile,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Lilia Roic-Botezatu, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva SA „Bălcolcom” privind încasarea datoriei salariale în

mările de 613 136 de lei, a penalității și a cheltuielilor de judecată.

2011 și până în prezent, activează la SA „Bălcolcom” în calitate de

jurisconsult, fapt ce se confirmă prin ordinul nr. 6 din 10 februarie 2011, cât

și prin contractul individual de muncă nr.1 din 10 februarie 2011. Contractul

individual de muncă menționat a fost semnat pe un termen nelimitat (p.1.1.).

Conform pct. 8 al contractului, din start a fost stabilit un salariu lunar de 2

000 de lei, care mai apoi, începând cu 1 ianuarie 2012, prin ordinul nr.8 din

01 ianuarie 2012, a fost stabilit în sumă de 5 492 de lei.

prezentei acțiuni a participat din numele întreprinderii la multiple ședințe de

judecată, începând cu cauza civilă SRL „Hostex Establishment” către SA

„Bălcolcom” nr. S care a fost examinată și executată hotărârea timp de 5 ani

și de 2 ori a ajuns la CSJ, continuând cu cauzele civile Primăria mun.Bălți

către SA „Bălcolcom”, SA ”Bălcolcom” către Inspectoratul Fiscal Teritorial

Bălți, Gross Elisabeth către SA „Bălcolcom” privind dizolvarea

întreprinderii și finisând cu cauza administrativă SA „Bălcolcom” către

Banca Națională a Moldovei privind anularea actului administrativ, cauză la

care participă până în prezent și care la moment va fi examinată de către

Curtea de Apel Chișinău.

Tonciuc Vasile cât și de către actualul administrator Melnic Vitalie au fost

eliberate mai multe procuri, ceea ce dovedește faptul de facto activării la SA

„Bălcolcom”, începând cu 2011 și până în prezent. Mai mult ca atât, faptul

activării este recunoscut și de către instanțele de judecată la ședințele cărora

participa în calitate de reprezentant al SA „Bălcolcom”.

calitate de jurisconsult și respectiv activitatea până în prezent.

1

achitat.

salariată a SA „Bălcolcom” față de reclamantă constituie 613 136 de lei: 2

000 de lei x 10 luni (01.03.2011-31.12.2011)=20 000 de lei, 5 492 de lei x

108 luni (01.01.2012-31.12.2020) = 593 136 de lei.

fi calculată penalitatea prevăzută de art.330 Codul muncii. Suma penalității

calculate va fi prezentată suplimentar în ședința de judecată.

Galina a depus cerere de concretizare a pretențiilor, în care a indicat că

înaintează pretenții pentru neachitarea salariului pentru perioada decembrie

2015 - aprilie 2021, adică pentru 65 de luni. Salariul de funcție stabilit de

părți, reieșind din durata zilei de muncă de 8 ore și 5 zile în săptămână

constituie 5 492 de lei.

beneficiul său a datoriei salariale în mărime de 178 490 de lei, a penalității

în sumă de 519 480,04 lei și a cheltuielilor de judecată.

au fost atrași în proces, în calitate de intervenienți accesorii Tonciuc Vasile,

Fuiarovskaia Svetlana și Gross Elizabeth (f.d. 75-77, vol.I).

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Tașciuc Galina și s-

a încasat de la SA „Bălcolcom” în beneficiul lui Tașciuc Galina suma de 101

602 lei cu titlu de datorie la plata salariului. În rest pretențiile au fost respinse

ca neîntemeiate.

Brumă, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 05 iulie 2022 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, prin care a solicitat casarea parțială a

hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să

fie respinsă integral (f.d. 234, vol. II).

neajunsurilor la depunerea cererii de apel, la 12 octombrie 2022 a fost depusă

cererea de apel motivată (f.d.19-21, vol. III).

sediul central din 5 iulie 2022, la 20 iulie 2022, a contestat-o cu apel Tonciuc

Vasile, solicitând casarea parțială a hotărârii instanței de fond cu emiterea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral (f.d.237-238, vol.

II). Cu respectarea termenului acordat de instanță pentru înlăturarea

neajunsurilor la depunerea cererii de apel, la 14 octombrie 2022 a depus

cererea de apel motivată (f.d.14-17, vol. III).

2

Tașciuc Galina, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii instanței de

fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral

(f.d. 240, vol. II) .

cererile de apel declarate de Tașciuc Galina, Fuiarovskaia Svetlana prin

intermediul avocatului Brumă Sorin și de către Tonciuc Vasile și s-a

menținut hotărârea din 05 iulie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central (f.d.

74, 75-84 verso,vol.III).

fond în partea pretenției contestate este una corectă, rezultată din aprecierea

corectă a materialului probator și interpretarea justă a normelor de drept

material.

datoriei salariale începând cu 01.04.2018-30.04.2021 în mărime de 101 602

lei, după calculul 104 348 de lei (suma datoriilor salariale pentru perioada

martie 2018-aprilie 2021 recunoscută de către lichidatorul Melnic Vitalie)-

2746 lei (salariul pentru luna martie 2018), respectiv perioada pentru care a

fost încasată datoria salarială este indicată expres în partea motivată a

hotărârii contestate.

Fuiarovskaia Svetlana precum că Tașciuc Galina nu a fost tabelată și nici nu

putea fi tabelată deoarece în intervalul de timp 2013-2018 aceasta cunoștea

despre faptul că SA „Bălcolcom” nu are organe de conducere, cunoștea

despre inițierea procedurii de dizolvare a SA „Bălcolcom” și despre

neachitarea sumelor cu titlu de salariu ceea ce dovedește acestor apelanți,

manifestarea unui comportament de rea-credință din partea reclamantei, or,

prima instanță a respins pretențiile reclamantei privind încasarea datoriei

salariale pentru perioada decembrie 2015-martie 2018, iar pentru perioada

2013- noiembrie 2015 reclamanta nu a înaintat pretenții privind încasarea

salariului.

apelantului Tonciuc Vasile precum că lichidatorul Melnic Vitalii a ascuns și

nu a prezentat instanței de judecată bilanțul provizoriu pe care l-a prezentat

în dosarul de dizolvare a SA „Bălcolcom”, în care nu sunt indicate careva

datorii față de buget care urmează a fi încasate dintr-un careva salariu a cuiva

dintre angajații SA „Bălcolcom”, or, apelantul în situația în care considera

că înscrisul respectiv are relevanță avea posibilitatea să-l prezinte personal,

Tonciuc Vasile având calitatea de participant în proces în cadrul cauzei de

lichidare a SA „Bălcolcom”.

compensației în mărime de 0,3% din suma neplătită a salariului pentru

3

fiecare zi de întârziere, instanța de apel a considerat că instanța de fond just

a respins-o ca fiind neîntemeiată, întrucât cerințele Galinei Tașciuc în acest

sens, nu se încadrează în dispozițiile art. 330 alin. (2) din Codul muncii.

societatea nu se află în situație financiar dificilă este combătută de

materialele dosarului, or, pe bunurile întreprinderii este aplicat sechestru,

întreprinderea de facto nu activează încă din anii 2005 fapt constat prin

hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central din 23 februarie 2018 (nr.09-2-

6663-28062017) /f.d.42, verso, vol.II/, totodată pe conturile bancare ale

pârâtului și bunurile acestuia sunt aplicate sechestre prin încheieri

judecătorești /f.d.199, 205-206 vol. I/, astfel întreprinderea a fost în

imposibilitate de a achita în termen salariul reclamantei independent de

voința sa.

terestre, cerere de recurs împotriva deciziei din 20 decembrie 2022 a Curții

de Apel Bălți.

expusă în cererea de apel.

de recurs participanților la proces (f.d. 108, vol. III).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

din 1 septembrie 2023),

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023)

reglementează că:

”(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în

care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

4

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

operate prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 1 septembrie

2023) prevede că:

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Bălți a fost

pronunțată la 20 decembrie 2022, fiind expediată participanților la prces la 3

martie 2023 (f.d. 85, vol. III). Dat fiind faptul că la materialele cauzei este

anexat plicul restituit instanței din adresa lui Tonciuc Vasile cu mențiunea

„nereclamat” (f.d. 95, vol.III), iar recurentul în cererea de recurs indică

decizia i-a fost comunicată la 3 martie 2023, Completul de judecată

consideră că recursul depus la 2 mai 2023, este în termen.

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul declarat de Tonciuc

Vasile, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în

cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind

apreciate corespunzător.

5

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum

și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

6

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

concluzia de a declara inadmisibil recursul înaintat de Tonciuc Vasile.

procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul înaintat de Tonciuc Vasile.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

7