2rac-53/23 — incasarea prejudiciului moral,a profitului ratat, a dobinzii de intirziere, a prejudiciului moral, incasarea cheltuielilor de judecata

2rac-53/23 — incasarea prejudiciului moral,a profitului ratat, a dobinzii de intirziere, a prejudiciului moral, incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Întreprinderea Individuală

„Baraș Boris”, reprezentată de avocatul Marin Popa,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Întreprinderea Individuală „Baraș Boris” împotriva Primăriei comunei Lăpușna,

intervenient accesoriu Consiliul local al comunei Lăpușna cu privire la încasarea

prejudiciului material, a profitului ratat, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului

moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Întreprinderea Individuală „Baraș Boris” și s-a

menținut hotărârea din 06 mai 2022 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central,

Dosarul nr. 2rac-53/23

NR. PIGD 2-21080245-01-2rac-22022023

Admisibilitatea recursului depus până la 1 septembrie 2023; Art. 432 din Codul de

procedură civilă (versiunea până la 1 septembrie 2023); Temeiurile recursului,

Temeiurile inadmisibilității recursului

Judecătoria Hîncești, sediul Central (jud. E. Bulat)

Curtea de Apel Chișinău (jud. AM. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhanci

05 martie 2025

Textul corespunde originalului

1

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Întreprinderea Individuală „Baraș Boris”, reprezentată de avocatul Marin

Popa,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

ÎN FAPT

chemare în judecată împotriva Primăriei comunei Lăpușna, intervenient accesoriu

Consiliul local al comunei Lăpușna cu privire la încasarea prejudiciului material, a

profitului ratat, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 13044, a devenit proprietarul

bunurilor imobile constituite din teren pentru construcție cu numărul cadastral

xxxxx, clădire administrativă și construcții accesorii cu numerele cadastrale xxxxx,

xxxxx și xxxxx amplasate în comuna xxxxx Astfel, odată cu încheierea

contractului nominalizat, a fost absolvit de dreptul său de a se folosi de

proprietatea sa, cât și de a decide după bunul său plac prin darea imobilelor în

locațiune sau comodat, în vederea obținerii de profit, din motivul că Primăria

comunei Lăpușna, samovolnic, ilegal deținea ocupat bunurile sus menționate,

nedorind să le elibereze sau după caz, să încheie contract de locațiune sau de

comodat.

comunei Lăpușna, cât și Consiliului local al comunei Lăpușna, a nenumăratelor

solicitări privind încheierea contractului de locațiune sau de comodat asupra

imobilului cu achitarea chiriei solicitate, sau după caz, de a elibera imobilele sus

vizate, administrația publică locală nu a întreprins nici o măsură, continuând astfel

până la finele anului 2020, să ocupe samovolnic toate bunurile imobile, acțiuni prin

care întreprinderii i-a fost cauzat un prejudiciu material și moral considerabil.

vederea ocupării abuzive de către Primăria comunei Lăpușna a imobilelor cu

numerele cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx, amplasate în comuna xxxxx, a

fost nevoită să încheie un contract cu Biroul Individual al Mediatorului

„Stegărescu Gheorghe” în vederea inițierii procedurii de mediere. În baza acestui

fapt, prin intermediul Biroului Individual al Mediatorului „Stegărescu Gheorghe”,

a fost încheiată tranzacția dintre întreprinderea reclamantă și Societatea pe Acțiuni

„Agrolapprod”, aferentă la eliberarea benevolă de către ultimul, a tuturor

persoanelor precum și a bunurilor acestora din clădirea administrativă cu suprafața

de 374,7 m2 cu numărul cadastral xxxxx, din construcția accesorie cu suprafața de

38,8 m2 cu numărul cadastral xxxxx, din construcția accesorie cu suprafața de 14,4

2

m2, precum și terenul pentru construcție cu suprafața de 0,1233 ha cu numărul

cadastral xxxxx, suportând în acest sens cheltuieli în mărime de 4 000 de lei.

evacuării forțate a Primăriei comunei Lăpușna și Consiliului local al comunei

Lăpușna, iar la examinarea litigiului a fost antrenat un avocat cu care a fost

încheiat contractul de acordare a serviciilor juridice, ulterior, s-a adresat către

executorul judecătoresc Nicolae Pașa cu solicitarea implementării/executării

titlului executoriu cu privire la evacuarea personalului Primăriei comunei Lăpușna

și a Consiliului local al comunei Lăpușna, cât și a obiectelor din interior, fapt

pentru care, la fel au fost suportate cheltuieli în mărime de 20 000 de lei.

vederea contractării agenției de pază „VVS Grup Security” Societate cu

Răspundere Limitată, suportând astfel cheltuieli în mărime de 5 000 de lei.

bunurilor imobile amplasate în raionul xxxxx, comuna xxxxx, a depus în adresa

Primăriei comunei Lăpușna solicitare, prin care a solicitat eliberarea spațiului de la

agenda locală, unde se desfășoară ședințele consiliului local, beciul sub agenda

locală, garajul, spațiul de ardezie, în care se păstrează lemnele, totodată fiind

solicitată asigurarea accesului spre garaj, care aparține cu drept de proprietate

întreprinderii, porțiunea amplasată între poartă și hotarul terenului. Însă, cererea nu

a fost soluționată de către pârât, astfel fiind încălcat dreptul la proprietate.

comunei Lăpușna cu somație, solicitând ultimului eliberarea bunurilor imobile

constituite din clădirea administrativă cu suprafața de 349,7 m2 cu numărul

cadastral xxxxx, construcția accesorie cu suprafața de 38,8 m2 cu numărul cadastral

xxxxx, construcția accesorie cu suprafața de 14,4 m2, precum și terenul pentru

construcție cu suprafața de 0,1233 ha cu numărul cadastral xxxxx, însă Primăria

comunei Lăpușna și Consiliul local al comunei Lăpușna, prin refuzul de a elibera,

prin nedorință și eschivarea de a încheia un contract de locațiune, pe perioada 01

ianuarie 2020- 31 decembrie 2020 i-a cauzat un prejudiciu material sub forma unui

venit ratat în mărime de 4 938,9 de Euro, echivalentul a 106 186 de lei MDL, fapt

constatat prin Raportul de evaluare nr. 0142 din 15 mai 2020 efectuat de către

Compania de Evaluare și Expertiză „Muscat” Societate cu Răspundere Limitată,

potrivit căruia plata pentru chiria bunurilor imobile aflate în prezentul litigiu, a fost

estimată la suma de 441 de Euro/lunar.

titlu de chirie a clădirii ocupate de Primăria comunei Lăpușna, suma de 29 000 de

lei cu titlu de cheltuieli pentru contractarea mediatorului, executorului judecătoresc

cât și a pazei clădirii administrative, în total suma de 135 264 de lei.

produse prin deposedarea de proprietatea reclamantei cât și a membrilor săi de

familie, pe perioada unui an de zile, prin ocuparea abuzivă și samovolnică a

bunurilor imobile constituite din clădirea administrativă cu suprafața de 349,7 m2

cu numărul cadastral xxxxx, construcția accesorie cu suprafața de 38,8 m2 cu

numărul cadastral xxxxx, construcția accesorie cu suprafața de 14,4 m2, precum și

3

terenul pentru construcție cu suprafața de 0,1233 ha cu numărul cadastral xxxxx,

impunându-i să se adreseze diferitor autorități în vederea soluționării cazului,

suportând astfel, cheltuieli materiale, care, deși fiind proprietar de bună credință nu

trebuia să suporte acele cheltuieli sub nici o formă la adresările de nenumărate ori

către Primăria comunei Lăpușna de a întreprinde măsuri în scopul soluționării

litigiului pe cale amiabilă și în termeni cât mai restrânși, au fost supuși unui

tratament inuman prin abuz psihologic pe marginea retrăirilor sufletești zilnice,

fiindu-le cauzate suferințe psihice și morale enorme ce sunt estimate în mărime de

50 000 de lei.

administratorului Boris Baraș s-a adresat către Primăria comunei Lăpușna și

Consiliul local al comunei Lăpușna cu cerere prealabilă în vederea soluționării

cazului pe cale amiabilă, acordându-i ultimului un termen de 10 zile, cererea în

cauză fiind înregistrată la Primărie, a rămas fără executare și răspuns până la

moment, aceasta eschivându-se de răspuns la cerere, reclamantul fiind impus de a

se adresa instanței de judecată cu prezenta acțiune.

un contract de acordare a asistenței juridice cu avocatul Marin Popa, iar costul

serviciilor juridice prestate de către ultimul și a volumului efectiv de lucru conform

contractului a fost estimat la suma de 10 000 de lei, sumă care la fel urmează a fi

încasată din contul Primăriei comunei Lăpușna.

581, 936, 1998 din Codul civil și art. 96, 166, 167 din Codul de procedură civilă.

din contul Primăriei comunei Lăpușna în beneficiul său a sumei de 106 186 de lei

cu titlu de venit ratat cât și cu titlu de compensare a prejudiciului cauzat prin

folosirea abuzivă a bunurilor imobile, constituite din teren pentru construcție cu

numărul cadastral xxxxx, clădire administrativă și construcții accesorii cu

numerele cadastrale xxxxx, xxxxx și xxxxx amplasate în comuna xxxxx; a

cheltuielilor pentru contractarea mediatorului, executorului judecătoresc cât și a

pazei clădirii administrative în sumă de 29 000 de lei; a dobânzii de întârziere în

mărime de 9 017,51 de lei; a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în

sumă de 10 000 de lei; a prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei; a

cheltuielilor legate de plata taxei de stat în mărime de 5 826 de lei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Întreprinderea Individuală

„Baraș Boris”.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

4

sediul Central, la data de 25 mai 2022, în termenul prevăzut de lege, ÎI „Baraș

Boris” a contestat-o cu apel.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Întreprinderea Individuală „Baraș Boris” și s-a menținut

hotărârea din 06 mai 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central.

determinat faptul că între Întreprinderea Individuală „Baraș Boris” și Primăria

comunei Lăpușna sau Consiliul local Lăpușna nu au fost încheiate careva acte

juridice, din care ar rezulta sau ar lua naștere obligația pârâtului față de reclamant

pentru achitarea chiriei.

soluția primei instanțe, potrivit căreia Întreprinderea Individuală „Baraș Boris” nu

a respectat regulile probațiunii și nu a demonstrat profitul ratat. Or, sarcina

probațiunii existenței, precum și a mărimii profitului ratat, revine reclamantului,

care trebuie să demonstreze că ar fi putut și ar fi trebuit să obțină anumite venituri.

Individuală „Baraș Boris” a eșuat în realizarea obligației sale de a proba existența

și mărimea profitului ratat, ignorând prevederile art. 118 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, potrivit căruia, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele

pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune

altfel, or, în speță, întreprinderea nu a prezentat vreo probă ce ar confirma

posibilitatea obiectivă și reală a obținerii unor venituri, iar în asemenea

circumstanțe instanța este în imposibilitatea de a cuantifica despăgubirea

Întreprinderii Individuale „Baraș Boris”.

iluzoriu și care ar fi un rezultat cert și dependent de activitatea de întreprinzător

nedesfășurată anterior. Or, pentru a putea încasa careva sume cu titlu de

profit/venit ratat, reclamantul trebuia să aducă probe că, ca consecință a activității

sale, a găsit clienți și cu aceștia au fost încheiate contracte de arendă a bunurilor

imobile - clădire administrativă cu numărul cadastral xxxxx și construcțiile

accesorii cu numerele cadastrale xxxxx, xxxxx și xxxxx.

dosarului de inventarie tehnică că, în imobilul cu numărul cadastral xxxxx, clădire

administrativă și construcții accesorii cu numerele cadastrale xxxxx, xxxxx și

xxxxx în afară de Primăria comunei Lăpușna și Consiliul local Lăpușna se mai află

doi agenți economici și anume Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” și

Societatea pe Acțiuni „Agrolapprod”, nefiind stabilit ce suprafață anume este

folosită de către Primăria comunei Lăpușna.

administrativă cu construcții accesorii și teren aferent, plata lunară a chiriei la preț

de piață constituie 8 593 lei sau 441 Euro, fără a fi delimitate suprafațele fiecărui

5

agent economic, astfel, instanța este în imposibilitatea de a cuantifica și

individualiza despăgubirea Î.I. „Baraș Boris”.

pentru contractarea mediatorului, executorului judecătoresc, cât și a pazei clădirii

administrative în mărime de 29 000 lei, Colegiul atestă că cheltuielile invocate nu

au fost suportate întru rezolvarea litigiului dintre Î.I. „Baraș Boris” și Primăria

comunei Lăpușna. Or, după cum rezultă din materialele dosarului, la 03 iulie 2020

în fața mediatorului Stegarescu Gheorghe, părțile medierii Î.I. „Baraș Boris” și

S.A. „Agrolapprod” au încheiat contractul de mediere nr. 148/2020 și tranzacția de

împăcare nr. 327/2020, fiind confirmată prin încheierea Judecătoriei Hâncești din

24 august 2020.

mediatorului, executorului judecătoresc, cât și a pazei clădirii administrative în

mărime de 29 000 lei se referă la un alt litigiu dintre Î.I. „Baraș Boris” și S.A.

„Agrolapprod”, și nicidecum nu pot fi puse în sarcina Primăriei comunei Lăpușna,

or, ultima nu a deținut calitate de parte a tranzacției de împăcare prin mediere, și

nici nu a deținut calitatea de parte sau participant al procedurii civile de confirmare

a tranzacției.

invocate în apel, Curtea de Apel Chișinău a apreciat că instanța de fond întemeiat a

constatat că pretenția cu privire la încasarea prejudiciului material în mărime de 29

000 lei, urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată. Or, în lipsa unor probe ce ar

confirma cauzarea cheltuielilor pentru contractarea mediatorului, executorului

judecătoresc, cât și a pazei clădirii administrative, pretențiile Î.I. „Baraș Boris” cu

privire la încasarea sumei de 29 000 lei poartă caracter declarativ și sunt

neîntemeiate, cu toate că reclamantei i-a fost acordată posibilitatea în vederea

prezentării probelor care ar confirma temeinicia acestei pretenții.

întemeiat a respins și pretențiile subsecvente cu privire la încasarea dobânzii de

întârziere.

pretenția privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei, or, după cum

rezultă din prevederile art. 1998 alin. (1) și art. 2036 alin. (1) Cod civil, prejudiciul

moral se repară doar în cazurile prevăzute de lege. Astfel, numai în cazurile expres

prevăzute de lege se admite compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea

drepturilor patrimoniale.

legiuitorul nu a prevăzut expres repararea prejudiciului moral și totodată Î.I. „Baraș

Boris” nu a prezentat probe care ar confirma, că a avut de suferit în urma unor

pretinse acțiuni ale Primăriei comunei Lăpușna, motiv din care această pretenție

înaintată de către Î.I. „Baraș Boris” a fost apreciată ca neîntemeiată.

CPC, a menținut hotărârea instanței de fond și în partea cheltuielilor de judecată,

or soarta cerinței secundare poartă soarta cerinței de bază.

6

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Individuală „Baraș Boris”, reprezentată de avocatul Marin Popa, a depus cerere de

recurs împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

hotărârea instanței de fond și decizia instanței de apel ca fiind neîntemeiate și

ilegale, or instanțele inferioare nu au sesizat că în speță a fost încălcat dreptul

asupra proprietății private, drept consfințit în art. 9 alin. (2) din Constituție, din

care rezultă că proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor,

libertăților și demnității omului. Mai mult, instanțele de judecată nu au luat în

considerare și prevederile art. 46 din Constituție, potrivit cărora dreptul la

proprietate privată, precum și creanțele asupra statului sunt garantate.

februarie 2020 adresată Primăriei comunei Lăpușna diametral opus, doar cu scop

de a justifica soluția de respingere a acțiunii. Această interpretare arbitrară a dus la

emiterea unui soluții ilegale, fapt prin ce reclamantului i s-a încălcat dreptul la un

proces echitabil.

și anume somația administratorului întreprinderii din 23 martie 2020 către Primăria

comunei Lăpușna și Consiliul local Lăpușna, din care se denotă că repetat a

solicitat ultimilor să se conformeze cerințelor proprietarului de drept asupra

imobilului în litigiu și ca în termen de 10 zile să elibereze spațiul unde se petrecea

ședințele Consiliului, beciul sub agenda locală, a garajului, un ambar din ardezie în

care se păstrează lemnele pentru foc cât și accesul spre garaj. În caz contrar

proprietarul va trece la apărarea forțată a dreptului de proprietate asupra bunurilor

imobile din comuna Lăpușna, str. A. Lăpușneanu 97, cu aplicarea tuturor

consecințelor, inclusiv evacuarea forțată, încasarea cheltuielilor judiciare,

prejudiciului material, cheltuielilor de asistență juridică cât și sesizarea organelor

de apărare a ordinii publice.

reclamantul nu ar fi prezentat dovada faptului că ar fi încheiat vreun contract de

dare în locațiune a imobilului în litigiu, nu este justificat sub nici o formă, or

întreprinderea nu avea posibilitatea să beneficieze de bunul său atâta cât era ocupat

abuziv, nu putea să îl prezinte persoanelor pentru închiriere fără acordul și

posibilitatea de acces în imobil, dar putea să se folosească de bunul său așa cum

avea activitate comercială fără a avea careva impedimente și cheltuieli

suplimentare.

înscrisului – reclamația administratorului întreprinderii din 27 mai 2020, precum și

au tăinuit să se expună în privința răspunsului Consiliului local Lăpușna din 01

iunie 2020, prin care acesta tacit a acceptat ca ulterior să încheie contract de

locațiune și să achite restanța la chiria spațiului ocupat.

7

situația în care reclamantul a demonstrat prin nenumăratele adresări (cereri,

reclamații, oferte) prin care a cerut pârâtului să încheie contract de locațiune, sau

după caz să elibereze spațiile ocupate, alegându-se cu refuzuri formale sau în

general nu a reacționat în nici un fel. Argumentul instanței de judecată privitor la

lipsa unui contract este arbitrar, or, din materialele și înscrisurile anexate se deduce

ocuparea abuzivă din partea pârâtului a imobilului în litigiu, fără a îndeplini

obligațiile solicitate de reclamant, apoi pârâtul a comis o fapt ilicită, un delict,

încălcând orice drept al reclamantului asupra bunului proprietate privată.

precum că reclamantul nu ar fi probat venitul ratat, or, în acest sens a fost prezentat

Raportul de evaluare nr. 0142 din 15 mai 2020. Arbitrară este și invocarea instanței

de apel că spațiul este ocupat de alți doi agenți economici, nefiind specificat ce

suprafață este folosită de Primăria comunei Lăpușna. Deoarece atât în cererea de

chemare în judecată, cât și în cererea de apel s-a invocat că din spațiul imobilului

în litigiu în mărime de 374,7 m2, Primăria ocupă samavolnic suprafața de 349, 7

m2.

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei. Astfel, atât instanța de fond

cât și instanța de apel a motivat absolut arbitrar faptul că Primăria comunei

Lăpușna nu a participat la procedura de mediere dintre întreprinderea reclamantă și

Societatea pe Acțiuni „Agrolaprod”, or, Primăria nu avea la acea etapă nici un

contract de locațiune cu vânzătorul sau cumpărătorului imobilului în litigiu, aceștia

urmau să se conformeze cerințelor de a închiria bunul imobil sau de a-l elibera.

Faptul dat a fost expus și prin decizia Curții de Apel Chișinău, care au examinat

recursul Primăriei aferent la examinarea cererii privind evacuarea forțată din

imobil, unde s-a constatat că Primăria comunei Lăpușna nu este parte a procesului

și nu poate pretinde la ceva.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.”

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) stipulează că:

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

septembrie 2023) relevă că:

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”

8

2023) reglementează că:

„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procesual.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b ¹) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

,,(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.

MOTIVAREA INSTANȚEI

(1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs menționează că din

materialele dosarului rezultă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost

pronunțată la 23 noiembrie 2022 și decizia instanței de apel notificată pe adresa

electronică a reprezentantului recurentei la data de 30 ianuarie 2023 (f.d. 182). Prin

urmare, recursul depus la data de 07 februarie 2023 este în termen.

admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură

9

civilă, în vigoare la data declarării recursului.

reprezentată de avocatul Marin Popa, rezultă că recurenta a invocat temei de

admisibilitate prevederile art. 432 alin. (1), (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri. Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție menționează că, recursul conține obiecții de fapt și de drept, similare

celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către

instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul

de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice

ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o

simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art. 432 alin (2) CPC, nu a stabilit

că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând

normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică

sau invers.

existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă,

în vigoare la data depunerii recursului, și anume, dacă cauza a fost judecată de un

judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; în judecarea cauzei au

fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a

soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces;

în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată

cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu a stabilit.

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia

ei în fapt.

10

Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri.

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța

de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

către Întreprinderea Individuală „Baraș Boris”, reprezentată de avocatul Marin

Popa, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei

de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Justiție apreciază recursul declarat de către Întreprinderea Individuală „Baraș

Boris”, reprezentată de avocatul Marin Popa, ca fiind inadmisibil.

de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2)

din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Consideră inadmisibil recursul declarat de către Întreprinderea Individuală

„Baraș Boris”, reprezentată de avocatul Marin Popa, împotriva deciziei din 23

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

11