3ra-201/24 — constatarea incalcararii dreptului privind accesul la informatie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcararii dreptului privind accesul la informatie
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 245 1Cod Administrativ
3ra-201/24 — constatarea incalcararii dreptului privind accesul la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Valeriu Mitrofan,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Mitrofan Valeriu împotriva Instituției Publice Centrul de
Excelență în Construcții cu privire la constatarea încălcării dreptului privind
accesul la informație, obligarea eliberării copiilor de pe actele solicitate prin
cererea nr. 01-16/11 din 3 februarie 2020 și încasarea prejudiciului moral
împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-201/24
NR. PIGD 2-20036708-01-3ra-28022024)
Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.2451 Cod administrativ.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a
deciziei contestate.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. T. Avasiloaie,
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici,
5 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Valeriu Mitrofan
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 13 martie 2020, Mitrofan Valeriu a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Instituției Publice Centrul de Excelență în
Construcții cu privire la constatarea încălcării dreptului privind accesul la
informație, obligarea pârâtului să elibereze copia actelor solicitate prin
cererea nr.01-16/11 din 3 februarie 2020 și încasarea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii sale, reclamantul a indicat că, la 3 februarie 2020,
cu nr. de intrare 01-16/11, prin intermediul Cancelariei Centrului de
Excelență în Construcții a depus о cerere privind accesul la informație,
numărul de intrare a fost atribuit de secretara directorului, fapt ce confirmă
recepționarea cererii date, unde a solicitat să-i elibereze copia foilor de
parcurs pentru perioada ianuarie 2020 eliberate pentru toate unitățile de
transport care sunt în gestiunea Centrului de Excelență în Construcție și
copia documentelor contabile pentru luna ianuarie 2020 (facturile fiscale ce
confirmă procurarea carburanților, documentele contabile ce confirmă
cantitatea de decontare a carburanților folosiți, cine a decontat carburanții
folosiți și care este documentul ce confirmă împuternicirile persoanelor care
au decontat carburanții folosiți în această perioadă).
Reclamantul a notat că, documentele solicitate au un caracter public și
nu cad sub incidența informației oficiale cu caracter limitat.
A susținut că până la momentul depunerii cererii date în instanța de
judecată (13 martie 2020) nu a primit copia documentelor solicitate, fapt ce
contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 982 din 11.05.2000
privind accesul la informație.
La fel, reclamantul a afirmat că, Centrul de Excelență în Construcții
din or. Chișinău prin acțiunile sau inacțiunile sale în mod flagrant a neglijat
prevederile art.5, 7, 10-12, 15-16 din Legea nr. 982 din 11.05.2000 privind
accesul la informație.
1
În sensul dat, reclamantul a enunțat că a înaintat cererea conform
prevederilor art. 21-24 din Legea nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la
informație.
Cu privire la încasarea prejudiciului moral care îl solicită, reclamantul
a invocat prevederile art. 1422 alin. (1), 1423 din Codul civil și a subliniat
că caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța
de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat
prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.
Astfel, reclamantul a remarcat că solicitarea sa din cererea înregistrată
la Centrul de Excelență în Construcții la data de 3 februarie 2020, sub nr. 01-
16/11, nu era pur formală, din contra aceasta urmărea satisfacerea interesului
reclamantului de a ști cum sunt gestionate resursele financiare la Centrul de
excelență în Construcții din or. Chișinău, cererea de acces la informație,
conținea suficiente indicii care ar fi permis unei autorități diligente
identificarea și comunicarea informației ce-l interesa pe reclamant, însă
Centrul de Excelență în Construcții din or. Chișinău, acționând în mod
deliberat a ales să nu ofere răspunsul în termenul prevăzut de lege.
În asemenea circumstanțe, luând în calcul comportamentul
administrației Centrului de Excelență în Construcții din or. Chișinău, care
denotă tendința de a acționa deliberat în vederea îngrădirii nejustificate a
dreptului reclamantului la informație, miza pe care ultimul о avea la
obținerea informației solicitate, instanța de judecată în cazul dat are menirea
de a stabili că comunicarea peste termen a informațiilor solicitate sau
neeliberarea documentelor solicitate a cauzat în mod indubitabil
reclamantului anumite suferințe psihice.
În această ordine de idei, reclamantul a explicat că principiul
legalității, care este unul fundamental în statul de drept, obligă autoritățile să
se conducă în activitatea acestora exclusiv de lege și nu de emoții sau de
frustrări, iar eventualele abuzuri din partea justițiabililor urmează a fi
contracarate tot în limitele și potrivit procedurilor stabilite de lege.
Drept urmare, ținând cont de forma vinovăției pârâtului la cauzarea
prejudiciului reclamantului, judecând în mod echitabil, Mitrofan Valeriu a
apreciat că suma de 1000 lei este suficientă pentru a compensa orice
prejudiciu de ordin moral cauzat prin refuzul de a furniza informația
solicitată în cerere.
De asemenea, reclamantul a relatat că prin prisma art. 1398 alin.(1),
1422 alin.(1) și (2) și 1423 alin.(1), (2) din Codul civil și art. 21 alin. (3) lit.
i) al Legii privind accesul la informație, încălcarea dreptului fundamental al
2
reclamantului de acces la informație cauzează cert suferințe psihice, iar
Legea instituie obligația autorității corespunzătoare de a repara prejudiciul
moral cauzat.
În acest context, reclamantul a menționat că, Curtea Europeană sa
Drepturilor Omului a făcut о serie de aprecieri notabile în ceea ce privește
proba prejudiciului moral, constatând în repetate rânduri că proba faptei
ilicite este suficientă, urmând ca prejudiciu și raportul de cauzalitatea să fie
prezumate, instanțele urmând să deducă producerea prejudiciului moral din
simpla existență a faptei ilicite de natură să producă un asemenea prejudiciu
și a împrejurărilor în care a fost săvârșită, soluția fiind determinată de
caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directă fiind
practic imposibilă (cauza A. c. Norvegiei, nr.28070/06, 9 aprilie 2009). În
cauzele Danev c. Bulgariei și Iovtchev c. Bulgariei, CEDO a reținut în esență
încălcarea Convenției, după се a considerat că abordarea formalistă a
instanțelor naționale, care atribuiseră reclamantului obligația de a dovedi
existența unui prejudiciu moral cauzat de fapta ilegală, prin dovezi
susceptibile să confirme manifestări externe ale suferințelor lui fizice și
psihologice, avuseseră ca rezultat privarea reclamantului de despăgubirea pe
care ar fi trebuit să о obțină.
În consecință, reclamantul a susținut că pârâtul a comis în raport cu
Mitrofan Valeriu о faptă ilicită prin încălcarea dreptului acestuia de acces la
informație, faptă ce a cauzat cert suferințe psihice reclamantului.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 21 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, acțiunea depusă de Valeriu Mitrofan împotriva Instituției Publice
Centrul de Excelență în Construcții cu privire la constatarea încălcării dreptului
privind accesul la informație, obligarea pârâtului să elibereze copiile actelor
solicitate prin cererea nr.01-16/11 din 3 februarie 2020, încasarea prejudiciului
moral în sumă de 1000 lei, s-a respins.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 24 februarie 2023, Valeriu Mitrofan a depus cerere de apel
nemotivat, ulterior la 2 octombrie 2023 a depus cerere de apel motivată,
împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel,
casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 21 februarie 2023,
cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie
admisă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
3
Prin decizia din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins apelul declarat Mitrofan Valeriu și s-a menținut hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 21 februarie 2023.
În motivarea soluției instanța de apel a reținut că, instanța de fond,
corect a elucidat și constatat circumstanțele cauzei, a verificat și apreciat
obiectiv, probele prezente la materialele cauzei, stabilind corect
circumstanțele de fapt și aplicând corect legislația pertinentă ce guvernează
raportul litigios.
A precizat că, Mitrofan Valeriu este subiect de sesizare în baza Legii
cu privire la accesul la informație, are un drept constituțional de acces la
informație, iar autoritățile statului posesoare a informației vizate, în baza
legii dețin calitatea de furnizor al informației și au obligația de a asigura
accesul solicitantului la informația solicitată.
Curtea de apel a subliniat că, autorității publice, îi revine obligația de
a asigura accesul liber la informația posedată, însă exercitarea acestui drept
urmând a fi exercitată în limitele informației deținute și în limitele stabilite
de lege pentru informația cu caracter limitat.
A notat că, din materialele cauzei nu rezultă conformarea
reclamantului Mitrofan Valeriu la cerințele impuse de IP Centrul de
Excelență în Construcții, pentru satisfacerea cererii nr. 01-16/11 din 3
februarie 2020, și anume, de către reclamant/apelant nu a fost efectuată plata
pentru prelucrarea informațiilor solicitate.
A reținut că, Mitrofan Valeriu nu a reacționat la răspunsul Centrului
de excelență în Construcții din mun. Chișinău și nu a prezentat dovada plății
pentru prelucrarea informației solicitate, vreo probă în acest sens nefiind
prezentată nici la examinarea cauzei în cadrul instanței de judecată, or,
condițiile de plată impuse reclamantului prin răspunsul nr. 01-16/11 din 3
februarie 2020, sunt conforme legii.
Curtea de apel Chișinău a respins ca neîntemeiat argumentul
apelantului privind nefurnizarea informației solicitate prin cererea depusă,
or, Centrul de Excelență în Construcții a acționat transparent, în maniera
revendicată de către Mitrofan Valeriu și cea prescrisă de lege, adică a emis
o decizie/răspuns favorabil în furnizarea informației și totodată a comunicat
despre intenția furnizării informației solicitate, cu condiția prezentării
dovezii de efectuare a plăților pentru prelucrarea informației, așa după cum
prevede art. 20 din Legea privind accesul la informație, însă răspunsul
autorității publice pârâte a fost ignorat de reclamant, fapt care nu poate fi
imputat furnizorului de informații.
4
A mai notat că, apelantului i s-a oferit oportunitatea reală de a lua
cunoștință de documentele solicitate, însă solicitantul nu a manifestat interes în
a se prezenta la sediul instituției publice pârâte pentru a obține/ridica informația
solicitată, comportament ce nu poate fi imputat furnizorului de informații. Or,
Centrul de Excelență în Construcții a acționat prompt la cererea lui Mitrofan
Valeriu care la rândul său nu a oferit detalii suficiente și concludente pentru
identificarea informației solicitate, precum și nu a ținut cont de caracterul
repetitiv al solicitărilor sale.
Instanța de apel a stabilit că, la 3 februarie 2020, Mitrofan Valeriu a
depus o cerere în adresa Centrului de Excelență în Construcții care, prin
intermediul cancelariei a fost înregistrată cu numărul de intrare 01-16/11,
privind accesul la inflamație, răspunsul nr. 01-13/44 din 20 februarie 2020
la cererea depusă de apelantul Mitrofan Valeriu a fost expediat prin poșta
electronică, la adresa de e-mail a lui Mitrofan Valeriu
(valeriu.mitrofan@mail.ru). Astfel, Centrul de Excelență în Construcții a
răspuns reclamantului/apelant în interiorul termenului de 15 zile lucrătoare
consacrat de lege, fiind apreciate critic alegațiile apelantului precum că până
la data înaintării acțiunii în instanța de judecată acesta nu a primit răspuns la
cererea privind accesul la informație. Or, apelantul urma să depună diligența
corespunzătoare în a verifica la intervale regulate poșta sa electronică și
corespondența purtată cu Centrul de Excelență în Construcții în a se
convinge de contrariul celor invocate în acțiune și apelul depus.
Cu referire la pretenția apelantului de încasare a prejudiciului moral,
Completul a reținut că, înn speță, cerința reclamantului privind încasarea
prejudiciului moral are caracter accesoriu, fiind în dependență directă de
pretenția de bază. Iar, în circumstanțele în care s-a constatat netemeinicia
pretențiilor reclamantului privind constatarea încălcării dreptului de acces la
informație, subsecvent urmează a fi respinsă și pretenția de încasare a
prejudiciului moral.
Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia temeiniciei soluției
instanței de fond, prin care a fost respinsă integral acțiunea înaintată de către
Mitrofan Valeriu, or, reclamantului nu i s-a încălcat dreptul de acces la
informație, acestuia i s-a impus o condiție legală de plată a costului pentru
xerox (art.20 al Legii nr.982/11.05.2000), care a fost ignorată de ultimul.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 noiembrie 2023, Mitrofan Valeriu a depus cerere de recurs
nemotivat împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, indicând că, nu au fost constatate și elucidate pe deplin
5
circumstanțe care au importanță pentru soluționarea pricinii in fond,
concluziile primei instanțe sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii,
normele de drept materiale și normele de drept procedurale au fost aplicate
eronat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin (1) din Codul Administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.”
Art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul Administrativ:
„Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451.”
6
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțată public la 31 octombrie 2023, și conform extrasului din poșta
electronică a Curții de Apel Chișinău, hotărârea motivată a fost notificată
recurentului la data de 22 februarie 2024 (f.d. 106).
În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost
demarată în interiorul termenului legal.
Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ,
rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului urmează să însușească
în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele
de casare, invocate în recursul declarat de Valeriu Mitrofan, nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se
referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de
Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată
a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau
că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Valeriu Mitrofan, nu conține obiecții de fapt și de drept în
dezacord cu decizia pronunțată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
7
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,
nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie
1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
8
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Valeriu Mitrofan,
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin.2 lit.a1)
din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Valeriu Mitrofan.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
9