2r-314/24 — încasarea datoriei

La 6 decembrie 2021, Albu Serghei și Buga Pavel au depus în instanță cerere de chemare în judecată împotriva ”ALIRATA-SERVICE” S.R.L. cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 10 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Albu Serghei și Buga Pavel împotriva ”ALIRATA-SERVICE” S.R.L. cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată. S-a încasat din contul SRL „ALIRATA-SERVICE”, în beneficiul lui Albu Sergiu,, datoria contractuală de 28 413,32 lei (douăzeci și opt mii patru sute treisprezece lei și 32 bani). S-a încasat din contul SRL „ALIRATA-SERVICE”, în beneficiul lui Albu Sergiu, taxa de stat în mărime de 853 (opt sute cincizeci și trei) lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 250 (două sute cincizeci) lei. S-a încasat din contul SRL „ALIRATA-SERVICE”, în beneficiul lui Buga Pavel, datoria contractuală de 28 293,24 lei (douăzeci și opt mii două sute nouăzeci și trei lei și 24 bani). S-a încasat din contul SRL „ALIRATA-SERVICE”, în beneficiul lui Buga Pavel, taxa de stat în mărime de 849 (opt sute patruzeci și nouă) lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 250 (două sute cincizeci) lei.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 15 mai 2023, reprezentantul "ALIRATASERVICE" S.R.L., avocatul Jelamschi Eugenia, a declarat apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii

Prin încheierea din 22 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel declarată de către reprezentantul "ALIRATA-SERVICE" S.R.L., avocatul Jelamschi Eugenia, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 10 mai 2023, fiindu-i acordat reprezentantului apelantei un termen de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru depunerea unei cereri suplimentare de apel, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, prezentarea copiilor de pe cererea de apel suplimentară într-un număr egal cu numărul participanților la proces, precum și prezentarea originalului dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 1276 lei ( o mie două sute șaptezeci și șase lei). S-a explicat reprezentantului apelantei că cererea de înlăturare a neajunsurilor menționate, urmează să fie prezentată și înregistrată nemijlocit în 2 Direcția Evidență și Documentare Procesuală a Curții de Apel Chișinău în termenul stabilit, iar în caz de neîndeplinire a indicațiilor din încheiere, cererea de apel va fi restituită.

Prin încheierea din 21 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit cererea de apel declarată de către reprezentantul ”ALIRATA-SERVICE” S.R.L., avocatul Jelamschi Eugenia, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 10 mai 2023. S-a remis apelantei ”ALIRATA-SERVICE” S.R.L., cererea de apel cu toate documentele anexate.

La 27 iunie 2024, ”ALIRATA-SERVICE” S.R.L., reprezentată de avocatul Jelamschi Eugenia, a declarat recurs împotriva încheierii din 21 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii contestate, restituind spre rejudecare problema soluționată prin încheierea casată.

În susținerea recursului a declarat că, nu este de acord cu soluția instanței, și consideră ca urmează a fi casată.

Recurenta a invocat că, încheierea nu a fost expediată în adresa ”ALIRATA-SERVICE” S.R.L., deși în motivarea încheierii din 21 mai s-a indicat că a fost expediată în adresa electronică a avocatului.

Susține că acest argument este nefondat, adresa electronică la care a fost expediată încheierea a fost indicată incorect și ca urmare, încheierea nu a fost expediată în adresa electronică a avocatului. Astfel, nici apelanta, nici reprezentantul său nu a cunoscut despre încheiere adoptată, astfel, a fost în imposibilitatea de a înlătura neajunsurile.

Recurenta a afirmat că, instanța nu au fost diligentă în procesul de informare a apelantei despre încheierea adoptată și nu i s-a oferit oportunitate rezonabilă de a înlătura neajunsurile stabilite în încheiere, respectiv, a fost încălcat dreptul de acces la un tribunal, ceea ce constituie un element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în Convenție.

Art. 368 din Codul de procedură civilă „(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. (2) Dacă apelantul îndeplinește în termen indicațiile din încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării inițiale. (3) Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu fondul.”

Art. 369 din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1).”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 10 din Codul de procedură civilă: ”(1) Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. (3) Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în dependență de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.”

Art. 427 din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 100 din Codul de procedură civilă: ”(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”

Studiind materialele cauzei civile, argumentele invocate în recurs în raport cu normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din motivele ce succed.

Din materialele cauzei civile rezultă că, prin încheierea din 22 aprilie 2024 Curtea de Apel Chișinău, nu a dat curs cererii de apel declarată de către reprezentantul "ALIRATA-SERVICE" S.R.L., avocatul Jelamschi Eugenia, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 10 mai 2023, fiindu- i acordat reprezentantului apelantei un termen de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru depunerea unei cereri suplimentare de apel, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, prezentarea copiilor de pe cererea de apel suplimentară într-un număr egal cu numărul participanților la proces, precum și prezentarea originalului dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 1276 lei ( o mie două sute șaptezeci și șase lei).

La 2 mai 2024, instanța a expediat prin intermediul poștei electronice, eugeniajelamschi@gmail.com, avocatei Jelamschi Eugenia încheierea din 22 aprilie 2024, pentru executare (f.d.160).

Nefiind executată încheierea din 22 aprilie 2024, în temeiul art. 369 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Curtea de Apel Chișinău, a restituit cererea de apel depusă de "ALIRATA-SERVICE" S.R.L., reprezentată de avocatul Jelamschi Eugenia.

În criticile aduse în recursul declarat, recurentul a invocat că adresa electronică la care a fost expediată încheierea a fost indicată incorect și ca urmare, încheierea nu a fost expediată în adresa electronică a avocatului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind neîntemeiat argumenta dat.

Încheierea de a nu da curs apelului, a fost expediată reprezentantului apelantului, prin intermediul poștei electronice eugeniajelamschi@gmail.com. această adresă electronică este indicată chiar de către avocat atât în cerere de apel cît și în cererea de recurs.

Faptul că avocatul, a indicat și adresa eugeniajelamschi@mail.ru, iar încheierea din 22 aprilie 2024, a fost expediată doar la o singură adresă electronică, eugeniajelamschi@gmail.com, nu poate fi invocat argumentul lipsei de comunicare a actului de procedură.

Respectiv, expedierea doar pe o singură adresă face dovada comunicării actului de procedură, pe care se află înscrisă mențiunea că Curtea de Apel Chișinău, expediază spre cunoștință încheierea din 22 aprilie 2024.

Ca urmare, Completul de judecată va respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului precum că, în adresa lui Clopot Veceslav, nu a fost expediată încheierea de a nu da curs apelului.

Or, mesajul transmis de pe o adresă electronică a instanței către o altă adresă este preluat imediat în rețeaua internet de către un server și livrat adresei de e-mail indicată.

Așa cum adresa electronicăeugeniajelamschi@gmail.com, conține un antet, un corp de date, instanța de apel corect a trimis încheierea din 22 aprilie 2024 către căsuța poștală a utilizatorului respectiv.

Art. 102 alin. (6) din Codul de procedură civilă, stabilește că, citația sau înștiințarea se trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces.

În temeiul art. 100 alin. (11) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sunt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate.

Deci, odată ce instanța a comunicat apelantului actul de procedură, prin intermediul poștei electronice, adresă indicată în cererea de apel motivată, susținerile invocate în recurs sunt neîntemeiate, având în vedere că instanța a respectat legislația procesual civilă, fără ai leza apelantului vre-un drept procesual.

În altă ordine de idei, instanța de recurs apreciază ca fiind irelevante argumentele recurentului privind nerecepționarea încheierii. Așadar, apelantul fiind persoană cointeresată în soluționarea acestui litigiu urma să-și asume un rol activ și să îndeplinească în termen a indicațiilor instanței de apel.

Respectiv, dacă din cauza neatenție sau a neglijenței apelantul nu a îndeplinit indicațiile instanței în termenul stabilit, acest fapt are și consecințe juridice semnificative, adică lipsa continuării procesului.

La caz, soluția instanței de apel privind restituirea cererii de apel drept urmare a neîndeplinirii în termen a indicațiilor din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă, este corectă, dat fiind faptul că din materialele dosarului nu se face dovada că apelantul a îndeplinit indicațiile date de instanță prin încheierea din 22 aprilie 2024.

De altfel, deși prevederile legii procedurale sunt exprese și certe în cazul declarării apelului, precum și obligația apelantului de a se conforma prevederilor legale în acest sens, cuprinse în art.365 din Codul de procedură civilă, pentru a evita sancțiunile procedurale, apelantul înregistrând inițial apelul nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, a eludat de a se conforma normelor procedurale și de a depune cererea de apel motivată sau, după caz, să identifice o modalitate în vederea informării instanței de judecată despre situația apărută în familia lor.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră relevant de a menționa obligația părților de a se folosi cu bună credință de drepturile procedurale în virtutea prevederilor art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă. Inițiind procedura de apel, apelantul urmează să se intereseze periodic de soarta dosarului. Părțile trebuie să ia măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre progresul procedurilor judiciare despre care aceștia cunosc.

Drept urmare, alegațiile recurentului nu pot determina casarea actelor judecătorești contestate, în situația în care circumstanțele conturate supra denotă că nevalorificarea drepturilor procedurale în termenul acordat de instanța de apel, le este imputabilă.

De altfel, instanța de apel a întreprins măsurile prevăzute de legislația în vigoare în vederea comunicării actelor procedurale emise și acordarea posibilității apelanților de a-și valorifica drepturile procedurale și respectiv, nu poate fi reținut ca fiind relevant argumentul recurenților precum că prin încheierea de restituire a cererii de apel li s-ar încălca dreptul de acces la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv și respectiv le-ar fi fost îngrădit dreptul de a contesta hotărârea primei instanțe, ilegală, în opinia lor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că părțile antrenate într-un proces, trebuie să se comporte cu bună credință în raport cu drepturile procedurale conferite de legislator și trebuie să urmărească cu bună- credință desfășurarea procesului, remarcă sugerată și de jurisprudența CtEDO. Jurisprudența constantă a CtEDO a arătat că revine primordial celor interesați să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se vedea cauza Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001; cauza Agapito Maestre Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004).

Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor sau, după caz, de instanță, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene în interiorul cărora urmează a fi valorificate, or, în caz contrar survin sancțiunile procedurale în sensul art.10 din Codul de procedură civilă. Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind întemeiată constatarea instanței de apel precum că, apelanta nu a îndeplinit în termen indicațiile din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă, ceea ce a determinat restituirea cererii de apel.

Prin prisma respectării dreptului la un proces echitabil, inclusiv dreptul de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv garantat de art.13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că, recurenții și-au neglijat posibilitatea de valorificare a drepturilor procedurale în termenul acordat de instanță.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge recursul declarat cu menținerea încheierii contestate.

Ținând cont de cele expuse, în conformitate cu art. 427 lit. a), art.428 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de recurs depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ” ALIRATA-SERVICE” reprezentată de avocatul Jelamschi Eugenia. Menține încheierea din 21 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Albu Serghei și Buga Pavel împotriva Societății cu Răspundere Limitată ”ALIRATA-SERVICE” cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată. Decizie este irevocabilă. Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni