2ac-507/24 — modificarea actului administrativ

2ac-507/24 — modificarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la constatarea competenței jurisdicționale a Judecătoriei Căușeni,

sediul Central la judecarea prezentei cauze ca instanță de fond,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ciontoloi Maxim împotriva Consiliului orășenesc Căușeni și

Primarului orașului Căușeni cu privire la modificarea actului administrativ,

(Dosarul nr.2ac-507/24

NR. PIGD 2-24100188-01-2cc-26122024)

Actul administrativ în partea contestată reprezintă act administrativ individual

defavorabil, deoarece reglementează un caz individual în domeniul dreptului public, cu

scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea

raporturilor juridice de drept public. Acțiunea în contencios administrativ reținută spre

examinare de către o instanță de judecată cu respectarea normelor de competență se

soluționează de către aceasta în fond.

29 ianuarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, conflictul negativ de competență dintre

Judecătoria Căușeni, sediul Central și Curtea de Apel Chișinău (în prezent Curtea

de Apel Centru) la soluționarea prezentei cauze, Curtea Supremă de Justiție, în

completul de judecată compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, Judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

sediul Central cerere de chemare în judecată, în procedura de contencios

administrativ, împotriva Consiliului or. Căușeni și Primarului or. Căușeni,

solicitând obligarea Consiliului or. Căușeni și Primarului or. Căușeni să modifice

decizia nr.8/13 din 11 octombrie 2017 „Cu privire la aprobarea Planului

Urbanistic General al orașului Căușeni”, cu corectarea subzonei funcționale și

excluderea terenurilor cu nr. cadastrale XXXXX și nr.XXXXX din zona verde cu

rol de agrement și dotări sportive.

Central, în temeiul art.12, art.206 alin.(1) lit.e), art.199 alin.(2), art.191 alin.(2),

art.198 alin.(2) din Codul administrativ și art.2 din Legea cu privire la actele

normative, s-a transmis prezenta cauză pentru examinare conform competenței

jurisdicționale la Curtea de Apel Chișinău (în prezent Curtea de Apel Centru)

(f.d.46-47).

faptul că decizia contestată de Ciontoloi Maxim, emisă de o autoritate publică –

Consiliul or. Căușeni, reprezintă un act administrativ normativ, deoarece prin

aceasta a fost aprobat Planul Urbanistic General al or. Căușeni, în trei volume:

Volumul I (Memoriu General), Volum II (Protecția Mediului) și Volum III

(Regulamentul Local de Urbanism).

prezent Curtea de Apel Centru) s-a ridicat conflict negativ de competență, s-a

suspendat procesul și prezentat dosarul Curții Supreme de Justiție pentru

soluționarea conflictului de competență apărut între Curtea de Apel Chișinău și

Judecătoria Căușeni, sediul Central (f.d.119-122).

soluția prin faptul că, reieșind din obiectul acțiunii, reclamantul Ciontoloi Maxim

revendică obligarea Consiliului or. Căușeni și Primarul or. Căușeni să modifice

decizia nr.8/13 din 11 octombrie 2017 „Cu privire la aprobarea Planului

Urbanistic General al orașului Căușeni”, prin corectarea subzonei funcționale și

excluderea terenurilor cu nr. cadastrale XXXXX și nr.XXXXX, ce aparțin

reclamantului cu drept de proprietate, din zona verde cu rol de agrement și dotări

sportive.

1

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„ (3) Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel,

dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către

Curtea Supremă de Justiție.

(4) Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-

o încheiere nesusceptibilă de recurs.”

„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și

normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor

administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se

organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”

„(1) Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială

întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul

dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

„(1) Actele administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun

destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale

persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte

favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel.

(2) Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul

administrativ se îndreaptă.”

„Un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau

emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune

controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.”

„(1) Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond

toate acțiunile în contencios administrativ.

(2) Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ

împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de

constituționalitate.”

„(1) Acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei

rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă

contestată, dacă legea nu prevede altfel.”

„Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei

competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”

„(1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau

în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității

publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune,

la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau

inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract

2

administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ normativ (acțiune de control normativ).

22.12.2017:

„În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni principale semnifică: act normativ – act

juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu,

general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează

nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr

nedeterminat de situații identice.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție constată că competentă să

judece prezenta cauză în contencios administrativ, ca primă instanță, este

Judecătoria Căușeni, sediul Central, unde urmează să fie remisă cauza spre

soluționare, din următoarele considerente.

de competență jurisdicțională apărut între Judecătoria Căușeni, sediul Central,

(unde inițial s-a adresat cu acțiune reclamantul), și Curtea de Apel Chișinău (în

prezent Curtea de Apel Centru), urmează de stabilit dacă decizia nr.8/13 din 11

octombrie 2017 „Cu privire la aprobarea Planului Urbanistic General al orașului

Căușeni”, în partea contestată, constituie în sine act administrativ individual sau

act administrativ normativ.

actele administrative individuale și cele normative se realizează în funcție de

obiectul lor de întindere în raport cu criteriul determinabilității persoanelor cărora

li se aplică.

subordonate legii, care stabilesc reguli obligatorii, cu aplicabilitate repetată în

situații identice, asupra unor subiecți de drept nedeterminați, pe când actele

individuale constituie o categorie de acte care urmăresc stabilizarea unei situații

juridice prescrise în raport cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți

de drept.

Maxim a depus inițial la Judecătoria Căușeni, sediul Central cerere de chemare în

judecată, în procedura de contencios administrativ, împotriva Consiliului or.

Căușeni și Primarului or. Căușeni, solicitând obligarea Consiliului or. Căușeni și

Primarului or. Căușeni să modifice decizia nr.8/13 din 11 octombrie 2017 „Cu

privire la aprobarea Planului Urbanistic General al orașului Căușeni”, cu

corectarea subzonei funcționale și excluderea terenurilor cu nr. cadastrale

XXXXX și nr.XXXXX din zona verde cu rol de agrement și dotări sportive.

administrativ derivă din întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: este o

dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică,

3

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, are drept

scop de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea, sau

stingerea raporturilor juridice de drept public.

Căușeni a fost aprobat Planul Urbanistic General al or. Căușeni în trei volume, și

anume: Volumul nr. I (Memoriu General); Volum nr. II (Protecția Mediului) și

Volumul nr. III (Regulamentul Local de Urbanism) (f.d.7).

de chemare în judecată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă

că reclamantul Maxim Ciontoloi nu contestă integral decizia Consiliului or.

Căușeni nr.8/13 din 11 octombrie 2017 „Cu privire la aprobarea Planului

Urbanistic General al orașului Căușeni”, ci doar în partea prin care consideră că i

s-a încălcat un drept al său prin activitatea administrativă a autorități publice

emitente.

că prin decizia nr.8/13 din 11 octombrie 2017, terenurile cu nr. cadastrale

XXXXX și nr.XXXXX, cu destinație pentru construcții, ce îi aparțin cu drept de

proprietate privată, ilegal au fost incluse în Zona verde cu rol de agrement și dotări

sportive din cadrul Zonei Economice Libere „Bălți”, subzona Căușeni”, prin ce i

se încalcă dreptul de proprietate, solicitând modificarea actului administrativ

contestat prin excluderea acestor terenuri din actul respectiv.

octombrie 2017 emisă de Consiliul or. Căușeni, în partea contestată de Maxim

Ciontoloi, reprezintă un act administrativ individual, întrucât reglementează în

această latură o situație juridică concretă, față de un subiect de drept determinat și

produce efecte juridice față de acest subiect, în special, în viziunea reclamantului

actul administrativ în partea contestată îi încalcă dreptul de folosință și dispoziției

asupra terenurile cu nr. cadastrale XXXXX și nr.XXXXX, ce îi aparțin cu drept

de proprietate.

de a considera că decizia Consiliului or. Căușeni nr. 8/13 din 11 octombrie 2017,

în partea contestată de Maxim Ciontoloi, în sensul prevederilor art.10-11 din

Codul administrativ, reprezintă un act administrativ individual defavorabil,

întrucât în latura contestată i-au fost afectate drepturile/interesele sale legitime.

Supreme de Justiție concluzionează că competența jurisdicțională de a examina

cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Ciontoloi Maxim împotriva Consiliului orășenesc Căușeni și

Primarului orașului Căușeni cu privire la modificarea actului administrativ,

aparține Judecătoriei Căușeni, sediul Central, unde inițial s-a adresat reclamantul.

imperativ statuează că nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de

către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres

stabilite de lege.

4

de judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca

dreptul de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este

adusă cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie

competentă să analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei.

Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță cu

principiile Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, potrivit cărora exercitarea dreptului de acces la justiție presupune

tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică

garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest

drept.

înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând

având competență clar stabilită de legea națională, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență prin constatarea

competenței Judecătoriei Căușeni, sediul Central, ca instanță de fond, la

examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Constată competența Judecătoriei Căușeni, sediul Central, ca instanță de

fond, la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Ciontoloi Maxim împotriva Consiliului orășenesc

Căușeni și Primarului orașului Căușeni cu privire la modificarea actului

administrativ.

Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ciontoloi Maxim împotriva Consiliului orășenesc Căușeni și

Primarului orașului Căușeni cu privire la modificarea actului administrativ, se

transmite spre judecare Judecătoriei Căușeni, sediul Central.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

5