3ra-799/23 — anularea actelor administrative s.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative s.a.
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului.
3ra-799/23 — anularea actelor administrative s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Societatea Comercială
„Maser-Auto” Societate cu Răspundere Limitată,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Societatea Comercială „Maser-Auto” Societate cu
Răspundere Limitată împotriva Primăriei mun. Chișinău și Primarului
General al mun. Chișinău cu privire la anularea actelor administrative
individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil,
împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a casat integral hotărârea din 03 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani și emisă o decizie nouă de respingere a acțiunii depuse de
Societatea Comercială „Maser-Auto” Societate cu Răspundere Limitată
(Dosarul nr. 3ra-799/23
NR. PIGD 2-20132156-01-3ra-04082023)
Recursul depus până la 01 septembrie 2023. Motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse nu se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea
în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate în sensul prevederilor 246 din
Codul administrativ în redacția legii până la modificările operate prin Legea nr.246 din
31.07.2023, în vigoare 01.09.2023.
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Chisilița)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)
29 ianuarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului depus de
Societatea Comercială „Maser-Auto” Societate cu Răspundere Limitată,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Ion Malanciuc
Dina Stănilă, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 23 octombrie 2020, SC „Maser-Auto” SRL a depus cerere de
chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva
Primăriei mun. Chișinău și Primarului General al mun. Chișinău cu privire la
anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii
actului administrativ individual favorabil.
În susținerea acțiunii reclamanta a indicat că la 10 iulie 2020 s-a
adresat Primăriei mun. Chișinău cu cererea nr.XXXXX, solicitând eliberarea
certificatului de urbanism pentru proiectarea unui pavilion pe terenul cu nr.
cadastral XXXXX situat pe str. XXXXX.
Prin decizia nr.XXXXX din 06 august 2020, Primăria mun.
Chișinău a refuzat eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectarea
unui pavilion pe terenul cu nr. cadastral XXXXX din str. XXXXX, din motiv că
terenul, pe care se solicită proiectarea pavilionului, se află în linia roșie a
străzii conform Planului urbanistic general, din care considerente, proiectarea
obiectivului solicitat pe terenul respectiv nu se admite.
Nefiind de acord cu refuzul Primăriei mun. Chișinău, la 03
septembrie 2020, SRL „Maser-Auto” a depus cerere prealabilă, solicitând
anularea deciziei nr.XXXXX din 06 august 2020 și eliberarea certificatului de
urbanism pentru proiectarea unui pavilion pe terenul cu nr.cadastral XXXXX
din str. XXXXX, conform cererii din 10 iulie 2020 în sensul solicitat.
Prin decizia (răspunsul) nr.XXXXX din 24 septembrie 2020 a
Primăriei mun. Chișinău, cererea prealabilă a fost respinsă, fiind menținută
decizia de refuz din 06 august 2020 în eliberarea certificatului de urbanism
pentru proiectare, din motiv că terenul în litigiu se află pe linia roșie a străzii
conform Planului urbanistic general.
Reclamanta consideră refuzul Primăriei mun. Chișinău în
eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectarea unui pavilion pe
terenul cu nr.cadastral XXXXX din str. XXXXX, ca fiind ilegal, or, prin acesta
i se cauzează prejudicii materiale considerabile.
Reclamanta a notat că terenul cu nr. cadastral XXXXX, cu
suprafața de XXXXX ha, amplasat pe str. XXXXX, îi aparține cu drept de
proprietate în baza contractului de vânzare-cumpărare a terenului adiacent din
XXXXX, încheiat între Primăria mun. Chișinău și SRL „Maser-Auto”,
procurat la prețul de 157647 de lei.
1
În calitate de proprietar beneficiază și este liber să-și exercite
prerogativele dreptului său (posesiunea, folosința și dispoziția) cu bună-
credință, în corespundere cu scopurile și necesitățile acestuia.
Cu trimitere la art.9 alin.(1) și (2) lit.a), art.11 alin.(1) și (2),
art.500 alin.(1), art.776 din Codul civil, art.4 alin.(2), art.46 alin.(1) din
Constituție, reclamanta a remarcat că dreptul său de proprietate asupra
terenului în litigiu, prin prisma acestor norme de drept, nu poate fi limitat în
condițiile situației din speță.
Cu referire la motivul refuzului neîntemeiat al autorității publice
locale de a elibera certificatul de urbanism pentru proiectarea unui pavilion,
precum că pe terenul în cauză trec linii roșii prevăzute de Planul urbanistic
general, reclamanta a reținut prevederile pct.2.6 din contractul nr.XXXXX din
XXXXX de vânzare-cumpărare a terenului aferent, potrivit cărora
cumpărătorul (SRL „Maser-Auto”) s-a obligat să obțină certificat de urbanism
de la Direcția generală, arhitectură, urbanism și relații funciare (în cazul
preconizării unor construcții, reconstrucții, amenajări etc.), iar pct.4 din
contract prevede un șir de restricții impuse cumpărătorului la folosirea
terenului.
Totodată, reclamanta a subliniat că în contract nu există nicio
interdicție de a efectua construcții pe acest teren, unica obligație fiind de a
obține certificat de urbanism. Cu atât mai mult că, o astfel de interdicție nici
nu i-a fost comunicată și nici nu a avut posibilitate de a cunoaște din alte surse.
Cu trimitere la prevederile art.725 alin.(1), art.775, art.513
alin.(1), art.1100 alin.(1) din Codul civil, SRL „Maser-Auto” a indicat că,
administrația publică locală neanunțând la momentul încheierii contractului
de vânzare-cumpărare despre faptul că orice proiectare și construcție pe acest
teren este interzisă, deduce la faptul că o astfel de interdicție nici nu a existat
în realitate și eventuala invocare a acesteia nu are temei legal.
Reclamanta a accentuat că analizând schema de amplasare și
planul lotului, linia roșie nu trece pe terenul în litigiu pentru care s-a solicitat
eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare.
Cu referire la art.2 și art.12 alin.(1) lit.b) din Legea nr.163 din 09
iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, reclamanta
a notat că certificatul de urbanism pentru proiectare și autorizația de construire
reprezintă 2 acte juridice distincte. Or, pentru eliberarea autorizației de
construire este necesar de a anexa la cerere certificatul de urbanism pentru
care se obține în prealabil. Scopul obținerii certificatului de urbanism pentru
proiectare este de a perfecta documentația de proiect, în special, în care va fi
prevăzut locul de amplasare a unei eventuale construcții.
Prin urmare, eliberarea certificatului de urbanism pentru
proiectare nu reprezintă o permisiune de a efectua construcții pe terenul
menționat, dar reprezintă un document premergător elaborării documentației
de proiect, care se va supune unei verificări, fapt ce rezultă și din prevederile
art.11 alin.(1) din Legea nr.163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea
2
executării lucrărilor de construcție, potrivit cărora documentația de proiect
elaborată în baza certificatului de urbanism pentru proiectare se supune în
mod obligatoriu verificării de către verificatorii de proiect atestați din cadrul
instituțiilor autorizate în verificarea proiectelor.
În perioada de timp dintre obținerea certificatului de urbanism
pentru proiectare și depunerea cererii pentru eliberarea autorizației de
construcție, persoana poate renunța la intenția de a continua procesul de
elaborare a documentației de proiect. Respectiv, obținerea certificatului de
urbanism pentru proiectare nu implică obligația de a depune ulterior o cerere
de eliberare a autorizației de construcție.
Refuzul Primăriei mun. Chișinău precum că pe terenul în litigiu
trec linii roșii prevăzute de Planul urbanistic general al mun. Chișinău poate
surveni doar în cazul solicitării autorizației de construcție, pe când în cazul
eliberării certificatului de urbanism pentru proiectare acest refuz este
neîntemeiat și ilegal, or, autoritatea publică locală nu are certitudinea cu
privire la amplasarea unei viitoare construcții. Locul amplasării acesteia va fi
arătat ulterior în documentația de proiect și în cererea de eliberare a
autorizației de construcții în cazul în care solicitantul va considera necesar să
o depună.
Reclamanta a notat că în răspunsul nr.XXXXX din 06 august
2020, pârâta nu a adus niciun argument sau probă care ar demonstra faptul că
terenul în litigiu pe care se solicită proiectarea este traversat de linia roșie a
străzii. Or, potrivit art.3 din Codul administrativ, actele administrative
individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate, la caz,
decizia de refuz din 06 august 2020 nu este motivată, nefiind legală în acest
sens.
În contextul enunțat, SRL „Maser-Auto” a solicitat admiterea
acțiunii și anularea deciziei nr.XXXXX din 06 august 2020 a Primăriei mun.
Chișinău, prin care s-a refuzat eliberarea certificatului de urbanism pentru
proiectarea unui pavilion pe terenul cu nr. cadastral XXXXX din str. XXXXX și
deciziei nr.XXXXX din 24 septembrie 2020 prin care s-a respins cererea
prealabilă și obligarea Primăriei mun. Chișinău să emită act administrativ prin
care să fie eliberat certificatul de urbanism pentru proiectarea unui pavilion pe
terenul cu nr. cadastral XXXXX din str. XXXXX.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 03 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani a fost admisă acțiunea depusă de SRL „Maser-Auto”. S-a
anulat refuzul Primarului General al mun. Chișinău nr.XXXXX din 06 august
2020 cu privire la eliberarea certificatului de urbanism și refuzul nr.XXXXX
din 24 septembrie 2020 emis la soluționarea cererii prealabile. S-a obligat
Primarul General al mun. Chișinău să elibereze SRL „Maser-Auto”
3
certificatul de urbanism pentru proiectarea unui pavilion pe terenul cu nr.
cadastral XXXXX, amplasat pe str. XXXXX.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, fiind învestită cu judecarea
cauzei în prima instanță, a motivat soluția de admitere a acțiunii în contencios
administrativ depusă de SRL „Maser-Auto” prin faptul că reclamanta este
proprietara ternului cu nr. cadastral XXXXX din str. XXXXX, fapt care se
confirmă prin extrasul din Registrul bunurilor imobile (f.d. 83).
Contrar afirmațiilor expuse în actul administrativ contestat,
precum că eliberarea certificatului de urbanism nu este posibilă din cauza
prezenței liniilor roșii, instanța de judecată a stabilit că potrivit înscrisurilor
administrate la actele cauzei, autoritatea publică pârâtă a eliberat acte
permisive pentru realizarea diverselor tipuri de construcții, pe terenurile cu
numerele cadastrale: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX din str. XXXXX (f.d.
102-125).
Instanța de fond a menționat că din probele administrate la dosar
se atestă indubitabil că liniile roșii conform prevederilor Planului urbanistic
general al municipiului Chișinău, la care face referire autoritatea publică
pârâtă, traversează nu doar terenurile proprietate privată, menționate supra,
dar și construcțiile amplasate pe acestea (f.d. 105, 107, 113, f.d. 5/1 dosar
administrativ).
Prima instanță a remarcat că, deși în cadrul dezbaterilor judiciare
a fost pus în discuție eventualul tratament diferențiat al societății reclamante
în raport cu alți solicitanți ai actelor permisive, care se află în situație similară,
totuși la acest subiect nu au fost aduse explicații.
În contextul enunțat, instanța de judecată a concluzionat asupra
ilegalității refuzului Primarului general al mun. Chișinău de a elibera SRL
„Maser Auto” certificatul de urbanism pentru proiectarea unui pavilion din
construcții ușor demontabile în limita terenului privat, cu nr. cadastral XXXXX
din str. XXXXX.
De asemenea, instanța de fond, constatând că cererea de eliberare
a certificatului de urbanism a fost depusă de SRL „Maser Auto” în condițiile
Legii, a concluzionat și în privința temeiniciei pretenției cu privire la obligarea
autorității publice pârâte să emită actul administrativ favorabil, prin care să
elibereze SRL „Maser Auto” certificatul de urbanism pentru proiectare
necesar la realizarea lucrării de construire a unui pavilion în limita terenului
privat, cu nr. cadastral XXXXX din str. XXXXX.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 16 februarie 2022, cu respectarea prevederilor art.232 alin.(1)
din Codul administrativ, Primarul General al mun. Chișinău a depus apel
împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 29 iunie 2022, cu respectarea
prevederilor art.232 alin.(2) din Codul administrativ, a prezentat motivarea
apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 03 februarie 2022
4
a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei hotărâri noi de
respingere a acțiunii depuse de SRL „Maser-Auto”.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 01 martie 2023 a Curți de Apel Chișinău s-a casat
integral hotărârea din 03 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani și s-a emis o decizie nouă de respingere a acțiunii în contencios
administrativ depusă de SRL „Maser-Auto” ca neîntemeiată.
Curtea de Apel Chișinău, fiind învestită cu judecarea cauzei în
calitate de instanță de apel, a motivat decizia de casare a hotărârii primei
instanțe și de respingere a acțiunii depuse de SRL „Maser-Auto” prin faptul
că, analizând circumstanțele de fapt ale speței și normele de drept material
aplicabile speței, a constatat că soluția fondului este una neîntemeiată.
Instanța de apel cu trimitere la prevederile art.2, art.3 alin.(1),
art.21 alin.(1) din Legea nr.163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcție și art.15 alin.(1) pct.3) lit.a) din Legea
nr.136 din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău, a apreciat ca
fiind eronate concluziile primei instanțe, care au dus la admiterea acțiunii SRL
„Maser Auto”, or, conform Planului urbanistic general al orașului Chișinău,
terenul pentru care se solicită eliberarea certificatului de urbanism se află
exact în linia roșie a străzii XXXXX (f.d. administrativ 5/1, 5/2), iar
amplasarea construcțiilor în această zonă este interzisă. Faptul dat rezultă și
din normele NCM B.01.01-2005 potrivit cărora, linia roșie este linie
convențională inviolabilă, care delimitează terenurile construite sau destinate
construcțiilor (în proprietatea publică sau privată) de terenurile publice
existente și rezervate străzilor și altor comunicații de transport. Iar conform
documentului normativ în construcții, valabil pe teritoriul Republicii Moldova
(NCM B.01.02:2016 (pct. 11.5.2.7 alin. (1), autorizarea executării altor
construcții pe terenuri care au fost rezervate în planuri de urbanism și
amenajare a teritoriului, pentru realizarea de lucrări de utilitate publică, este
interzisă.
Instanța de apel nu a reținut argumentele apelantei SRL „Maser-
Auto” precum că liniile roșii ce traversează terenul, pe care se solicită
proiectarea nu reprezintă o interpretare, invocare eronată și prejudicioasă a
autorității publice locale, așa cum afirmă reclamanta, or, însuși Planul
urbanistic general prevede acest fapt, care este parte componentă a
documentației de urbanism și care interzice amplasarea construcțiilor în cazul
trasării liniilor roșii.
5
Nu au fost reținute nici argumentele apelantei precum că motivul
existenței liniei roșii poate constitui temei de refuz doar la eliberarea
autorizației de construcție, or, certificatul de urbanism pentru proiectare are la
bază respectarea documentației de urbanism și amenajare, ceea ce rezultă în
mod întemeiat invocarea Planului urbanistic general, a Regulamentului local
de urbanism, ce constituie parte componentă a documentației de urbanism.
Conform Planului urbanistic general, în zona limitelor roșii se instituie un
control al respectării limitelor de construcție, în așa fel încât s-a respins
emiterea certificatului de urbanism. Un astfel de certificat de urbanism
eliberat cu încălcarea dispozițiilor legale, ale Planului urbanistic general și a
regulamentelor locale de urbanism, va conduce implicit și la eliberarea unei
autorizații de construire ilegale.
Din sinteza celor constatate, instanța de apel a conchis că
autoritatea publică locală și-a exercitat dreptul discreționar, a luat în
considerare toate faptele relevante, conform scopului acordat prin lege,
respectiv, nu există temei pentru anularea actelor administrative individuale
contestate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 17 martie 2023, SRL „Maser-Auto” a declarat recurs
împotriva deciziei instanței de apel, iar la 28 iunie 2023 a prezentat motivarea
recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 01 martie 2023
a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi, prin care să fie
menținută hotărârea din 29 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani.
SOLICITĂRILE RECURENTULUI
În susținerea recursului SRL „Maser-Auto” a invocat că instanța
de apel a încălcat esențial și a aplicat eronat normele de drept material, în
special nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care
nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, precum și au fost
apreciate arbitrar probele, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei și la
încălcarea drepturilor sale.
Recurenta a notat că instanța de apel a omis să analizeze acțiunile
autorității publice prin prisma caracterului discriminatoriu al actelor
administrative adoptate.
6
Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță a înaintat un
demers de reclamare a probelor, iar acesta a fost admis parțial și Primăria mun.
Chișinău a fost obligată să prezinte informațiile privind numărul și data
eliberării certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire asupra
construcțiilor cu următoarele numere cadastrale: XXXXX, cu suprafața de
XXXX m.p.; XXXX, cu suprafața de XXXX m.p.; XXXX cu suprafața de XXXX
m.p.; XXXXX cu suprafața de XXXX m.p.; XXXXX cu suprafața de XXXX m.p.;
XXXXX cu suprafața de XXXX m.p.; XXXXX cu suprafața de XXXX m.p;
XXXXX cu suprafața de XXXX m.p.
Cu toate acestea, în adresa sa a parvenit informația doar
referitoare la bunurile imobile cu nr. cadastrale: XXXXX, XXXXX, XXXXX, iar
instanței de judecată i s-a prezentat la fel informația parțială, referitoare la
următoarele numere cadastrale și anume: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX.
Cele enunțate denotă că intimata Primăria mun. Chișinău nu și-a
îndeplinit în mod corespunzător obligația impusă de către instanța de judecată
cu privire la prezentarea informațiilor referitoare la bunurile imobile cu
următoarele numere cadastrale: XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX.
Actele prezentate demonstrează un tratament discriminatoriu al
Primăriei mun. Chișinău față de SRL „Maser-Auto” în raport cu alți solicitanți
ai certificatelor de urbanism pentru proiectare și ulterior al autorizațiilor de
construire pe terenurile vecine reieșind din următoarele motive.
La materialele cauzei de către reprezentantul Primăriei mun.
Chișinău a fost anexat certificatul de urbanism pentru proiectare nr.XXXX din
XXXXX prin care se certifică elaborarea documentației de proiect pentru
construirea unei stații de alimentare a automobilelor cu carburanți și gaz
lichefiat, spălătorie auto și cafenea. Din informația publicată pe portalul
www.geoportal.md, rezultă că pe terenul în litigiu mai este amplasată o
construcție care nu este indicată în actele prezentate de Primărie. Din cele
enunțate reiese că Primăria mun. Chișinău a tăinuit informația cu privire la
bunul imobil care ar încălca liniile roșii invocate. Or, la caz, nu a fost elucidat
aspectul dacă construcția dată a fost construită cu respectarea normelor legale
sau este o construcție ilegală.
Astfel, se atestă că intimata a prezentat selectiv informația
referitoare la cele 3 bunuri imobile existente pe terenul cu nr. cadastral
XXXXX, nefiind elucidată informația cu privire la data obținerii certificatului
de urbanism pentru proiectare a construcției ce figurează în Planul de
amplasare a imobilului anexat la certificatul de urbanism nr.XXXXX din
7
XXXXX. Or, anume această construcție ar depăși liniile roșii invocate de
Primărie.
În Planul de amplasare a imobilului (anexă la certificatul de
urbanism nr.XXXXX din XXXXX), Primăria mun. Chișinău a indicat că
liniile roșii avizate nici nu trec pe terenul deținut în proprietate de SRL
„Maser-Auto”. Această mențiune conduce la concluzia aplicării unui
tratament discriminatoriu față de SRL „Maser-Auto”, or, motivul liniilor roșii
invocat de către intimată este folosit drept temei de refuz, iar existența și
certitudinea acestor linii este pusă la dubii în însuși actele elaborate de
Primăria mun. Chișinău.
Referitor la certificatul de urbanism pentru proiectare
nr.XXXXX din XXXXX, care ar certifica construirea unei stații de alimentare
a automobilelor cu carburanți în limite terenului arendat, recurenta a
menționat că Primăria mun. Chișinău demonstrează un comportament de rea-
credință, tăinuind informații esențial soluționării prezentului litigiu, în special,
Primăria mun. Chișinău nu a prezentat amplasamentul stației de alimentare a
automobilelor cu carburanți care a fost proiectată și care urma a fi construită.
În planul de amplasare a imobilului (anexă la certificatul de
urbanism nr.XXXXX din XXXXX), nu este indicată amplasarea concretă a
bunului imobil proiectat, ci este doar arătată amplasarea terenului arendat, or,
în celelalte acte prezentate de Primăria mun. Chișinău este indicat și
amplasamentul construcțiilor existente sau proiectate.
Potrivit informației publicate pe portalul www.geoportal.md, pe
terenul menționat este amplasată o construcție care ar încălca liniile roșii
indicate de Primăria mun. Chișinău. Faptul dat demonstrează că discriminarea
sa în prezenta acțiune și rea-credință a Primăriei mun. Chișinău.
Cu privire la informația prezentată de Primăria mun. Chișinău cu
referire la bunurile imobile amplasate pe terenul cu nr. cadastral XXXXX,
recurenta a susținut că și aceasta a fost prezentată selectiv, aceasta conținând
informații cu privire la construcțiile neautorizate amplasate pe acest teren și
nu conține informația cu privire la bunul imobil principal amplasat legal pe
acesta.
În special, nu a fost elucidat când acesta a fost proiectat și când
a fost obținut actele permisive cu privire la construirea acestuia. Iar, cu privire
la bunurile imobile cu nr. cadastrale: XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX,
recurenta a menționat că Primăria mun. Chișinău nu și-a executat obligația de
prezentare a informațiilor reclamate de către instanța de judecată.
8
Instanța de apel superficial a examinat apelul, încălcând în așa
mod dreptul său la un proces echitabil prevăzut de art.6§1 CEDO, decizia
nefiind motivată.
În refuzul contestat al Primăriei mun. Chișinău nu au fost
reflectate faptele relevante care au determinat refuzul prelungirii actului
permisiv și care este scopul acordat prin lege, pe care trebuie să-l realizeze
autoritatea prin limitarea dreptului intimatului de a beneficia de certificatul de
urbanism în vederea elaborării proiectului necesar construcției bunului imobil.
Instanța de apel a interpretat eronat dispozițiile Legii nr.163 din
09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție și anume,
în privința regimului juridic al certificatului de urbanism și al momentului
eliberării acestuia în succesiunea evenimentelor privind proiectarea și
construcția unui bun imobil.
De fapt, scopul obținerii certificatului de urbanism pentru
proiectare este de a perfecta documentația de proiect în special în care va fi
prevăzut locul de amplasare a unei eventuale construcții.
Respectiv, eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare
nu reprezintă o permisiune de a efectua construcții pe teritoriul menționat, dar
reprezintă un document premergător elaborării documentației de proiect, care
se va supune unei verificări, fapt ce rezultă din art.11 alin.(1) din Legea
nr.163/2010.
În perioada de timp dintre obținerea certificatului de urbanism
pentru proiectare și depunerea cererii pentru eliberarea autorizației de
construcție, persoana poate renunța la intenția de a continua procesul de
elaborare a documentației de proiect. Obținerea certificatului de urbanism
pentru proiectare nu implică obligația de a depune ulterior o cerere de
eliberare a autorizației de construcție.
Recurenta consideră eronată concluzia instanței de apel precum
că emiterea certificatului de urbanism atrage obligativitatea emiterii
autorizației de construire, denotă o implicare în dreptul său de proprietate și
în dreptul de a dispune de drepturile sale subiective în lipsa unei imixtiuni
ilegale în partea unei autorități.
La fel, apreciază ca fiind eronat argumentul Primăriei mun.
Chișinău precum că pe teritoriul în litigiu trec liniile roșii prevăzute în Planul
urbanistic general al mun. Chișinău, întrucât un temei poate surveni în cazul
solicitării eliberării autorizației de construcție, pe când în cazul eliberării
certificatului de urbanism pentru proiectare, acest argument nu poate fi
invocat, fiind neîntemeiat, or, Primăria mun. Chișinău nu are certitudinea cu
9
privire la amplasarea unei viitoare construcții. Locul amplasării acesteia va fi
ulterior arătat în documentația de proiect și în cererea de eliberare a
autorizației de construcții, în cazul în care solicitantul va considera necesar să
o depun.
Potrivit legislației în vigoare este inadmisibil un refuz în
eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare în beneficiul
proprietarului terenului. Scopul certificatului de urbanism pentru proiectare
anume și constă în verificarea posibilității de proiectare și construcție pe acest
teren.
Refuzul Primăriei mun. Chișinău de a-i elibera certificat de
urbanism pentru proiectare reprezintă o ingerință în dreptul său de proprietate,
deoarece este privat de orice posibilitate de a dispune de terenul propriu sau
de a alege modalitatea în care își va exercita prerogativa folosinței asupra
imobilului său, fapt ce se atestă încălcarea evidentă a art.1 din Protocolul 1
CEDO de către Primăria mun. Chișinău.
În opinia recurentei constatările instanței de apel denaturează
circumstanțele cauzei, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.
De asemenea, instanța de apel nu a dat apreciere asupra includerii
de către Primăria mun. Chișinău în contractul de vânzare-cumpărare a
obligației de a obține certificatul de urbanism din moment ce cunoștea că o
eventuală exercitare a acesteia va primi refuz din partea organelor competente.
Or, acordul Primăriei mun. Chișinău la încheierea contractului de vânzare-
cumpărare în care există inserată obligația cumpărătorului de a obține
certificatul de urbanism, presupune implicit un acord/permisiune de obținere
a certificatului de proiectare și ulterior o posibilă construire pe acest teritoriu.
La 07 august 2023, Curtea Supremă de Justiție, întru respectarea
drepturilor participanților la un proces echitabil, a expediat în adresa Primăriei
mun. Chișinău și Primarului General al mun. Chișinău copia recursului depus
de SRL „Maser -Auto” cu explicarea despre necesitatea prezentării
referințelor (f.d.22-23, vol.II).
La 23 august 2024, prin intermediul poștei electronice, Primarul
General al mun. Chișinău a depus referință, solicitând să fie declarat
inadmisibil recursul depus de SRL „Maser-Auto”, cu menținerea deciziei
instanței de apel, pe care o consideră legală și întemeiată. Argumentele
recursului sunt identice celor invocate în acțiune, asupra cărora instanța de
apel s-a expus corespunzător, cu respectarea legislației în vigoare aplicabilă
speței.
10
Intimatul a indicat că certificatul de urbanism pentru proiectare
se elaborează în baza documentației de urbanism și de amenajare a teritoriului.
Prin documentație de urbanism și de amenajarea a teritoriului se înțelege acele
planuri de amenajare a teritoriului, planuri urbanistice și regulamente aferente
în care se definesc scopurile, mijloacele și se face etapizarea acțiunilor de
amenajare a teritoriului și de urbanism, se oferă soluții pentru o dezvoltare
echilibrată a teritoriilor și localităților pentru prevenirea și eliminarea
disfuncționalităților. Documentația de urbanism și amenajare a teritoriului
include planurile de amenajare a teritoriului, planurile urbanistice și
regulamentele aferente acestora.
Certificatul de urbanism pentru proiectare are la bază respectarea
documentației de urbanism și amenajare, ceea ce rezultă în mod întemeiat
invocarea Planului urbanistic general, a Regulamentului local de urbanism, ce
constituie parte componentă a documentației de urbanism.
Conform Planului urbanistic general în zona limitelor roșii se
instituie un control al respectării limitelor de construcție în așa fel încât s-a
respins emiterea certificatului de urbanism. Planul urbanistic general aprobat
prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr.68/1-2 din 22 martie 2007 și
Regulamentul local de urbanism aprobat prin decizia Consiliului mun.
Chișinău nr.22/40 din 25 decembrie 2008, sunt acte administrative cu caracter
normativ publice și nu poate fi invocată imposibilitatea de a le cunoaște.
Mai mult ca atât, prin decizia privind privatizarea terenului
aferent obiectivului privat în sarcina cumpărătorului se pune asigurarea
respectării stricte a normelor urbanistice, să nu admită inițierea lucrărilor de
construcție pe terenul cumpărat fără permisul organelor de urbanistică și
arhitectură, în contextul în care documentația de urbanism și amenajare
permite efectuarea de construcții.
Este eronat argumentul recurentei precum că motivul existenței
liniei roșii poate constitui temei de refuz doar la eliberarea autorizației de
construcție, întrucât principiul legalității trebuie respectat atât în privința
conținutului certificatului de urbanism eliberat cu încălcarea dispozițiilor
legale, ale planului urbanistic general și reglementărilor locale de urbanism
poate duce implicit și la eliberarea unei autorizații de construire ilegale. Cu
atât mai mult că, emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare
constituie o parte componentă a procesului de autorizare, în așa fel încât
autorizația de construire se eliberează în temeiul certificatului de urbanism
Potrivit art.35 din Legea nr.835 din 17 mai 1996 privind
principiile urbanismului și amenajării teritoriului, gestionarea teritoriului și a
11
localităților reprezintă ansamblu acțiunilor de organizare, conservare și
dezvoltare a acestora, orientate spre realizarea unei stării fizice și funcționale
a cadrului natural și a cadrului construit, care să corespundă necesităților
colectivităților umane, în concordanță cu interesul public și potrivit
prevederilor documentației de urbanism și amenajare a teritoriului aprobate.
Autoritățile administrației publice locale asigură în condițiile respectării
prevederilor legale, gestionarea tuturor terenurilor și construcțiilor cuprinse în
limitele administrativ-teritoriale stabilite.
Potrivit normelor NCM B.01.01-2005, linia roșie este linia
convențională inviolabilă, care delimitează terenurile construite sau destinate
construcțiilor (în proprietatea publică sau privată) de terenurile publice
existente și rezervate străzilor și altor comunicații de transport.
Conform documentului normativ în construcții, valabil pe
teritoriul Republicii Moldova (NCM B.01.02:2016 (pct.11.5.2.7 alin.1),
autorizarea executării altor construcții pe terenuri care au fost rezervate în
planuri de urbanism și amenajare a teritoriului pentru realizarea de lucrări de
utilitate publică, este interzisă.
Autoritatea publică locală nu a creat existența unor abuzuri sau
ilegalități, de altfel, actul administrativ de refuz contestat a fost baza pe luarea
în considerare a tuturor faptelor relevante, cu respectarea limitelor legale și
conform scopului acordat prin lege, astfel nu există temei privind admiterea
recursului și acțiunii depuse de SRL „Maser-Auto”.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin. (1) și (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție) statuează că:
„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în
vigoare la 1 septembrie 2023. (3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până
la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare
la data depunerii recursului.”
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a
optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul depus de SRL „Maser-Auto” a fost declarat până la data
intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01
septembrie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului. Astfel, la momentul depunerii și examinării
12
admisibilității prezentului recurs, prevederile legale relevante aveau următorul
conținut:
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în
vigoare până la 01 septembrie 2023):
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii
în vigoare până la 01 septembrie 2023):
„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. a)-f) din Codul administrativ (în
redacția legii în vigoare până la 01 septembrie 2023):
„ (1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul
se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată
cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană
neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245
alin.(1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea
termenului prevăzut la art.245 alin.(2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor
stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a
înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a
pronunțat decizia contestată la 01 martie 2023, în ședință publică.
Actele cauzei atestă că copia dispozitivului deciziei instanței de
apel a fost notificată SRL „Maser-Auto” la poșta electronică la 10 martie
2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la dosar (f.d.216, vol.I).
Totodată, din materialele dosarului rezultă că, copia deciziei integrale a
instanței de apel a fost notificată recurentei SRL „Maser-Auto” la 21 iulie
2023, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin scrisoarea
anexată la dosar (f.d.223, vol.I).
Astfel, recursul inițial din 17 martie 2023 și cel motivat din 28
iunie 2023 au fost depuse de SRL „Maser-Auto” cu respectarea prevederilor
art.245 din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea
modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01
septembrie 2023).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că din
analiza prevederilor legale precitate supra rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului depus până la data de 01
13
septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la
art.246 alin.(2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs
de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă
și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că
pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă
la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul
rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor
de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
14
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărârea din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 CEDO
(Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus de
SRL „Maser-Auto”.
În conformitate cu prevederile art.230 și art.246 din Codul
administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Societatea Comercială „Maser-
Auto” Societate cu Răspundere Limitată.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
15