3ra-608/24 — anularea actului administrativ

3ra-608/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor depuse de Ion Bordea

și de avocatul acestuia, Valeriu Harmaniuc,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Ion Bordea împotriva Consiliului

raional Ialoveni, Președintelui raionului Ialoveni, terți Federația

Sindicatelor Angajaților din Serviciile Publice și Roman Solonenco,

cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-608/24

NR. PIGD 2-21108643-01-3ra-11072024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. N. Berbec,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca,

29 ianuarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursurilor depuse de Ion

Bordea și de avocatul acestuia, Valeriu Harmaniuc,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Consiliului raional Ialoveni, Președintelui raionului Ialoveni cu privire la anularea

dispoziției nr. 138-p din 10.06.2021 privind încetarea raporturilor de serviciu.

dispoziția nr. 138-p din 10.06.2021 ,,Cu privire la încetarea raporturilor de

serviciu”. Însă, cu această dispoziție nu a fost de acord și s-a adresat cu o cerere

prealabilă privind anularea acesteia și emiterea altei dispoziții în vederea elaborării

unui contract cu termen determinat de prelungire a raporturilor de serviciu, care a

fost respinsă.

anticonstituțională și ilegală, fapt ce contravine art. 4 lit. (a) a Legii nr.121 din

25.05.2012 cu privire la asigurarea legalității, promovarea sau practicarea

discriminării de către autoritățile publice este o formă gravă a discriminării.

art. 42 alin. (5) a Legii nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, care prevede că la împlinirea vârstei de 63 de ani,

funcționarul public poate fi numit, la decizia persoanei/organului care are

competență legală de numire în funcție, pe perioade determinate, dar care

cumulativ nu vor depăși 5 ani, în aceeași funcție publică, în funcție echivalentă sau

în funcție de nivel inferior, primind pensia și salariul conform legislației. Numirea

în funcție se face doar cu acordul funcționarului public, dacă acesta îndeplinește

condițiile prevăzute la art. 27, cu excepția alin. (1) lit. d). Nu i s-a cerut acordul,

dar a depus cerere pentru acord și a primit refuz.

ignorat, marginalizat, intimidat, amenințat, chiar și cu lichidarea fizică ceia ce poate

dovedi. Or, inacțiunile președintelui reprezintă discriminare directă.

raporturilor de serviciu menționat în dispoziția nr. 138-p din 10.06.2021 ,,Cu

privire la încetarea raporturilor de serviciu” este faptul că s-a adresat în instanța de

judecată cu examinarea legalității a două dispoziții anterioare, aceasta însăși se

1

confirmă prin referința depusă la 03 decembrie 2020 în cauza contenciosului

administrativ nr. 3-63/20.

de încetare a raporturilor de serviciu cu doar două zile înainte ca acesta să

împlinească vârsta de 63 de ani. În acest context, reclamantul a invocat prevederile

art. 23 alin. (5) din Legea nr. 158 din 04.07.2008 privind funcția publică și statutul

funcționarului public, conform cărora funcționarul public nu poate fi sancționat sau

prejudiciat pentru sesizarea, cu bună-credință, a dispozițiilor ilegale ale

conducătorului.

a transmis Centrului Serviciului Civil darea de seamă, nota informativă și lista

recruților încorporați în serviciul civil în primăvara anului 2021. Ulterior, acesta a

informat șeful CSC despre încetarea raporturilor de serviciu odată cu pensionarea

la vârsta de 63 de ani și a solicitat emiterea unei recomandări pentru prelungirea

raporturilor de serviciu în calitate de reprezentant al serviciului civil în raionul

Ialoveni, conform art. 9 din Legea nr. 156/2007.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a respins acțiunea înaintată de Ion Bordea împotriva Consiliului raional Ialoveni,

Președintelui raionului Ialoveni, terți Federația Sindicatelor Angajaților din

Serviciile Publice și Roman Solonenco, cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Bordea a declarat apel nemotivat, ulterior motivat, împotriva hotărârii instanței de

fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 3 mai 2023, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea

de chemare în judecată să fie admisă integral.

motivat, împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel,

casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 3 mai 2023, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă

integral.

2

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Ion Bordea și s-a menținut hotărârea din 24 octombrie 2023 a

Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

circumstanțele cauzei, a stabilit că prima instanță, întemeiat a ajuns la concluzia

privind respingerea acțiunii, ca neîntemeiate, nefiind stabilite careva motive

privind anularea dispoziției Președintelui r. Ialoveni nr. 138-p din 10.06.2021 ,,Cu

privire la încetarea raporturilor de serviciu”, ce ar cădea sub incidența art. 224 alin.

(1) lit. a) Cod administrativ.

cât și în instanța de apel s-a stabilit că autoritatea publică și-a exercitat dreptul

discreționar în corespundere cu cadrul normativ în vigoare, optând pentru soluția

corespunzătoare scopului legii și aplicând o dispoziție legală. Or, deși apelantul a

depus cererea de prelungire a raporturilor de muncă până la emiterea dispoziției

contestate, însă angajatorul neavând obligația, prin prisma legii, de a prelungi

aceste raporturi, a optat pentru soluția expusă în actul administrativ individual

contestat.

ilegalitatea actului contesta. Or, Ion Bordea a contestat legalitatea actului

administrativ, însă, nu a indicat niciun temei relevant și pertinent prin prisma

Codului administrativ și Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public, care să ducă la anularea ordinului contestat, iar doar simplul dezacord al

acestuia, nu poate servi temei de anulare a actului administrativ.

aplicat un tratament diferențiat/discriminatoriu față de el în raport cu alți salariați,

nu poate fi reținută și urmează a fi respinsă. Or, art.16 alin.(2) din Constituție,

indică că, toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii și a autorităților

publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex,

opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială, respectiv criteriul vârstei

invocat de reclamant, nu se regăsește în norma constituțională.

privire la faptul că, autoritatea publică pârâtă, la emiterea actului administrativ

contestat nu a admis careva abateri de la legislația în vigoare, iar argumentele

apelantului nu pot fi reținute, deoarece acesta interpretează eronat normele de drept

și situația de fapt.

mai sus, completul judiciar concluzionează asupra temeiniciei soluției fondului de

3

respingere a acțiunii înaintate de către Ion Bordea, așa cum, argumentele expuse în

acțiunea depusă au un caracter declarativ, fiind combătute prin înscrisurile cauzei

și normele legale aplicabile speței.

cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în instanța de apel în sumă de

1 000 lei, confirmate prin bonul de plată seria PL nr. 135091 din 16.04.2024,

instanța de apel a explicat că, acestea nu pot fi admise, întrucât atît acțiunea

înaintată în judecată de către ultimul, cît și cererea de apel, au fost respinse de către

instanțele de judecată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare

și emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă

integral.

declarat recurs motivat, împotriva deciziei din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor instanțelor

ierarhic inferioare și emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în

judecată să fie admisă integral, cu încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor

de judecată.

ARGUMENTELE RECURSULUI

formulate în cererea de apel. Suplimentar, a relevat că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra pledoariilor prezentate oral de către avocatul Valeriu Harmaniuc

în cadrul ședinței de apel din data de 18 aprilie 2024. Această omisiune indică

faptul că instanța de apel a neglijat în totalitate atât apelul formulat de avocat, cât

și susținerile verbale prezentate în ședință.

pledoariile avocatului Alexandru Panaghiu, în care s-a făcut referire la un șir de

norme legale, care sunt oportune pentru apărarea drepturilor și intereselor personale

legale, care mi-au fost încălcate de către autoritatea publică.

Bordea a reținut argumente similare celor indicate în cererea de apel. În plus, a

invocat că în dispozitivul deciziei contestate, instanța de apel nu sa expus asupra

apelului avocatului Valeriu Harmaniuc. Dispozitivul unei hotărâri judecătorești se

expune în formă imperativă și este cea mai importantă parte ai acesteia, fiind-că el

4

cuprinde concluzia instanței cu privire la problema dispusă spre soluționare în

sensul admiterii sau respingerii, de exemplu în cazul de față a unei cereri de apel.

prin faptul că nici una din instanțe în hotărârile sale nu au dat răspunsuri la

întrebările și pretențiile ridicate de recurent în procesele judiciare, care în viziunea

apărării au o importanță esențială pentru examinarea justă și corectă a cauzei.

încălcat dreptul de a participa la procedura administrativă și dreptul la apărare,

reiterând prevederile art. 94 din Codul Administrativ. De asemenea, a evidențiat că

actul administrativ contestat nu este motivat, iar motivarea este obligatorie pentru

organul emitent, în temeiul prevederilor art. 31 din Codul Administrativ.

apel când ignoră să răspundă, să argumenteze și să se expună asupra pretenției

referitor la nemotivarea actului administrativ, or, regula valabilității actului

administrativ, stabilește contrariul.

privire la asigurarea egalității nr. 121 din 25.05. 2012, nu au dat răspuns și nu și-au

motivat soluțiile în partea ce ține de tratarea diferită și punerea în inegalitate a

recurentului în comparație cu alți 7 pensionari angajați.

de ce președintele raionului Ialoveni a refuzat să invite sau cel puțin să înștiințeze

sindicatele de ramură și să obțină o notificare cu privire la concedierea recurentului

Bordea Ion.

a raporturilor de serviciu, recurentul era angajat și a solicitat prelungirea

raporturilor de muncă în lumina art. 42 alin. (5) din Legea cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 04.07.2008, de rând cu alți 7

funcționari publici care la fel au depășit vârsta de 63 de ani dar activau în

continuare. În acest context, a reținut că recurentul Ion Bordea în timpul când era

încă în funcție publică de execuție și înainte de a atinge vârsta de 63 de ani și

adoptarea actului administrativ contestat, depunând cerere de continuare a

raporturilor de serviciu, nu cade sub incidența art. 27 alin. (1) lit. d) din Legea

menționată, sau a altor norme legale, pentru a se angaja din nou, așa cum greșit în

apărării au înțeles instanțele ierarhic inferioare.

examinat cererea de chemare în judecată și cererile de apel superficial și nu a dat o

apreciere cuvenită circumstanțelor cauzei, probelor și argumentelor recurentului

5

Ion Bordea, nu au fost înlăturate lacunele primei instanțe menționate în cererile de

apel.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)

hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu

a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată recurentului și avocatului acestuia la 20 iunie 2024, prin intermediul

poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la

dosar (f.d.120).

Astfel, că recursurile sunt depuse cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

6

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

declarate de Ion Bordea și de avocatul acestuia, Valeriu Harmaniuc, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se

referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău

și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept

material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

recursurile depuse, conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererile de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a

dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

7

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibile recursurile depuse de Ion Bordea și de avocatul acestuia,

Valeriu Harmaniuc.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8