3ra-891/23 — anularea partiala a actelor administrative individuale defavorabile, restabilirea in functie, incasarea prejudiciului material, moral si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea partiala a actelor administrative individuale defavorabile, restabilirea in functie, incasarea prejudiciului material, moral si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Examinarea admisibilitatii cererii de recurs
3ra-891/23 — anularea partiala a actelor administrative individuale defavorabile, restabilirea in functie, incasarea prejudiciului material, moral si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Daniela Nedelciuc,
reprezentată de avocatul Veronica Pascal,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată
depusă de Daniela Nedelciuc împotriva Consiliului raional Ialoveni cu
privire la anularea parțială a actelor administrative individuale defavorabile,
restabilirea în funcție, încasarea prejudiciului material, moral și a
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-891/23
NR. PIGD 2-21016920-01-3ra-23082023)
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023. Articolul 246 din
Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023).
Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, jud: D. Corlăteanu
Curtea de Apel Chișinău, jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc
02 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul Veronica Pascal.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 02 februarie 2021, Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul
Danu Dogotari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului
raional Ialoveni cu privire la anularea actului administrativ individual
defavorabil și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că,
prin decizia Consiliului raional Ialoveni nr. 04/03 din 05 septembrie 2019, a
fost numită în funcția de Șef al Direcției Generale Educație și Cultură
Ialoveni.
Prin deciziile Consiliului raional Ialoveni nr. 1/24 și 1/25 din
27 februarie 2020, a fost aprobată structura și efectivul subdiviziunilor
Consiliului raional Ialoveni și constituită o nouă Secție - Secția cultură,
subdiviziune cu statut juridic special în cadrul Consiliului raional Ialoveni,
fiind aprobat și Regulamentul de organizare și funcționare al acesteia.
Prin decizia Consiliului raional Ialoveni nr. 5/13 din
15 octombrie 2020, a fost pusă în sarcina sa înregistrarea modificărilor în
titulatura instituției la Agenția Servicii Publice, precum și prezentarea spre
aprobare a statelor de personal la Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei
de Stat, ceea ce a fost realizat.
Iar, prin decizia Consiliului raional Ialoveni nr. 7/10 din
24 decembrie 2020, s-a dispus preavizarea sa, în funcția de Șef al Direcției
Generale Educație și Cultură privind eliberarea din funcție, ca urmare a
dezmembrării instituției și crearea unei persoane juridice noi, Direcția
Generală Educație, stabilindu-se ca în perioada de preaviz de 30 de zile
calendaristice, să beneficieze de reducerea programului de muncă cu 2 ore,
fără reducerea salariului.
Având în vedere că începând cu 23 decembrie 2020 și până la data de
31 decembrie 2020 s-a aflat în concediu medical, de decizia din
24 decembrie 2020, a luat cunoștință abia la 05 ianuarie 2021.
În opinia reclamantei, decizia nr. 7/10 din 24 decembrie 2020, este
ilegală și neîntemeiată, deoarece la caz, nu pot fi aplicate prevederile art. 63
alin. (1) lit. c) al Legii nr. 158/2008 privind funcția publică și statutul
1
funcționarului public, or, nu a avut loc o reorganizare prin dezmembrare a
Direcției Educație și Cultură, ci doar schimbată denumirea acesteia în
Direcția Generală Educație, care a rămas aceiași persoană juridică, cu același
sediu și cod fiscal.
Mai mult, prin prisma art. 214-219 ale Codului civil, nu există un act
juridic, prin care s-ar fi dispus dezmembrarea Direcției Generale Educație și
Cultură prin divizare sau separare, precum și care ar identifica noile persoane
juridice și nici act de transmitere – predare, care ar atesta faptul transmiterii
unei părți din patrimoniu sau competențe de la Direcția Educație și Cultură
către o altă persoană juridică existentă sau nou formată.
De altfel, un alt argument în vederea anulării actului administrativ,
constituie lipsa motivării actului administrativ contestat, ceea ce este contrar
art. 118 și 119 din Codul administrativ.
Astfel, având în vedere cele enunțate, Daniela Nedelciuc, reprezentată
de avocatul Danu Dogotari a solicitat anularea deciziei Consiliului raional
Ialoveni nr.7/10 din 24 decembrie 2020 „Cu privire la preavizarea doamnei
Daniela Nedelciuc privind eliberarea din funcție” și încasarea din contul
Consiliului raional Ialoveni în beneficiul său a cheltuielilor de judecată
suportate pe parcursul examinării prezentei cauze.
La 06 mai 2021, Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul Danu
Dogotari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional
Ialoveni cu privire la anularea parțială a actului administrativ individual
defavorabil, încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a relatat că, prin decizia Consiliului
raional Ialoveni nr. 04/03 din 05 septembrie 2019, a fost numită în funcția
de Șef al Direcției Generale Educație și Cultură.
Prin deciziile Consiliului raional Ialoveni nr. 1/24 și nr.1/25 din
27 februarie 2020, a fost aprobată structura și efectivul subdiviziunilor
Consiliului raional Ialoveni și constituită o nouă secție - Secția cultură,
subdiviziune cu statut juridic special din cadrul Consiliului raional Ialoveni,
fiind aprobat și Regulamentul de organizare și funcționare al acesteia.
Prin decizia Consiliului raional Ialoveni nr. 5/13 din
15 octombrie 2020, a fost pusă în sarcina sa înregistrarea modificărilor în
titulatura instituției la Agenția Servicii Publice, precum și prezentarea spre
aprobare statele de personal la Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de
Stat, fapt ce a fost realizat.
Iar, prin decizia Consiliului raionului Ialoveni nr. 7/10 din
24 decembrie 2020, s-a dispus preavizarea sa, în calitate de Șef al Direcției
Generale Educație și Cultură privind eliberarea din funcția deținută, ca
urmare a dezmembrării instituției și crearea unei persoane juridice noi,
2
Direcția Generală Educație, cu state de personal nou aprobat, stabilindu-se
ca în perioada de preaviz de 30 de zile calendaristice, să beneficieze de
reducerea programului de muncă cu 2 ore, fără reducerea salariului.
Având în vedere că începând cu data de 23 decembrie 2020 și până la
31 decembrie 2020 s-a aflat în concediu medical, de decizia nr. 7/10 din
24 decembrie 2020 a luat cunoștință la 05 ianuarie 2021.
Subsecvent, reclamanta a relevat că, prin decizia Consiliului raionului
Ialoveni nr. 1/9 din 05 februarie 2021, s-a abrogat decizia Consiliului
raionului Ialoveni nr. 7/10 din 24 decembrie 2020 privind preavizarea sa
despre eliberarea din funcția deținută, fiind declarată drept caducă decizia
nr. 04/03 din 05 septembrie 2019, prin care ea a fost numită în funcția de șef
al Direcției Generale Educație și Cultură.
Prin decizia Consiliului raional Ialoveni nr. 2/18 din 04 martie 2021,
de care a luat cunoștință la 09 martie 2021, s-a abrogat decizia Consiliului
raional Ialoveni nr. 1/9 din 05 februarie 2021 și s-a indicat faptul că, decizia
Consiliului raionului Ialoveni nr. 7/10 din 24 decembrie 2020, produce în
continuare efecte juridice.
Iar, în legătură cu expirarea termenului de preavizare acordat, prin
decizia Consiliului raionului Ialoveni nr. 7/10 din 24 decembrie 2020, a fost
eliberată din funcția de Șef al Direcției Educație și Cultură, drept motiv fiind
indicată dezmembrarea instituției și crearea unei noi persoane juridice,
Direcția Generală Educație, cu statut de personal nou aprobat.
În opinia reclamantei, decizia Consiliului raional Ialoveni nr. 2/18 din
04 martie 2021, în partea pct. 2) și 2.1), este ilegală și neîntemeiată din motiv
că, nu pot fi aplicate prevederile art. 63 alin. (1) lit. c) al Legii nr. 158/2008
privind funcția publică și statutul funcționarului public. Or, la caz, nu a avut
loc o reorganizare prin dezmembrare a Direcției Generale Educație și
Cultură, ci doar schimbată denumirea acesteia în Direcția Generală Educație,
care de fapt a rămas aceiași persoană juridică, cu același sediu și cod fiscal.
Mai mult, prin prisma art. 214-219 ale Codului civil, în speță a avut
loc schimbarea denumirii persoanei juridice, preschimbarea titulaturii și nu
o dezmembrare, deoarece nu există niciun act juridic prin care să fie dispusă
dezmembrarea Direcției Generale Educație și Cultură, prin divizare sau
separare, precum și care ar identifica noile persoane juridice, și niciun act de
transmitere-predare, care ar atesta faptul transmiterii unei părți din
patrimoniu sau competențe de la Direcția Generală Educație și Cultură către
o altă persoană juridică existentă sau nou formată.
De altfel, reclamanta a susținut că, actul administrativ contestat a fost
adoptat cu încălcarea procedurii stabilite de lege, și anume, art. 2
alin. (1)-(2) al Codului muncii. Or, deși ea a fost eliberată din funcția deținută
în temeiul art. 63 alin. (1) lit. c) al Legii nr. 158/2008, urmează a se lua în
considerare că în privința salariaților – funcționarilor publici, sunt aplicabile
3
inclusiv prevederile Codului muncii. Iar, în cazul în care, după expirarea
termenului de preavizare de 2 luni, nu a fost emis ordinul (dispoziția, decizia,
hotărârea) de concediere a salariatului, această procedură nu poate fi repetată
în cadrul aceluiași an calendaristic.
Astfel, la caz, cu decizia de preavizare a luat cunoștință sub semnătură
la 05 ianuarie 2021, iar astfel, termenul de preavizare de 30 de zile a expirat
la 04 februarie 2021, însă o decizie de eliberare din funcție nu a fost emisă,
și respectiv raporturile contractuale între părți au continuat până la
04 martie 2021, când a fost emisă decizia contestată.
Prin urmare, Consiliul raional Ialoveni a neglijat prevederile legale la
adoptarea deciziei, or, după expirarea termenului de preaviz nu a fost
adoptată nicio decizie de eliberare din funcție, iar ea a continuat să lucreze,
fapt ce denotă că nu putea fi eliberată din funcția deținută. Iar, circumstanța
respectivă se probează inclusiv prin răspunsul eliberat de Inspecția
Teritorială de Muncă Chișinău din 22 aprilie 2021. Or, contrar art. 118 și 119
ale Codului administrativ, actul administrativ contestat nu este motivat.
Complementar, reclamanta a susținut că urmare a concedierii ilegale,
a suportat un prejudiciu moral imens, manifestat prin anxietate, neliniște și
pierderea de încredere atât în forțele proprii, cât și în posibilitatea obținerii
unui loc de muncă la care ar fi apreciată în modul corespunzător, la justa sa
valoare, prejudiciu pe care la estimat la suma de 100000 de lei.
Așadar, în final, ținând cont de cele enunțate, Daniela Nedelciuc,
reprezentată de avocatul Danu Dogotari a solicitat anularea pct.2 și 2.1 ale
deciziei nr.2/18 din 04 martie 2021, restabilirea în funcția deținută anterior
de Șef al Direcției Generale Educație și Cultură, încasarea salariului pentru
absența forțată de la muncă, începând cu 04 martie 2021 și până la data
restabilirii la locul de muncă, repararea prejudiciului moral estimat la suma
de 100000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Ialoveni, s-a conexat cauza în contencios administrativ, la cererea de
chemare în judecată depusă de avocatul Danu Dogotari în interesele Danielei
Nedelciuc împotriva Consiliului raional Ialoveni cu privire la anularea
deciziei Consiliului raional Ialoveni nr. 7/10 din 24 decembrie 2020 ,,Cu
privire la preavizarea doamnei Nedelciuc Daniela privind eliberarea din
funcție” și compensarea cheltuielilor de judecată (dosarul nr.3-4/21) cu
cauza în contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de avocatul Danu Dogotari, care acționează în interesele Danielei Nedelciuc
împotriva Consiliului raional Ialoveni cu privire la anularea deciziei
Consiliului raional Ialoveni nr. 2/18 din 04 martie 2021, în partea pct. 2 și
2.1, restabilirea în funcția deținută anterior, Șef al Direcției Generale
Educație și Cultură, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă,
începând cu 04 martie 2021 și până la data adoptării hotărârii, repararea
prejudiciului moral, estimat la suma de 100000 de lei și compensarea
4
cheltuielilor de judecată (dosarul nr.3-39/21), pentru a fi examinate într-o
singură procedură, atribuindu-i-se numărul 3-4/21 (vol. I, f.d. 72-74).
Prin încheierea protocolară din 20 iulie 2021 a Judecătoriei Hîncești,
sediul Ialoveni, Ion Scutaru s-a atras în proces, în calitate de persoană terță
(vol. I, f.d. 90).
Prin hotărârea din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Ialoveni, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios
administrativ înaintată de Daniela Nedelciuc împotriva Consiliului raional
Ialoveni, cu privire la anularea deciziilor Consiliului raional Ialoveni nr. 7/10
din 24 decembrie 2020 ,,Cu privire la preavizarea Danielei Nedelciuc privind
eliberarea din funcție” și nr. 2/18 din 04 martie 2021 ,,Cu privire la
examinarea notificării Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat”,
în partea pct. 2 și 2.1, cu obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil privind restabilirea în funcție și calcularea și achitarea salariului
pentru absența forțată de la locul de muncă, precum și repararea prejudiciului
moral în mărime de 100000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată
în mărime de 7000 de lei.
S-a declarat inadmisibilă pretenția Danielei Nedelciuc în partea
reparării prejudiciului moral (vol. I, f.d. 202-203, 207-231).
La 08 iulie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232
alin. (1) și (2) din Codul administrativ, Daniela Nedelciuc, reprezentată de
avocatul Danu Dogotari a depus apel, iar la 10 august 2022, a prezentat
motivarea apelului împotriva hotărârii din 15 iunie 2022 a Judecătoriei
Hîncești, sediul Ialoveni, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii
primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cererii
sale de chemare în judecată (f.d.205, Vol.I; f,d.5-13, Vol.III).
La 12 august 2022, Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul
Veronica Pascal a depus apel împotriva hotărârii din 15 iunie 2022 a
Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, solicitând casarea acesteia cu emiterea
unei noi decizii de admitere integrală a cererii sale de chemare în judecată
(f.d.109-113, Vol.III).
Prin decizia din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul depus de Daniela Nedelciuc împotriva hotărârii din 15 iunie 2022 a
Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni (f.d.145-165, Vol.III).
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău, raportând dispozițiile
art.43 alin. (1) lit. a), n), o), q), art.46, 53 alin. (1) lit. a) și alin. (2)-(5) ale
Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie
2006, art. 42 alin. (6), art. 61, art. 63 alin.(1) lit.c) din Legea cu privire la
funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04 iulie 2008
la circumstanțele cauzei, a conchis asupra temeinicie concluziei instanței de
fond privind lipsa temeiurilor pentru anularea deciziilor Consiliului raional
Ialoveni nr. 7/10 din 24 decembrie 2020 ,,Cu privire la preavizarea Danielei
5
Nedelciuc privind eliberarea din funcție” și nr. 2/18 din 04 martie 2021 ,,Cu
privire la examinarea notificării Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei
de Stat”, în partea pct.2 și 2.1, și obligarea emiterii actului administrativ
individual favorabil cu privire la restabilirea în funcție și calcularea și
achitarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă, respectiv
respingerea pretențiile formulate în acest sens ca neîntemeiate.
Or, autoritatea publică locală de nivelul II, întemeiat a dispus
eliberarea Danielei Nedelciuc din funcția de Șef de Direcție Generală
Educație și Cultură, întrucât Consiliul raional Ialoveni a lichidat funcția
publică, ca urmare a intrării în vigoare a statelor de personal în care nu se
mai regăsește funcția ocupată de funcționarul public respectiv. Astfel,
Direcția Generală Educație și Cultură a fost reorganizată prin dezmembrare,
cu preschimbarea titulaturii în Direcția Generală Educație și constituirea
Secției Cultură, subdiviziune cu statut juridic din cadrul Consiliului raional
Ialoveni, cu stabilirea statelor de personal noi. Însăși apelanta, personal, a
aprobat la 20 noiembrie 2020 Statele de Personal ale Direcției Generale
Educație, stabilite prin decizia Consiliului raional Ialoveni nr. 1/24 din
27 februarie 2020, dar și de Cancelaria de Stat la 26 noiembrie 2020,
neobiectând în acest sens și a avut cunoștință de cauză despre reorganizarea
Direcției și obligarea dânsei de a preaviza toți funcționarii Direcției pe care
o conducea.
Așadar, instanța de fond just a concluzionat că, Daniela Nedelciuc,
cunoscând despre anunțarea concursului pentru suplinirea funcției vacante
de Șef a Direcției Generale Educație nu și-a valorificat dreptul de a participa
la concursul desfășurat. Or, apelanta nu a fost lipsită de acest drept, iar prin
scrisoarea nr. 02/1-7-09 din 11 iulie 2021, Danielei Nedelciuc i-a fost
propusă, funcția publică, temporar vacantă de Șef Secție Administrație
Publică, Aparatul Președintelui raionului, însă ultima nu a oferit acordul în
acest sens, fapt ce a condiționat eliberarea din funcție.
În context, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul
apelantei privind ilegalitatea deciziei contestate, deoarece Consiliul raional
Ialoveni, respectând rigorile legii și dispozițiile stabilite prin decizia
contestată, a informat la 05 ianuarie 2021, Direcția pentru Ocuparea Forței
de Muncă Ialoveni că, Daniela Nedelciuc a fost preavizată despre eliberarea
din funcția publică de șef Direcție generală Educație și Cultură, începând cu
28 decembrie 2020, în temeiul deciziei Consiliului raional Ialoveni nr. 7/10
din 24 decembrie 2020. Însă, deși Daniela Nedelciuc și-a expus dezacordul
cu actele administrative contestate, ultima nu a obiectat și nu a contestat
deciziile nr. 1/24 și nr. 1/25, prin care au fost operate modificări la statele de
personal și creată o subdiviziune Secția Cultură Ialoveni separat de Direcția
Generală Educație Ialoveni. Or, prin decizia Consiliului raional Ialoveni
nr. 4/13 din 14 mai 2021, Ion Scutaru, a fost anunțat învingător al
concursului, pentru numirea în funcția publică de conducere de Șef Direcție
6
Generală Educație, subdiviziune a Consiliului raional Ialoveni, stabilindu-i-
se perioada de probă pe o durată de 6 luni, act administrativ care la fel, nu a
fost contestat, iar legalitatea acestuia a fost verificată de către Oficiul
Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.
Prin urmare, instanța de apel a desconsiderat argumentul
reclamantei/apelante, precum că, n-avut loc reorganizarea. Or, în cazul dat,
Direcția Generală Educație și Cultură Ialoveni a fost reorganizată și creată,
prin decizia nr. 1/25 din 27 februarie 2020, Direcția Generală Educație
Ialoveni și Secția Cultură Ialoveni.
Totodată, instanța ierarhic inferioară a respins ca neîntemeiat
argumentul apelantei precum că, la adoptarea deciziei de încetare a
raporturilor de muncă, termenul de preavizare stabilit în decizia nr. 7/10 din
24 decembrie 2020 a expirat, întrucât, însăși Daniela Nedelciuc a aprobat
statele de personal din cadrul Direcției Generale Educație Ialoveni, a
înregistrat modificările respective la Agenția Servicii Publice și a prezentat
spre aprobare Statele de personal la Cancelaria de Stat. Iar astfel, decizia
Consiliului raional Ialoveni nr. 2/12 din 28 mai 2020, prin care s-a luat act
de vacanța funcției Șef Direcție Generală Educație, iar Daniela Nedelciuc a
fost împuternicită să asigure interimatul funcției respective, până la
suplinirea prin concurs a acesteia, a fost abrogată, ca urmare a notificării
Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat cu nr. 1304/OT4-560 din
30 iunie 2020, prin decizia nr. 4/15 din 26 august 2020, decizie care la fel nu
a fost contestată. Or, deciziile nr. 1/24 și nr. 1/25, prin care a fost constituită
Secția Cultură, subdiviziune cu statut juridic din cadrul Consiliului raional
Ialoveni și s-a aprobat Regulamentul de organizare și funcționare al acesteia
și a fost aprobată structura efectivului subdiviziunilor Consiliului raional
Ialoveni, au trecut controlul administrativ obligatoriu și produc în continuare
efecte juridice, însă acestea nu reprezintă acte juridice de dezmembrare a
Direcției Generale Educație și Cultură, dar acte prin care au fost operate
modificări la statele de personal și creată subdiviziunea Secția Cultură
Ialoveni, separată de Direcția Generală Educație Ialoveni.
De altfel, Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind justă soluția
instanței de fond privind netemeinicia pretenției reclamantei cu privire la
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil privind
restabilirea în funcție, cu privire la calcularea și achitarea salariului pentru
absența forțată de la locul de muncă, întrucât, acestea sunt subsecvente
primelor pretenții, care, au fost respinse.
Astfel, instanța de fond întemeiat a stabilit că Consiliul raional
Ialoveni și-a valorificat dreptul său exclusiv discreționar și oportunitatea
emiterii actului administrativ. Iar conform art. 225 din Codul administrativ,
instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității
unui act administrativ. Verificarea exercitării de către autoritatea publică a
dreptului discreționar se limitează la faptul dacă autoritatea publică: și-a
7
exercitat dreptul discreționar; a luat în considerare toate faptele relevante; a
respectat limitele legale ale dreptului discreționar; și-a exercitat dreptul
discreționar conform scopului acordat prin lege.
Subsecvent, instanțele ierarhic inferioare au catalogat ca fiind
declarativă alegația reclamantei cu privire la faptul că actele administrative
nu sunt motivate, întrucât, acestea sunt certe și corespund formei și structurii
actelor administrative, fiind indicată expres motivarea de drept și de fapt,
care a stat la baza adoptării lor.
Totodată, prin prisma art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
în coroborare cu art. 195 al Codului administrativ, instanțele ierarhic
inferioare au respins pretenția Danielei Nedelciuc privind compensarea
cheltuielilor judiciare, deoarece acțiunea înaintată în judecată a fost respinsă
ca neîntemeiată.
În continuare, instanța de apel a conchis că prima instanță just a
declarat inadmisibilă în temeiul art.207 alin.(2) lit. f) din Codul
administrativ, pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral în sumă
de 100000 de lei. Or, în situația în care va fi emisă o hotărâre definitivă a
instanței de judecată, prin care activitatea administrativă a pârâtului să fie
anulată ca ilegală, Daniela Nedelciuc, va fi în drept, în interiorul termenului
prevăzut de art.60 alin. (3) al Codului administrativ, să depună în adresa
Consiliului local Ialoveni, o cerere de acordare a despăgubirilor pentru
prejudiciul cauzat prin activitatea administrativă ilegală și în caz de
respingere a acesteia de către Consiliul local Ialoveni, să conteste eventuala
decizie de respingere a acordării despăgubirilor, în ordinea contenciosului
administrativ.
În final, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că prima instanța a
examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic
litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic litigios, legea
materială ce guvernează raportul juridic, creând participanților la proces,
condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor
procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților cu dreptul la un
proces echitabil, garantat și asigurat prin art.6 al Convenției Europene pentru
apărarea a Drepturilor Omului.
Astfel, prima instanță legitim și întemeiat a declarat inadmisibilă
pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, iar prin urmare a conchis
respingerea acțiunii înaintate de către Daniela Nedelciuc, ca neîntemeiată.
Din considerentele enunțate și având în vedere faptul că, prima
instanță a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, a apreciat obiectiv
și sub toate aspectele probele administrate la dosar, adoptând o hotărâre
legală și întemeiată, aplicând și interpretând corect normele legale, iar
cererea de apel declarată de către Daniela Nedelciuc, este neîntemeiată,
8
instanța de apel a respins apelul depus de Daniela Nedelciuc împotriva
hotărârii din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.
La 18 aprilie 2023, Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul
Veronica Pascal a depus recurs, iar la 27 iulie 2023, a prezentat motivarea
recursului împotriva deciziei din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea
cererii sale de chemare în judecată (f.d.167-168; 169-176, Vol.III).
Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul Veronica Pascal a
susținut că a luat cunoștință de decizia motivată a instanței de apel la
07 iulie 2023, pe portalul instanțelor judecătorești.
În motivarea recursului, recurenta a reiterat motivele de fapt și de drept
indicate anterior la etapa examinării cauzei în prima instanță și instanța de
apel, suplimentar menționând dezacordul cu decizia din 12 aprilie 2023 a
Curții de Apel Chișinău, pe care o consideră ilegală, deoarece la emiterea
acesteia au fost admise aceleași erori ca la adoptarea hotărârii primei
instanțe.
De altfel, recurenta a invocat faptul că instanța de apel nu s-a expus
asupra motivelor sale privind depășirea termenului de avizare cu peste 2 luni,
nedeclararea funcției vacante, continuarea activității fără schimbări a
direcției și în baza Regulamentului vechi de activitate, dar și modificarea de
către Cancelaria de Stat a actelor administrative legate de litigiu.
La 20 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat la
adresa electronică a Consiliului raional Ialoveni copia recursului depus de
Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul Veronica Pascal, fiindu-i
explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat
(f.d. 179-180, Vol.III).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Consiliul raional Ialoveni nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune
referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin. (1) și (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție), enunță că:
„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor
intra în vigoare la 1 septembrie 2023.
(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.”
9
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul depus de Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul
Veronica Pascal, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246
din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului
recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023):
„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de
apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul
judiciar.
(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea
de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. a)-f) din Codul administrativ (în vigoare
până la 01 septembrie 2023):
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 245 alin. (2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233
alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul
stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție conchide că Daniela Nedelciuc, reprezentată de
avocatul Veronica Pascal, s-a conformat dispozițiilor art. 245 alin.(1) și (2)
din Codul administrativ, indicat la pct.57, și a depus în termen recursul la
10
18 aprilie 2023, iar motivarea recursului la 31 iulie 2023. Or, decizia Curții
de Apel Chișinău a fost pronunțată la 12 aprilie 2023, copia dispozitivului
deciziei, fiind expediat participanților la proces, prin e-mail, la 10 mai 2023,
iar decizia motivată la 09 august 2023, fapte confirmate prin extrasele din
poșta electronică, anexate la dosar (f.d.166, 168, Vol.III).
Din analiza prevederilor legale enunțate supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, depus până la data de
01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate
la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de
recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de
serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat
din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul
rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea
cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
11
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a
articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din
19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1
(a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul Veronica Pascal.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Daniela Nedelciuc, reprezentată
de avocatul Veronica Pascal.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
12