3ra-891/23 — Anularea parțială a actelor administrative individuale defavorabile, restabilirea în funcție, încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată

La 02 februarie 2021, Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul Danu Dogotari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Ialoveni cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că, prin decizia Consiliului raional Ialoveni nr. 04/03 din 05 septembrie 2019, a fost numită în funcția de Șef al Direcției Generale Educație și Cultură Ialoveni.

Prin deciziile Consiliului raional Ialoveni nr. 1/24 și 1/25 din 27 februarie 2020, a fost aprobată structura și efectivul subdiviziunilor Consiliului raional Ialoveni și constituită o nouă Secție - Secția cultură, subdiviziune cu statut juridic special în cadrul Consiliului raional Ialoveni, fiind aprobat și Regulamentul de organizare și funcționare al acesteia.

Prin decizia Consiliului raional Ialoveni nr. 5/13 din 15 octombrie 2020, a fost pusă în sarcina sa înregistrarea modificărilor în titulatura instituției la Agenția Servicii Publice, precum și prezentarea spre aprobare a statelor de personal la Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, ceea ce a fost realizat.

Iar, prin decizia Consiliului raional Ialoveni nr. 7/10 din 24 decembrie 2020, s-a dispus preavizarea sa, în funcția de Șef al Direcției Generale Educație și Cultură privind eliberarea din funcție, ca urmare a dezmembrării instituției și crearea unei persoane juridice noi, Direcția Generală Educație, stabilindu-se ca în perioada de preaviz de 30 de zile calendaristice, să beneficieze de reducerea programului de muncă cu 2 ore, fără reducerea salariului.

Având în vedere că începând cu 23 decembrie 2020 și până la data de 31 decembrie 2020 s-a aflat în concediu medical, de decizia din 24 decembrie 2020, a luat cunoștință abia la 05 ianuarie 2021.

În opinia reclamantei, decizia nr. 7/10 din 24 decembrie 2020, este ilegală și neîntemeiată, deoarece la caz, nu pot fi aplicate prevederile art. 63 alin. (1) lit. c) al Legii nr. 158/2008 privind funcția publică și statutul 1 funcționarului public, or, nu a avut loc o reorganizare prin dezmembrare a Direcției Educație și Cultură, ci doar schimbată denumirea acesteia în Direcția Generală Educație, care a rămas aceiași persoană juridică, cu același sediu și cod fiscal.

Mai mult, prin prisma art. 214-219 ale Codului civil, nu există un act juridic, prin care s-ar fi dispus dezmembrarea Direcției Generale Educație și Cultură prin divizare sau separare, precum și care ar identifica noile persoane juridice și nici act de transmitere – predare, care ar atesta faptul transmiterii unei părți din patrimoniu sau competențe de la Direcția Educație și Cultură către o altă persoană juridică existentă sau nou formată.

De altfel, un alt argument în vederea anulării actului administrativ, constituie lipsa motivării actului administrativ contestat, ceea ce este contrar art. 118 și 119 din Codul administrativ.

Astfel, având în vedere cele enunțate, Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul Danu Dogotari a solicitat anularea deciziei Consiliului raional Ialoveni nr.7/10 din 24 decembrie 2020 „Cu privire la preavizarea doamnei Daniela Nedelciuc privind eliberarea din funcție” și încasarea din contul Consiliului raional Ialoveni în beneficiul său a cheltuielilor de judecată suportate pe parcursul examinării prezentei cauze.

La 06 mai 2021, Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul Danu Dogotari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Ialoveni cu privire la anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil, încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a relatat că, prin decizia Consiliului raional Ialoveni nr. 04/03 din 05 septembrie 2019, a fost numită în funcția de Șef al Direcției Generale Educație și Cultură.

Prin deciziile Consiliului raional Ialoveni nr. 1/24 și nr.1/25 din 27 februarie 2020, a fost aprobată structura și efectivul subdiviziunilor Consiliului raional Ialoveni și constituită o nouă secție - Secția cultură, subdiviziune cu statut juridic special din cadrul Consiliului raional Ialoveni, fiind aprobat și Regulamentul de organizare și funcționare al acesteia.

Prin decizia Consiliului raional Ialoveni nr. 5/13 din 15 octombrie 2020, a fost pusă în sarcina sa înregistrarea modificărilor în titulatura instituției la Agenția Servicii Publice, precum și prezentarea spre aprobare statele de personal la Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, fapt ce a fost realizat.

Iar, prin decizia Consiliului raionului Ialoveni nr. 7/10 din 24 decembrie 2020, s-a dispus preavizarea sa, în calitate de Șef al Direcției Generale Educație și Cultură privind eliberarea din funcția deținută, ca urmare a dezmembrării instituției și crearea unei persoane juridice noi, 2 Direcția Generală Educație, cu state de personal nou aprobat, stabilindu-se ca în perioada de preaviz de 30 de zile calendaristice, să beneficieze de reducerea programului de muncă cu 2 ore, fără reducerea salariului.

Având în vedere că începând cu data de 23 decembrie 2020 și până la 31 decembrie 2020 s-a aflat în concediu medical, de decizia nr. 7/10 din 24 decembrie 2020 a luat cunoștință la 05 ianuarie 2021.

Subsecvent, reclamanta a relevat că, prin decizia Consiliului raionului Ialoveni nr. 1/9 din 05 februarie 2021, s-a abrogat decizia Consiliului raionului Ialoveni nr. 7/10 din 24 decembrie 2020 privind preavizarea sa despre eliberarea din funcția deținută, fiind declarată drept caducă decizia nr. 04/03 din 05 septembrie 2019, prin care ea a fost numită în funcția de șef al Direcției Generale Educație și Cultură.

Prin decizia Consiliului raional Ialoveni nr. 2/18 din 04 martie 2021, de care a luat cunoștință la 09 martie 2021, s-a abrogat decizia Consiliului raional Ialoveni nr. 1/9 din 05 februarie 2021 și s-a indicat faptul că, decizia Consiliului raionului Ialoveni nr. 7/10 din 24 decembrie 2020, produce în continuare efecte juridice.

Iar, în legătură cu expirarea termenului de preavizare acordat, prin decizia Consiliului raionului Ialoveni nr. 7/10 din 24 decembrie 2020, a fost eliberată din funcția de Șef al Direcției Educație și Cultură, drept motiv fiind indicată dezmembrarea instituției și crearea unei noi persoane juridice, Direcția Generală Educație, cu statut de personal nou aprobat.

În opinia reclamantei, decizia Consiliului raional Ialoveni nr. 2/18 din 04 martie 2021, în partea pct. 2) și 2.1), este ilegală și neîntemeiată din motiv că, nu pot fi aplicate prevederile art. 63 alin. (1) lit. c) al Legii nr. 158/2008 privind funcția publică și statutul funcționarului public. Or, la caz, nu a avut loc o reorganizare prin dezmembrare a Direcției Generale Educație și Cultură, ci doar schimbată denumirea acesteia în Direcția Generală Educație, care de fapt a rămas aceiași persoană juridică, cu același sediu și cod fiscal.

Mai mult, prin prisma art. 214-219 ale Codului civil, în speță a avut loc schimbarea denumirii persoanei juridice, preschimbarea titulaturii și nu o dezmembrare, deoarece nu există niciun act juridic prin care să fie dispusă dezmembrarea Direcției Generale Educație și Cultură, prin divizare sau separare, precum și care ar identifica noile persoane juridice, și niciun act de transmitere-predare, care ar atesta faptul transmiterii unei părți din patrimoniu sau competențe de la Direcția Generală Educație și Cultură către o altă persoană juridică existentă sau nou formată.

De altfel, reclamanta a susținut că, actul administrativ contestat a fost adoptat cu încălcarea procedurii stabilite de lege, și anume, art. 2 alin. (1)-(2) al Codului muncii. Or, deși ea a fost eliberată din funcția deținută în temeiul art. 63 alin. (1) lit. c) al Legii nr. 158/2008, urmează a se lua în considerare că în privința salariaților – funcționarilor publici, sunt aplicabile 3 inclusiv prevederile Codului muncii. Iar, în cazul în care, după expirarea termenului de preavizare de 2 luni, nu a fost emis ordinul (dispoziția, decizia, hotărârea) de concediere a salariatului, această procedură nu poate fi repetată în cadrul aceluiași an calendaristic.

Astfel, la caz, cu decizia de preavizare a luat cunoștință sub semnătură la 05 ianuarie 2021, iar astfel, termenul de preavizare de 30 de zile a expirat la 04 februarie 2021, însă o decizie de eliberare din funcție nu a fost emisă, și respectiv raporturile contractuale între părți au continuat până la 04 martie 2021, când a fost emisă decizia contestată.

Prin urmare, Consiliul raional Ialoveni a neglijat prevederile legale la adoptarea deciziei, or, după expirarea termenului de preaviz nu a fost adoptată nicio decizie de eliberare din funcție, iar ea a continuat să lucreze, fapt ce denotă că nu putea fi eliberată din funcția deținută. Iar, circumstanța respectivă se probează inclusiv prin răspunsul eliberat de Inspecția Teritorială de Muncă Chișinău din 22 aprilie 2021. Or, contrar art. 118 și 119 ale Codului administrativ, actul administrativ contestat nu este motivat.

Complementar, reclamanta a susținut că urmare a concedierii ilegale, a suportat un prejudiciu moral imens, manifestat prin anxietate, neliniște și pierderea de încredere atât în forțele proprii, cât și în posibilitatea obținerii unui loc de muncă la care ar fi apreciată în modul corespunzător, la justa sa valoare, prejudiciu pe care la estimat la suma de 100000 de lei.

Așadar, în final, ținând cont de cele enunțate, Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul Danu Dogotari a solicitat anularea pct.2 și 2.1 ale deciziei nr.2/18 din 04 martie 2021, restabilirea în funcția deținută anterior de Șef al Direcției Generale Educație și Cultură, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, începând cu 04 martie 2021 și până la data restabilirii la locul de muncă, repararea prejudiciului moral estimat la suma de 100000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, s-a conexat cauza în contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Danu Dogotari în interesele Danielei Nedelciuc împotriva Consiliului raional Ialoveni cu privire la anularea deciziei Consiliului raional Ialoveni nr. 7/10 din 24 decembrie 2020 ,,Cu privire la preavizarea doamnei Nedelciuc Daniela privind eliberarea din funcție” și compensarea cheltuielilor de judecată (dosarul nr.3-4/21) cu cauza în contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Danu Dogotari, care acționează în interesele Danielei Nedelciuc împotriva Consiliului raional Ialoveni cu privire la anularea deciziei Consiliului raional Ialoveni nr. 2/18 din 04 martie 2021, în partea pct. 2 și 2.1, restabilirea în funcția deținută anterior, Șef al Direcției Generale Educație și Cultură, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, începând cu 04 martie 2021 și până la data adoptării hotărârii, repararea prejudiciului moral, estimat la suma de 100000 de lei și compensarea 4 cheltuielilor de judecată (dosarul nr.3-39/21), pentru a fi examinate într-o singură procedură, atribuindu-i-se numărul 3-4/21 (vol. I, f.d. 72-74).

Prin încheierea protocolară din 20 iulie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, Ion Scutaru s-a atras în proces, în calitate de persoană terță (vol. I, f.d. 90).

Prin hotărârea din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Daniela Nedelciuc împotriva Consiliului raional Ialoveni, cu privire la anularea deciziilor Consiliului raional Ialoveni nr. 7/10 din 24 decembrie 2020 ,,Cu privire la preavizarea Danielei Nedelciuc privind eliberarea din funcție” și nr. 2/18 din 04 martie 2021 ,,Cu privire la examinarea notificării Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat”, în partea pct. 2 și 2.1, cu obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil privind restabilirea în funcție și calcularea și achitarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă, precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 100000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 7000 de lei. S-a declarat inadmisibilă pretenția Danielei Nedelciuc în partea reparării prejudiciului moral (vol. I, f.d. 202-203, 207-231).

La 08 iulie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul Danu Dogotari a depus apel, iar la 10 august 2022, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cererii sale de chemare în judecată (f.d.205, Vol.I; f,d.5-13, Vol.III).

La 12 august 2022, Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul Veronica Pascal a depus apel împotriva hotărârii din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cererii sale de chemare în judecată (f.d.109-113, Vol.III).

Prin decizia din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus de Daniela Nedelciuc împotriva hotărârii din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni (f.d.145-165, Vol.III).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău, raportând dispozițiile art.43 alin. (1) lit. a), n), o), q), art.46, 53 alin. (1) lit. a) și alin. (2)-(5) ale Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, art. 42 alin. (6), art. 61, art. 63 alin.(1) lit.c) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 la circumstanțele cauzei, a conchis asupra temeinicie concluziei instanței de fond privind lipsa temeiurilor pentru anularea deciziilor Consiliului raional Ialoveni nr. 7/10 din 24 decembrie 2020 ,,Cu privire la preavizarea Danielei 5 Nedelciuc privind eliberarea din funcție” și nr. 2/18 din 04 martie 2021 ,,Cu privire la examinarea notificării Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat”, în partea pct.2 și 2.1, și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil cu privire la restabilirea în funcție și calcularea și achitarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă, respectiv respingerea pretențiile formulate în acest sens ca neîntemeiate.

Or, autoritatea publică locală de nivelul II, întemeiat a dispus eliberarea Danielei Nedelciuc din funcția de Șef de Direcție Generală Educație și Cultură, întrucât Consiliul raional Ialoveni a lichidat funcția publică, ca urmare a intrării în vigoare a statelor de personal în care nu se mai regăsește funcția ocupată de funcționarul public respectiv. Astfel, Direcția Generală Educație și Cultură a fost reorganizată prin dezmembrare, cu preschimbarea titulaturii în Direcția Generală Educație și constituirea Secției Cultură, subdiviziune cu statut juridic din cadrul Consiliului raional Ialoveni, cu stabilirea statelor de personal noi. Însăși apelanta, personal, a aprobat la 20 noiembrie 2020 Statele de Personal ale Direcției Generale Educație, stabilite prin decizia Consiliului raional Ialoveni nr. 1/24 din 27 februarie 2020, dar și de Cancelaria de Stat la 26 noiembrie 2020, neobiectând în acest sens și a avut cunoștință de cauză despre reorganizarea Direcției și obligarea dânsei de a preaviza toți funcționarii Direcției pe care o conducea.

Așadar, instanța de fond just a concluzionat că, Daniela Nedelciuc, cunoscând despre anunțarea concursului pentru suplinirea funcției vacante de Șef a Direcției Generale Educație nu și-a valorificat dreptul de a participa la concursul desfășurat. Or, apelanta nu a fost lipsită de acest drept, iar prin scrisoarea nr. 02/1-7-09 din 11 iulie 2021, Danielei Nedelciuc i-a fost propusă, funcția publică, temporar vacantă de Șef Secție Administrație Publică, Aparatul Președintelui raionului, însă ultima nu a oferit acordul în acest sens, fapt ce a condiționat eliberarea din funcție.

În context, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apelantei privind ilegalitatea deciziei contestate, deoarece Consiliul raional Ialoveni, respectând rigorile legii și dispozițiile stabilite prin decizia contestată, a informat la 05 ianuarie 2021, Direcția pentru Ocuparea Forței de Muncă Ialoveni că, Daniela Nedelciuc a fost preavizată despre eliberarea din funcția publică de șef Direcție generală Educație și Cultură, începând cu 28 decembrie 2020, în temeiul deciziei Consiliului raional Ialoveni nr. 7/10 din 24 decembrie 2020. Însă, deși Daniela Nedelciuc și-a expus dezacordul cu actele administrative contestate, ultima nu a obiectat și nu a contestat deciziile nr. 1/24 și nr. 1/25, prin care au fost operate modificări la statele de personal și creată o subdiviziune Secția Cultură Ialoveni separat de Direcția Generală Educație Ialoveni. Or, prin decizia Consiliului raional Ialoveni nr. 4/13 din 14 mai 2021, Ion Scutaru, a fost anunțat învingător al concursului, pentru numirea în funcția publică de conducere de Șef Direcție 6 Generală Educație, subdiviziune a Consiliului raional Ialoveni, stabilindu-i- se perioada de probă pe o durată de 6 luni, act administrativ care la fel, nu a fost contestat, iar legalitatea acestuia a fost verificată de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Prin urmare, instanța de apel a desconsiderat argumentul reclamantei/apelante, precum că, n-avut loc reorganizarea. Or, în cazul dat, Direcția Generală Educație și Cultură Ialoveni a fost reorganizată și creată, prin decizia nr. 1/25 din 27 februarie 2020, Direcția Generală Educație Ialoveni și Secția Cultură Ialoveni.

Totodată, instanța ierarhic inferioară a respins ca neîntemeiat argumentul apelantei precum că, la adoptarea deciziei de încetare a raporturilor de muncă, termenul de preavizare stabilit în decizia nr. 7/10 din 24 decembrie 2020 a expirat, întrucât, însăși Daniela Nedelciuc a aprobat statele de personal din cadrul Direcției Generale Educație Ialoveni, a înregistrat modificările respective la Agenția Servicii Publice și a prezentat spre aprobare Statele de personal la Cancelaria de Stat. Iar astfel, decizia Consiliului raional Ialoveni nr. 2/12 din 28 mai 2020, prin care s-a luat act de vacanța funcției Șef Direcție Generală Educație, iar Daniela Nedelciuc a fost împuternicită să asigure interimatul funcției respective, până la suplinirea prin concurs a acesteia, a fost abrogată, ca urmare a notificării Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat cu nr. 1304/OT4-560 din 30 iunie 2020, prin decizia nr. 4/15 din 26 august 2020, decizie care la fel nu a fost contestată. Or, deciziile nr. 1/24 și nr. 1/25, prin care a fost constituită Secția Cultură, subdiviziune cu statut juridic din cadrul Consiliului raional Ialoveni și s-a aprobat Regulamentul de organizare și funcționare al acesteia și a fost aprobată structura efectivului subdiviziunilor Consiliului raional Ialoveni, au trecut controlul administrativ obligatoriu și produc în continuare efecte juridice, însă acestea nu reprezintă acte juridice de dezmembrare a Direcției Generale Educație și Cultură, dar acte prin care au fost operate modificări la statele de personal și creată subdiviziunea Secția Cultură Ialoveni, separată de Direcția Generală Educație Ialoveni.

De altfel, Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind justă soluția instanței de fond privind netemeinicia pretenției reclamantei cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil privind restabilirea în funcție, cu privire la calcularea și achitarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă, întrucât, acestea sunt subsecvente primelor pretenții, care, au fost respinse.

Astfel, instanța de fond întemeiat a stabilit că Consiliul raional Ialoveni și-a valorificat dreptul său exclusiv discreționar și oportunitatea emiterii actului administrativ. Iar conform art. 225 din Codul administrativ, instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act administrativ. Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se limitează la faptul dacă autoritatea publică: și-a 7 exercitat dreptul discreționar; a luat în considerare toate faptele relevante; a respectat limitele legale ale dreptului discreționar; și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.

Subsecvent, instanțele ierarhic inferioare au catalogat ca fiind declarativă alegația reclamantei cu privire la faptul că actele administrative nu sunt motivate, întrucât, acestea sunt certe și corespund formei și structurii actelor administrative, fiind indicată expres motivarea de drept și de fapt, care a stat la baza adoptării lor.

Totodată, prin prisma art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în coroborare cu art. 195 al Codului administrativ, instanțele ierarhic inferioare au respins pretenția Danielei Nedelciuc privind compensarea cheltuielilor judiciare, deoarece acțiunea înaintată în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

În continuare, instanța de apel a conchis că prima instanță just a declarat inadmisibilă în temeiul art.207 alin.(2) lit. f) din Codul administrativ, pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral în sumă de 100000 de lei. Or, în situația în care va fi emisă o hotărâre definitivă a instanței de judecată, prin care activitatea administrativă a pârâtului să fie anulată ca ilegală, Daniela Nedelciuc, va fi în drept, în interiorul termenului prevăzut de art.60 alin. (3) al Codului administrativ, să depună în adresa Consiliului local Ialoveni, o cerere de acordare a despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin activitatea administrativă ilegală și în caz de respingere a acesteia de către Consiliul local Ialoveni, să conteste eventuala decizie de respingere a acordării despăgubirilor, în ordinea contenciosului administrativ.

În final, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că prima instanța a examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic litigios, legea materială ce guvernează raportul juridic, creând participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților cu dreptul la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art.6 al Convenției Europene pentru apărarea a Drepturilor Omului.

Astfel, prima instanță legitim și întemeiat a declarat inadmisibilă pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, iar prin urmare a conchis respingerea acțiunii înaintate de către Daniela Nedelciuc, ca neîntemeiată.

Din considerentele enunțate și având în vedere faptul că, prima instanță a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, a apreciat obiectiv și sub toate aspectele probele administrate la dosar, adoptând o hotărâre legală și întemeiată, aplicând și interpretând corect normele legale, iar cererea de apel declarată de către Daniela Nedelciuc, este neîntemeiată, 8 instanța de apel a respins apelul depus de Daniela Nedelciuc împotriva hotărârii din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

La 18 aprilie 2023, Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul Veronica Pascal a depus recurs, iar la 27 iulie 2023, a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea cererii sale de chemare în judecată (f.d.167-168; 169-176, Vol.III).

Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul Veronica Pascal a susținut că a luat cunoștință de decizia motivată a instanței de apel la 07 iulie 2023, pe portalul instanțelor judecătorești.

În motivarea recursului, recurenta a reiterat motivele de fapt și de drept indicate anterior la etapa examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar menționând dezacordul cu decizia din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, pe care o consideră ilegală, deoarece la emiterea acesteia au fost admise aceleași erori ca la adoptarea hotărârii primei instanțe.

De altfel, recurenta a invocat faptul că instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor sale privind depășirea termenului de avizare cu peste 2 luni, nedeclararea funcției vacante, continuarea activității fără schimbări a direcției și în baza Regulamentului vechi de activitate, dar și modificarea de către Cancelaria de Stat a actelor administrative legate de litigiu.

La 20 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat la adresa electronică a Consiliului raional Ialoveni copia recursului depus de Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul Veronica Pascal, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat (f.d. 179-180, Vol.III).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Consiliul raional Ialoveni nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul depus de Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul Veronica Pascal, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. a)-f) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

Din analiza prevederilor legale enunțate supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 11

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul Veronica Pascal.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Daniela Nedelciuc, reprezentată de avocatul Veronica Pascal. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 12