2r-457/24 — cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistentă medicală si a penalitătilor aferente
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistentă medicală si a penalitătilor aferente
- Temei legal
- Restituirea cererii de recurs, care a fost depus într o altă limbă decât limba oficială în care se desfăsoară procesul
2r-457/24 — cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistentă medicală si a penalitătilor aferente (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la restituirea recursului declarat de către Mariei Nedealco,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
către Casa Națională de Asigurări în Medicină împotriva Mariei Nedealco
cu privire la încasarea datoriei pe prima de asigurare obligatorie de asistență
medicală sub formă de sumă fixă pentru anul 2023 și a penalității,
împotriva încheierii Curții de Apel Comrat din 08 octombrie 2024,
(Dosarul nr. 2r-457/24
nr. PIGD 2-23170507-01-2r-18112024)
Restituirea cererii de recurs, care a fost depus într-o altă limbă decât
limba oficială în care se desfășoară procesul.
Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, jud. V. Muntean
Curtea de Apel Comrat – A. Mironov, Ș. Starciuc, D. Fujenco
18 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de către Mariei Nedealco
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 29 noiembrie 2023 Casa Națională de Asigurări în Medicină
a depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Nedealco cu privire
la încasarea sumei de 12 636 lei în contul datoriei pentru prima de asigurare
obligatorie de asistenta medicală sub formă de sumă fixă pentru anul 2023 și
penalitatea în mărime de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de
întârziere a achitării primei, în sumă de 2 994,73 lei.
Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga prin hotărârea din 05 martie
2024 a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Casa Națională
de Asigurări în Medicină, a încasat de la Maria Nedealco în beneficiul Casei
Naționale de Asigurări în Medicină, Agenției Teritoriale Sud suma de 12 636
lei prima de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru anul 2023,
suma de 2 994,73 lei penalitate pentru întârziere de la 01 aprilie 2023 până
la 23 noiembrie 2023 și în beneficiu statului taxa de stat în mărime de 468,92
lei. (f.d. 32)
În data de 15 aprilie 2024 Maria Nedealco a depus cerere de apel
împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat admiterea cererii de
apel, casarea hotărârii Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga din 05
martie 2024 și emiterea pe cauză a unei noi hotărâri privind respingerea
cererii de chemare în judecată. Totodată a depus cerere cu privire la repunere
în termen de declarare a apelului. (f.d. 40, 54)
Curtea de Apel Comrat prin încheierea din data de 08 octombrie 2024
a respins cererea Mariei Nedealco cu privire la repunerea în termenul de
declarare a apelului, a restituit apelul din motivul depunerii acestuia în afara
termenului, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.
(f.d.76-78)
În data de 24 octombrie 2024 Maria Nedealco a depus recurs împotriva
încheierii din data de 08 octombrie 2024 a Curții de Apel Comrat. (f.d.82)
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art.13 din Constituția Republicii Moldova prevede că:
„Limba de stat a Republicii Moldova este limba română, funcționând pe baza
grafiei latine.”
1
Art. 118 din Constituția Republicii Moldova statuează că:
„Procedura judiciară se desfășoară în limba română. Persoanele care nu posedă sau
nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștință de toate actele și lucrările
dosarului, de a vorbi în instanță prin interpret. În condițiile legii, procedura judiciară se
poate efectua și într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă la
proces.”
Art. 24 alin. (1), alin. (2) din Codul de procedură civilă reglementează
că:
„Judecarea cauzelor civile în instanțele judecătorești se desfășoară în limba română.
Persoanele interesate în soluționarea cauzei care nu posedă sau nu vorbesc limba română
sunt în drept să ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată
prin interpret.”
Art. 4261, alin. (1), lit. b1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă
stabilește că:
„Instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă
cererea de recurs nu corespunde prevederilor art.437, alin.(1) și (2), cu excepția cerinței
privind anexarea dovezii de plată a taxei de stat.”
Art. 437, alin. (1), lit. f) din Codul de procedură civilă prevede că:
„Cererea de recurs trebuie să cuprindă temeiul prevăzut la art.432 și argumentele
privind temeinicia recursului.”
Art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească nr. 514-
XIII din 06 iulie 1995 stabilește că:
„Procedura judiciară se desfășoară în limba română. Persoanele care nu posedă sau
nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștință de toate actele și lucrările
dosarului, de a vorbi în instanță prin interpret.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Studiind cererea de recurs depusă de către Maria Nedealco completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de
Maria Nedealco urmează a fi restituit din considerentele ce succed.
La caz, instanța de recurs constată că Maria Nedealco a depus cerere
de recurs împotriva încheierii din 08 octombrie 2024 a Curții de Apel Comrat
într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a
anexa traducerea acesteia în limba de stat.
În sensul dat, urmează de remarcat faptul că unul din principiile
fundamentale ale procesului civil este principiul limbii oficiale de procedură,
care este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 din Codul de procedură
civilă precum și art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.
Principiul limbii oficiale de procedură este necesar pentru asigurarea
respectarea drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în
condițiile egalității depline în fața legii și este consfințit în legea
constituțională și în legile procedurale, fiind coroborate cu tratatele
2
internaționale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și
Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, care nu impun condiții privind limba în care se desfășoară
procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba națională
a statului.
Totodată, instanța de recurs subliniază că, caracterul oficial al limbii
instituie, obligativitatea utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu
autoritățile statului, în această limbă fiind redactate și aduse la cunoștința
publică toate actele oficiale ale statului.
Deci, procedura judiciară poate fi efectuată în altă limbă, însă
documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în limba
română. Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au
dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar
și în ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat
acestora. Totodată, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul
procedurilor orale desfășurate în fața instanței judecătorești, include și
dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte de procedură sau alte cereri în
această limbă.
În aceste condiții, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
concluzionează că atunci când cererea de recurs în Secțiunea 1 este redactată
într-o altă limbă decât limba de stat, este aplicabilă sancțiunea procedurală
sub forma restituirii cererii de recurs.
Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor
înaintate instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă
în limba de stat, din simplul considerent că această pretinsă obligație
depășește cadrul împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și
echidistant. Obligația instanței de judecată este de a asigura participanții la
proces să ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului și să vorbească în
judecată prin interpret, în cazul când nu cunosc limba de stat.
Din aceste motive, instanța de recurs ajunge la concluzia de a restitui
cererea de recurs depusă de Maria Nedealco împotriva încheierii din 08
octombrie 2024 a Curții de Apel Comrat.
Distinct, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează, că recurenta avea obligația de a întreprinde toate măsurile
necesare, după cum sugerează și jurisprudența CtEDO (Cauza Van Harn vs
Germania nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a-și proteja drepturile de
acces la instanță prin depunerea unui recurs cu respectarea exigențelor art.
437, alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Având în vedere că cererea de recurs depusă de Maria Nedealco este
redactată într-o altă limbă decât limba de stat, instanța de recurs ajunge la
concluzia de a o restitui din motiv că nu corespunde prevederilor art. 437,
alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 269-270 și art. 4261, alin.
(1), lit. b1) din Codul de procedură civilă,
3
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Restituie recursul depus de Maria Nedealco împotriva încheierii din
08 octombrie 2024 a Curții de Apel Comrat.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
4