3r-262/24 — incasarea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- Hotarirea Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 prin care a fost adoptata Declaratia cu privire la recunoasterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, nu poate fi invocata ca temei al neeligibilitstii completelor de judecata
3r-262/24 — incasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Nicolae Daniliuc,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată
depusă Nicolae Daniliuc împotriva Uniunii Avocaților din Republica
Moldova cu privire la încasarea prejudiciului material și moral,
împotriva încheierii din 03 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3r-262/24
NR. PIGD 2-22000541-01-3r-08112024)
Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 39, prin care a fost adoptată
Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului
Republica Moldova, nu poate fi invocată ca temei al neeligibilității
completelor de judecată
Instanța de apel: Gh. Mîra, A. Bostan, V. Sîrbu,
18 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Nicolae Daniliuc
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 03 ianuarie 2022, Nicolae Daniliuc a depus cerere de chemare în
judecată în contencios administrativ către Uniunea Avocaților din Republica
Moldova, prin care a solicitat încasarea din contul Uniunii Avocaților din
Republica Moldova a sumei de 17580,55 lei cu titlu de prejudiciu material și
suma de 500000 lei cu titlu de prejudiciu moral.
Prin încheierea din 11 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ
depusă de Daniliuc Nicolae către Uniunea Avocaților din Republica
Moldova cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.
La 25 ianuarie 2023, Nicolae Daniliuc a declarat recurs împotriva
încheierii din 11 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
solicitând repunerea în termen, admiterea cererii de recurs și casarea
integrală a încheierii.
Prin decizia din 27 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cererea înaintată de Nicolae Daniliuc privind repunerea în termen a
recursului și s-a declarat inadmisibilă cererea de recurs înaintată de Nicolae
Daniliuc împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 11
noiembrie 2022, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios
administrativ depusă Nicolae Daniliuc împotriva Uniunii Avocaților din
Republica Moldova cu privire la încasarea prejudiciului material și moral,
din motiv că a fost depusă tardiv.
La 24 iulie 2024, Nicolae Daniliuc a depus cerere de revizuire asupra
deciziei din 27 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea
integrală a deciziei, cu adoptarea unei noi decizii, prin care să fie admisă
repunerea în termenul legal de declarare a recursului și admiterea recursului
depus la 25 ianuarie 2023, în sensul formulat.
Prin încheierea din 03 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nicolae Daniliuc
asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2023.
La 23 octombrie 2024 Nicolae Daniliuc, a depus recurs împotriva
încheierii din 03 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
solicitat admiterea recursului, casarea integrală a încheierii Curții de Apel
1
Chișinău din 03 octombrie 2024 cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța
de apel.
În motivarea recursului a reiterat cele invocate în cererea de revizuire
și suplimentar a indicat că judecătorii Curții de Apel Chișinău, Ghenadie
Mîra, Angela Bostan și Victoria Sîrbu nu au avut nici un drept legal să adopte
încheierea judecătorească din 03 octombrie 2024 din motivul că din 08 iunie
2019 nu mai au nici un drept legal de a deține funcția de judecător în sistemul
judecătoresc al Republicii Moldova, să mai înfăptuiască justiția.
A menționat că, hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 39,
prin care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului
captive al statului Republica Moldova, prin care a fost denunțat fostul regim
oligarhic, care se face vinovat de controlul ilegal anticonstituțional exercitat
asupra sistemului judecătoresc și a procuraturii, nu este abrogată de nimeni,
este în vigoare și la momentul dat și produce efecte juridice pe întreg
teritoriul Republicii Moldova.
Notează că, încheierea Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2024
este în contradicție cu prevederile art. 8 din Declarația Universală a
Drepturilor Omului, art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile
civile și politice, art. l, 6, 13 din Convenția europeană pentru apărarea
drepturilor omului și libertăților fundamentale, art. 1, 116 din Constituția
Republicii Moldova din motivul că nu a fost adoptată de către instanță de
judecată independentă și imparțială.
Subliniază că, instanța de revizuire a declarat inadmisibilă cererea de
revizuire din 24 iulie 2024 din motivul că, cererea de revizuire nu se
încadrează în temeiurile, prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă
al Republicii Moldova, motiv pe care în consideră neîntemeiat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”
Art. art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul”
2
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Pot fi supuse revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile
ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.”
Art. 449 din Codul de procedură civilă:
Revizuirea se declară în cazul în care:
a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în
legătură cu cauza care se judecă;
b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au
fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate
măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a
cauzei;
c) instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost
implicate în proces;
e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești
care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere;
e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională
și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de
judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții
Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de
tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;
g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a informat Guvernul Republicii
Moldova cu privire la depunerea unei cereri din care se deduce existența unui viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente, care ridică dubii temeinice privind
corectitudinea soluției din hotărârea atacată;
h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie
Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor
sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea
hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.
Art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă:
„Cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447,
indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449, cu anexarea probelor
ce le confirmă și a dovezii de plată a taxei de stat și/sau a taxei de timbru în mărimea
prevăzută de Legea taxei de stat nr.213/2023.”
Art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă:
„După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte
de dispoziție:
a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea
de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 03 octombrie 2024, fiind
3
notificată recurentului la 16 octombrie 2024, fapt ce se confirmă prin extrasul
din poșta electronică anexat la dosar (f. d. 114).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
că Nicolae Daniliuc, s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul
instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru
demararea căii de atac în ordine de recurs.
Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentului
invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.
Instanța de recurs menționează că revizuirea este posibilă doar în
cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori
evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile
în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată.
Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din
Codul de procedură civilă, care poartă un caracter exhaustiv. Pornind de la
aceste cerințe, completul Curții supreme de Justiție reține că revizuirea unei
hotărâri date de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul,
după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele
prevăzute de art.449 din Codul de procedură civilă.
În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a
fost obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs
verifică corectitudinea aplicării și interpretării de către instanța inferioară a
normelor de drept material și procesual în limitele materialelor din dosar și
în limitele recursului declarat or, nu poate fi revizuită o hotărâre care
elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța de
fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație.
Instanța de recurs reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie
invocate temeiurile prevăzute de către art. 449 din Codul de procedură civilă
și prezentate circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea
revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe
concludente.
La caz se contestă încheierea din 03 octombrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, prin care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire
depusă de Nicolae Daniliuc asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 27
februarie 2023.
După cum rezultă din materialele cauzei drept temei de revizuire a
deciziei din 27 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, Nicolae Daniliuc a
invocat în esență prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă și anume
faptul că, decizia Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2023 nu a fost
adoptată de către o instanță de judecată independentă și imparțială, deoarece
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 39 prin care a fost
4
adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului
Republica Moldova, ca urmare, poporul Republicii Moldova prin vot
majoritar și incontestabil a declarat sistemul judecătoresc capturat, corupt și
incompetent.
În acest context, instanța de recurs reține că, potrivit art. 449 lit. b) din
Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit
cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și
nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins
toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul
judecării anterioare a cauzei.
În interpretarea corectă a prevederilor enunțate, instanța de recurs
relevă că circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv
până la pronunțarea hotărârii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste
circumstanțe anterior pronunțării hotărârii.
Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte
juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea
drepturilor și obligațiilor civile, care au importanță esențială pentru
soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra
concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului
anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie
descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă
revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla
circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.
Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs apreciază ca
fiind întemeiată concluzia instanței de revizuire de respingere a cererii de
revizuire depusă de Nicolae Daniliuc împotriva deciziei din 27 februarie
2023 a Curții de Apel Chișinău, deoarece temeiul invocat de recurent în
susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b)
din Codul de procedură civilă, care ar permite redeschiderea procesului după
devenirea irevocabilă a deciziei din 27 februarie 2024 a Curții de Apel
Chișinău.
Colegiul Curții Supreme de Justiție remarcă că, motivele invocate de
recurent în susținerea cererii de recurs nu se încadrează în temeiurile
prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă, or, dezacordul
revizuentului – recurent Nicolae Daniliuc cu decizia a cărei revizuire a fost
solicitată, nu poate constitui temei de revizuire în baza art. 449 CPC, motiv
pentru care cererea de revizuire corect a fost respinsă ca inadmisibilă prin
încheierea din 03 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Aici, este de menționat și faptul că revizuirea este o cale de atac de
retractare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri
judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres
determinate de lege.
5
Iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la
încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea
admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.
Instanța de recurs reține că însăși faptul dezacordului cu actul de
dispoziție contestat nu constituie un motiv suficient pentru revizuirea unei
hotărâri.
La caz, se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea
împrejurări ar constitui o violare a art. 6 CEDO.
Prin urmare, justificat Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 03
octombrie 2024, cu referire la art. 453 Cod de procedură civilă, examinând
temeiurile de revizuire, a conchis că cererea de revizuire depusă de Nicolae
Daniliuc nu se încadrează în prevederile legale statuate la art. 449 Cod de
procedură civilă.
În acest context, instanța de recurs apreciază critic argumentele
recurentului invocate în recurs, deoarece sunt lipsite de suport legal și nu pot
constitui temei de admitere a recursului în sensul invocat, or acestea nu
conțin temeiuri care ar indica expres la ilegalitatea încheierii recurate, prin
care s-a dispus la caz respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, mai
mult că sunt similare celor invocate și în cererea de revizuire.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea
recurată este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de recurent sunt
neîntemeiate, completul Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge recursul depus de Nicolae Daniliuc, împotriva încheierii din 03
octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 195, art. 243 alin.
(1) lit. b), alin. (2) și alin. (3) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de Nicolae Daniliuc și menține încheierea 03
octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
6