3r-262/24 — Încasarea prejudiciului material și moral

La 03 ianuarie 2022, Nicolae Daniliuc a depus cerere de chemare în judecată în contencios administrativ către Uniunea Avocaților din Republica Moldova, prin care a solicitat încasarea din contul Uniunii Avocaților din Republica Moldova a sumei de 17580,55 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 500000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin încheierea din 11 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Daniliuc Nicolae către Uniunea Avocaților din Republica Moldova cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.

La 25 ianuarie 2023, Nicolae Daniliuc a declarat recurs împotriva încheierii din 11 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând repunerea în termen, admiterea cererii de recurs și casarea integrală a încheierii.

Prin decizia din 27 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea înaintată de Nicolae Daniliuc privind repunerea în termen a recursului și s-a declarat inadmisibilă cererea de recurs înaintată de Nicolae Daniliuc împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 11 noiembrie 2022, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă Nicolae Daniliuc împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, din motiv că a fost depusă tardiv.

La 24 iulie 2024, Nicolae Daniliuc a depus cerere de revizuire asupra deciziei din 27 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei, cu adoptarea unei noi decizii, prin care să fie admisă repunerea în termenul legal de declarare a recursului și admiterea recursului depus la 25 ianuarie 2023, în sensul formulat.

Prin încheierea din 03 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nicolae Daniliuc asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2023.

La 23 octombrie 2024 Nicolae Daniliuc, a depus recurs împotriva încheierii din 03 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a încheierii Curții de Apel 1 Chișinău din 03 octombrie 2024 cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a reiterat cele invocate în cererea de revizuire și suplimentar a indicat că judecătorii Curții de Apel Chișinău, Ghenadie Mîra, Angela Bostan și Victoria Sîrbu nu au avut nici un drept legal să adopte încheierea judecătorească din 03 octombrie 2024 din motivul că din 08 iunie 2019 nu mai au nici un drept legal de a deține funcția de judecător în sistemul judecătoresc al Republicii Moldova, să mai înfăptuiască justiția.

A menționat că, hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 39, prin care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captive al statului Republica Moldova, prin care a fost denunțat fostul regim oligarhic, care se face vinovat de controlul ilegal anticonstituțional exercitat asupra sistemului judecătoresc și a procuraturii, nu este abrogată de nimeni, este în vigoare și la momentul dat și produce efecte juridice pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Notează că, încheierea Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2024 este în contradicție cu prevederile art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, art. l, 6, 13 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, art. 1, 116 din Constituția Republicii Moldova din motivul că nu a fost adoptată de către instanță de judecată independentă și imparțială.

Subliniază că, instanța de revizuire a declarat inadmisibilă cererea de revizuire din 24 iulie 2024 din motivul că, cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile, prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, motiv pe care în consideră neîntemeiat.

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Art. art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul” 2

Art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Pot fi supuse revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.”

Art. 449 din Codul de procedură civilă: Revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a informat Guvernul Republicii Moldova cu privire la depunerea unei cereri din care se deduce existența unui viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care ridică dubii temeinice privind corectitudinea soluției din hotărârea atacată; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă: „Cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449, cu anexarea probelor ce le confirmă și a dovezii de plată a taxei de stat și/sau a taxei de timbru în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat nr.213/2023.”

Art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă: „După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că Nicolae Daniliuc, s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentului invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

Instanța de recurs menționează că revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de procedură civilă, care poartă un caracter exhaustiv. Pornind de la aceste cerințe, completul Curții supreme de Justiție reține că revizuirea unei hotărâri date de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art.449 din Codul de procedură civilă.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării și interpretării de către instanța inferioară a normelor de drept material și procesual în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat or, nu poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație.

Instanța de recurs reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate temeiurile prevăzute de către art. 449 din Codul de procedură civilă și prezentate circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

La caz se contestă încheierea din 03 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nicolae Daniliuc asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2023.

După cum rezultă din materialele cauzei drept temei de revizuire a deciziei din 27 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, Nicolae Daniliuc a invocat în esență prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă și anume faptul că, decizia Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2023 nu a fost adoptată de către o instanță de judecată independentă și imparțială, deoarece Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 39 prin care a fost 4 adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, ca urmare, poporul Republicii Moldova prin vot majoritar și incontestabil a declarat sistemul judecătoresc capturat, corupt și incompetent.

În acest context, instanța de recurs reține că, potrivit art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a prevederilor enunțate, instanța de recurs relevă că circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii.

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiată concluzia instanței de revizuire de respingere a cererii de revizuire depusă de Nicolae Daniliuc împotriva deciziei din 27 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, deoarece temeiul invocat de recurent în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, care ar permite redeschiderea procesului după devenirea irevocabilă a deciziei din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Colegiul Curții Supreme de Justiție remarcă că, motivele invocate de recurent în susținerea cererii de recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă, or, dezacordul revizuentului – recurent Nicolae Daniliuc cu decizia a cărei revizuire a fost solicitată, nu poate constitui temei de revizuire în baza art. 449 CPC, motiv pentru care cererea de revizuire corect a fost respinsă ca inadmisibilă prin încheierea din 03 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Aici, este de menționat și faptul că revizuirea este o cale de atac de retractare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege. 5

Iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

Instanța de recurs reține că însăși faptul dezacordului cu actul de dispoziție contestat nu constituie un motiv suficient pentru revizuirea unei hotărâri.

La caz, se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări ar constitui o violare a art. 6 CEDO.

Prin urmare, justificat Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 03 octombrie 2024, cu referire la art. 453 Cod de procedură civilă, examinând temeiurile de revizuire, a conchis că cererea de revizuire depusă de Nicolae Daniliuc nu se încadrează în prevederile legale statuate la art. 449 Cod de procedură civilă.

În acest context, instanța de recurs apreciază critic argumentele recurentului invocate în recurs, deoarece sunt lipsite de suport legal și nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul invocat, or acestea nu conțin temeiuri care ar indica expres la ilegalitatea încheierii recurate, prin care s-a dispus la caz respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, mai mult că sunt similare celor invocate și în cererea de revizuire.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate, completul Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Nicolae Daniliuc, împotriva încheierii din 03 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 195, art. 243 alin. (1) lit. b), alin. (2) și alin. (3) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Nicolae Daniliuc și menține încheierea 03 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 6