3ra-453/23 — contestarea actului administrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ individual defavorabil
- Temei legal
- excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată doar dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curţii de apel a fost declarată admisibilă conform legii
3ra-453/23 — contestarea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depuse de Viorel Morari privind ridicarea
excepției de neconstituționalitate,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Viorel Morari împotriva Procuraturii Generale a Republicii
Moldova, persoană terță Consiliul Superior al Procurorilor, cu privire la
contestarea actului administrativ individual defavorabil
(Dosarul nr. 3ra-453/23
NR. PIGD 2-21113816-01-3ra-19042023)
Excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată doar dacă cererea de recurs
împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform
legii.
04 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea depusă de Viorel Morari privind
ridicarea excepției de neconstituționalitate
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Stella Bleșceaga,
Lilia Roic-Botezatu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 iunie 2021, Viorel Morari a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la contestarea
actului administrativ individual defavorabil (f. d. 2-5, vol. I).
Prin încheierea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a atras în proces, în calitate de persoană terță, Consiliul Superior al
Procurorilor (f. d. 148-148 verso, vol. I).
Prin hotărârea din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a
fost respinsă acțiunea, ca fiind neîntemeiată (f. d. 179, 185-190, vol. I).
La 24 mai 2022, Viorel Morari a depus apel nemotivat împotriva
hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f. d. 181-183,
vol. I), iar la 26 iulie 2022, a fost prezentată motivarea apelului, prin care a
solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu
emiterea unei noi decizii de admitere a solicitărilor din acțiune (f. d. 198-202,
vol. I).
Prin decizia din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Viorel Morari împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f. d. 225, 226-239, vol. I).
La 16 decembrie 2022, Viorel Morari a depus recurs nemotivat împotriva
deciziei din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 243-245, vol.
I), iar la 05 mai 2023, a fost prezentată motivarea recursului, prin care a solicitat
admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii
instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii de admitere a solicitărilor din
acțiune (f. d. 1-12, vol. II).
La 03 august 2023, Viorel Morari a depus cerere privind ridicarea
excepției de neconstituționalitate și sesizare a Curții Constituționale, în vederea
controlului constituționalității art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3 din 25 februarie
2016 cu privire la Procuratură, sub aspectele invocate în sesizarea anexată la
cerere (f. d. 54-57, vol. II).
1
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura
civilă, cu excepția art. 169–171.”
Art. 121 alin. (1), (2), (5) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor
Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor
Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din
oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.
(2) La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale,
instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității
cu Constituția a normelor contestate, limitîndu-se exclusiv la verificarea întrunirii
următoarelor condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. a)
din Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este
ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile
contestate.
(5) Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă
cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege
ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată
admisibilă conform legii.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Analizând cererea cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării
constituționalității a unor prevederi legale, în raport cu normele de drept
relevante speței deduse judecății, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.
Conform § 82 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie
2016, pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție,
judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra
conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la
verificarea întrunirii următoarelor condiții: (i) obiectul excepției intră în
categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; (ii)
excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau este
ridicată de către instanța de judecată din oficiu; (iii) prevederile contestate
2
urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; (iv) nu există o hotărâre anterioară
a Curții având ca obiect prevederile contestate.
În conjunctura enunțată, Completul de judecată relevă că pentru ridicarea
excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții Constituționale, este
necesară întrunirea cumulativă a tuturor condițiilor imperative prevăzute la art.
121 din Codul de procedură civilă, indicat la para. 9 din prezența încheiere, care,
de altfel, rezultă și din hotărârea nominalizată a Curții Constituționale.
Verificând întrunirea de către autorul cererii privind ridicarea excepției
de neconstituționalitate a exigenților evidențiate supra, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, la caz, lipsesc temeiuri de admitere a
cererii respective.
Or, potrivit art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepția de
neconstituționalitate poate fi ridicată doar în cazurile când cererea de chemare
în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori
dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost
declarată admisibilă conform legii.
Cu toate acestea, în situația dedusă judecății, recursul depus de Viorel
Morari a fost declarat inadmisibil, circumstanță ce exclude posibilitatea
ridicării unei excepții de neconstituționalitate.
În această ordine de idei, cererea depusă de Viorel Morari cu privire la
ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale
urmează a fi respinsă.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 195, 230 din Codul
administrativ, art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de Viorel Morari privind ridicarea excepției de
neconstituționalitate, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea
de chemare în judecată depusă de Viorel Morari împotriva Procuraturii
Generale a Republicii Moldova, persoană terță Consiliul Superior al
Procurorilor, cu privire la contestarea actului administrativ individual
defavorabil.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Oxana Parfeni
Judecători Stella Bleșceaga
Lilia Roic-Botezatu
3