2r-450/24 — incasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile restituirii recursului
2r-450/24 — incasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la restituirea recursului depus de către Purcel Andrei,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către
Societatea pe Acțiuni „OTP Bank” împotriva lui Purcel Andrei cu privire la
încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 03 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2r-450/24
NR. PIGD 2-22061618-01-2r-11112024)
Temeiurile restituirii recursului. Cererea de recurs nu corespunde cerințelor
stabilite de art. 437 din Codul de procedură civilă.
15 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la acceptarea recursului
declarat de Purcel Andrei împotriva încheierii din 03 octombrie 2024 a Curții
de Apel Chișinău,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Mariana Ursachi, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 03 mai 2022, SA „OTP Bank” a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Purcel Andrei cu privire la încasarea datoriei și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 27 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost
admisă acțiunea înaintată de SA „OTP Bank” și s-a încasat de la Purcel Andrei,
în beneficiul SA „OTP Bank”, suma de 46 524,93 de lei cu titlu de datorie în baza
contractului de credit nr. 000053093 din 19.09.2019, și suma de 1395,75 de lei cu
titlu de taxă de stat achitată la depunerea acțiunii.
La data de 26 iunie 2024, Purcel Andrei a depus cerere de apel nemotivată
împotriva hotărârii din 27 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Prin încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs
cererii de apel depusă de Purcel Andrei. S-a acordat lui Purcel Andrei, un termen
de 10 zile, din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză, pentru
depunerea unei cereri de apel motivate, cu indicarea motivelor de fapt și de drept
pe care se întemeiază apelul, prezentarea copiilor de pe cererea de apel într-un
număr egal cu numărul participanților la proces, precum și prezentarea
originalului dovezii de achitare a taxei de timbru în sumă de 200 de lei și a taxei
de stat în sumă de 1 624, 30 de lei.
La 09 septembrie 2024, Purcel Andrei a înaintat un demers prin care a
solicitat un termen suplimentar pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite prin
încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Prin încheierea din 12 septembrie 2024 a Curții e Apel Chișinău s-a admis
cererea apelantului Purcel Andrei și, respectiv, s-a prelungit termenul de
procedură pentru înlăturarea neajunsurilor stabilit prin încheierea Curții de Apel
Chișinău din 06 august 2024, acordându-i apelantului Purcel Andrei, un termen
suplimentar de 10 zile, din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză,
pentru depunerea unei cereri de apel motivate și semnate corespunzător, precum
și prezentarea originalului dovezii de achitare a taxei de timbru în sumă de 200 de
lei și a taxei de stat în sumă de 1 624,30 de lei.
Prin încheierea din 03 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost
restituită cererea de apel depus de Purcel Andrei, din motivul neîndeplinirii
indicațiilor instanței de apel din încheierea din 06 august 2024 și respectiv din 12
septembrie 2024 prin care s-a prelungit termenul.
La 23 octombrie 2024 Purcel Andrei a depus cerere de recurs împotriva
încheierii din 03 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs
nu este semnată sau este semnată necorespunzător. Recursul împotriva încheierii judecătorești
se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile prevăzute la alin.(1), printr-o încheiere care
nu se supune niciunei căi de atac.”
Art. 437 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„Cererea de recurs trebuie să cuprindă: a) denumirea instanței la care se depune recursul; b)
numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau a persoanei ale cărei interese le
reprezintă, adresa lor; c) numele sau denumirea, adresa intimatului; e) denumirea instanței care
a emis decizia în apel, data pronunțării și dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau
respingerii apelului; f) temeiul prevăzut la art. 432 și argumentele privind
temeinicia recursului; g) data declarării recursului și semnătura recurentului.
La cererea de recurs trebuie să se anexeze dovada de plată a taxei de stat, dacă cererea de
recurs se impune cu taxă, și/sau a taxei de timbru.”
Art. 171 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Cererile de chemare în judecată, cererile de apel, de recurs, de revizuire, de eliberare a
ordonanțelor judecătorești, precum și oricare alte cereri sau acte procedurale pot fi depuse în
instanța de judecată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, care este
unic pentru întreg sistemul judecătoresc. În acest caz, cererea și actele anexate la ea sub formă
de documente electronice trebuie să fie semnate cu semnătura electronică calificată.”
Art. 2 din Legea privind identificarea electronică și serviciile de încredere
nr. 124 din 19 mai 2022:
„Document electronic – conținut în formă electronică, în special sub formă de text ori de
înregistrare sonoră, vizuală sau audiovizuală, căruia i-a fost aplicată semnătura electronică sau
sigiliul electronic.”
Art. 42 lit. b) și c) din Legea privind identificarea electronică și serviciile
de încredere nr. 124 din 19 mai 2022:
„Documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe principale:să conțină,
pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice sau sigilii
electronice care corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; să fie creat și
utilizat prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea semnatarului sau creatorului
sigiliului electronic.”
Art. 43 alin. (1) din Legea privind identificarea electronică și serviciile de
încredere nr. 124 din 19 mai 2022:
„Documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele
condiții: a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată, în
modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b)
pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau sigiliul electronic
autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în document.”
Art. 40 alin. (1) și (7) din Legea privind identificarea electronică și serviciile
de încredere nr. 124 din 19 mai 2022:
„ Documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat, după efectele
acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă. Modul de
utilizare a documentelor electronice în cadrul procedurilor judiciare este reglementat de
legislația procesuală.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, pentru
depunerea și examinarea cererii de recurs este necesară nu doar respectarea
condițiilor de exercitare a dreptului de atac, dar și respectarea condițiilor de formă
și conținut a acesteia, una din cerințe fiind ca cererea de recurs să conțină
semnătura persoanei care declară recurs.
În speță se atestă că, la 23 octombrie 2024, Purcel Andrei a depus la Curtea
de Apel Chișinău, mesaj electronic la care a atașat un fișier întitulat
„20241023050414831.pdf”, care s-a adeverit a fi cerere de recurs în format
electronic și copia buletinului de identitate, scanate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, deși,
Programul integrat de gestionare a dosarelor încă nu a fost armonizat întru
depunerea prin intermediul acestuia a cererilor de chemare în judecată, cererilor
de apel, de recurs, de revizuire, de eliberare a ordonanțelor judecătorești, precum
și oricăror alte cereri sau acte procedurale, prevederile art. 171 din Codul de
procedură civilă sunt aplicabile cererilor depuse în instanța de judecată prin
intermediul poștei electronice.
Instanța de recurs observă că depunerea cererii de recurs în format
electronic prin e-mail poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură
doar în cazul în care nu contravine regimului juridic al documentelor electronice
și cerințelor față de valabilitatea acestora.
Reținând normele de drept enunțate supra la pct. 12-15, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, întru respectarea modalității de
semnare electronică a documentelor digitale, a fost creat Serviciul guvernamental
de semnătură electronică (MSign), care în sensul pct. 3 subpct. 1 și 2 din
Regulamentul privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură
electronică (MSign), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 405 din 02 iunie 2014,
este serviciu ce are ca funcții principale: 1) asigurarea aplicării semnăturii
electronice de către utilizatori, inclusiv în contextul utilizării sistemelor
informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign; 2) asigurarea verificării
autenticității semnăturii electronice applicate.
Verificând fișierul întitulat „20241023050414831.pdf” prin intermediul
Serviciului guvernamental de semnătură electronică (MSign), Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție a constatat că, cererea de recurs scanată și
atașată de către Purcel Andrei la mesajul electronic expediat Curții de Apel
Chișinău, nu conține semnături electronice (f.d.120).
În atare circumstanțe, este evident că, la depunerea cererii de recurs
împotriva încheierii din 03 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, Purcel
Andrei nu a respectat dispozițiile coroborate ale art. 437 din Codul de procedură
civilă, care prevede condițiile de formă ale cererii de recurs și nici cerințele
stabilite de Legea privind identificarea electronică și serviciile de încredere nr.
124 din 19 mai 2022 față de documentul electronic.
La capitolul dat Colegiul reține ca pertinente și prevederile art. 10 alin. (1),
(2) și (3) din Codul de procedură civilă, care statuează că sancțiunile procedurale
sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care
survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de
îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare
abuzivă a unui drept procedural.
Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în
fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul
care are interes să o invoce.
Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței
judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de
activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului
procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a
actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu
nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii
judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
În această ordine de idei, instanța de recurs consideră că recurentul Purcel
Andrei, fiind interesat în soarta examinării prezentului recurs, urma să întreprindă
măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin depunerea
unei cereri de recurs care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz
contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, restituirea
recursului în temeiul art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă.
Astfel, nerespectarea condițiilor impuse de legiuitor față de forma cererii
de recurs se datorează în exclusivitate comportamentului indiferent al
recurentului, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și să facă uz cu bună-
credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.
Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs
depusă de Purcel Andrei, nu corespunde cerințelor de formă impuse de Codul de
procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că
recursul urmează a fi restituit.
În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul
de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Restituie recursul declarat de Purcel Andrei împotriva încheierii din 03
octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „OTP Bank” împotriva lui
Purcel Andrei cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de
judecată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi