2r-262/24 — Incasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Incasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2r-262/24 — Incasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de Anatolie Manole,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Adrian Carastoian împotriva lui Anatolie Manole cu privire la încasarea
cheltuielilor de judecată cu titlul de asistență juridică suportate în procesul
civil și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 24 aprilie 2024 a Colegiului judiciar al Curții de
Apel Cahul, prin care s-a restituit apelul declarat de Anatolie Manole
împotriva hotărârii din 05 februarie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul
Central,
(Dosarul nr. 2r-262/24
PIGD Nr.2-23170873-01-2r-07062024)
Restituirea cererii de apel. Apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de
apel din încheierea de nu dat curs a cererii de apel emisă în conformitate cu art. 368 alin.
(1) din Codul de procedură civilă.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Gorlenco)
Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Movilă, S. Pilipenco, E. Dvurecenschii)
15 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, recursul declarat de Anatolie Manole,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Mariana Ursachi, judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 30 noiembrie 2023, Adrian Carastoian a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Anatolie Manole, cu privire la încasarea cheltuielilor
de judecată cu titlul de asistență juridică suportate în procesul civil și
compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 05 februarie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul
Central, a fost admisă acțiunea depusă de Adrian Carastoian. S-a încasat de
la Anatolie Manole în beneficiul lui Adrian Carastoian cheltuielilor de
judecată cu titlul de asistență juridică suportate în procesul civil în mărime
de 2 000 lei, cheltuielile de judecată cu titlul de asistență juridică suportate
în procesul civil cu nr. 2-2288/2023, în mărime de 2 000 lei. A fost respinsă
solicitarea reprezentantului pârâtului Anatolie Manole, avocatul Constantin
Ceceli, cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată cu titlul de asistență
juridică, acordată în procesul civil, ca fiind neîntemeiată.
La 05 martie 2024, Anatolie Manole a declarat apel nemotivat
împotriva hotărârii din 05 februarie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul
Central.
Prin încheierea din 27 martie 2024 a Colegiului judiciar al Curții de
Apel Cahul, nu s-a dat curs apelului declarat de Anatolie Manole împotriva
hotărârii din 05 februarie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și s-a
acordat apelantului termen de 20 zile, din momentul recepționării încheierii,
pentru depunerea unei cereri de apel motivate, precum și prezentarea
originalului dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 200 de lei.
Prin încheierea din 24 aprilie 2024 a Colegiului judiciar al Curții de
Apel Cahul a fost restituit apelul declarat de Anatolie Manole împotriva
hotărârii din 05 februarie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, din
motiv că apelantul nu a îndeplinit indicațiile instanței de apel din încheierea
din 27 martie 2024.
La 30 mai 2024, Anatolie Manole a depus cerere de recurs împotriva
încheierii din 24 aprilie 2024 a Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul,
1
solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu transmiterea
cauzei instanței de apel.
În argumentarea recursului s-a invocat că potrivit încheierii din 27
martie 2024 a Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul, nu s-a dat curs
apelului declarat împotriva hotărârii din 05 februarie 2024 a Judecătoriei
Cahul, sediul Central, instanța de apel i-a acordat teren de 20 zile de la
recepționarea încheierii pentru depunerea apelului motivat și dovada
achitării taxei de stat.
A notat că Colegiul judiciar al Curtea de Apel Cahul restituind apelul a
conchis că termenul oferit de către instanța de apel pentru lichidarea
neajunsurilor a expirat, iar apelantul în acest termen nu a înlăturat
neajunsurile indicate în încheierea instanței. A opinat că această concluzie a
instanței de apel este eronată, întrucât la 17 aprilie 2024, prin intermediul
poștei în adresa Curții de Apel Cahul a expediat apelul motivat întocmit în
limba de stat, într-un număr egal cu participanți la proces, cu mențiunea
anexării taxei de stat în original.
A indicat că taxa de stat a fost achitată, însă nu a anexat originalul
dovezii de achitare a taxei de stat la cererea de apel, motiv pentru care a
anexat originalul dovezii de achitare a taxei de stat la depunerea cererii de
recurs, cu solicitarea de a fi repus în termenul de prezentare a acesteia.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă:
,,Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor
emise de către curțile de apel.”
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.”
Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din
3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului
și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”
Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a)
să respingă recursul și să mențină încheierea.”
Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
2
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz
de exercitare abuzivă a unui drept procedural.”
Art. 16 din Codul de procedură civilă:
„Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor, delegațiilor,
citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație față de judecată, atrag
răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte legi.”
Art. 100 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă:
„Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la
proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei
împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin
intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea
de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de
gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului
cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. Cererea
de chemare în judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se comunică
autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul
Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sunt conectați prin
adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat,
în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin
intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie
un ansamblu de acte.”
Art. 111 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu
este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date
calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire
la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate
fi efectuat în decursul întregii perioade.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage
după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede
altfel.”
Art. 83 alin. (3) din Codul de procedură civilă stipulează că:
„Se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată, cererea
reconvențională, cererea de intervenție principală, cererea vizând cauzele cu procedură
specială, cererea de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a
insolvabilității, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor
3
arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, cererea de eliberare a copiilor
(duplicatelor) de pe actele judecătorești, precum și alte cereri prevăzute la pct. 1 din
anexa nr. 1 la Legea taxei de stat nr. 213/2023.”
Art. 84 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă:
„Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, pentru intentarea
unui proces judiciar civil sau de contencios administrativ atât în primă instanță, cât și
în căile de atac, în temeiul legii. Cuantumul taxei de timbru este determinat în mărime
fixă conform Legii taxei de stat nr.213/2023.”
Art. 2 alin. (1) și art. 3 lit. a) din Legea taxei de stat nr. 213/2023:
„Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele
fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios
administrativ, precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului
constatator asupra cauzei contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac.
Se impune taxă de stat pentru cererile de chemare în judecată, cererile reconvenționale,
cererile de intervenție principală, cererile de apel, cererile de recurs și alte cereri
prevăzute în anexa nr. 1, cererile de contestare a actelor și acțiunilor executorului
judecătoresc, precum și pentru cererile de eliberare de către instanța de judecată a
copiilor (duplicatelor) de pe documente, conform anexei nr. 1.”
Modul de achitare a taxei de stat este reglementat la art. 6 din Legea
taxei de stat nr. 213/2023, care la alin. (3) și (9) stipulează că:
„Taxa de stat pentru cererile de chemare în judecată, cererile reconvenționale, cererile
de intervenție principală, cererile de apel, cererile de recurs și pentru celelalte cereri
prevăzute în anexa nr. 1 se achită la depunerea lor, iar pentru eliberarea repetată a
copiilor (duplicatelor) de pe fiecare act judecătoresc de dispoziție, a copiilor de pe alte
documente din dosar, eliberate de instanța de judecată la solicitarea părților sau a altor
persoane participante la proces – la primirea lor. Dovada achitării taxei de stat se face
prin originalul chitanței sau notei de plată, certificat de instituția financiară care a
efectuat operațiunea, cu menționarea destinației plății, sau prin chitanța care confirmă
achitarea taxei de stat prin Serviciul guvernamental de plăți electronice (MPay).”
Art. 364 alin. (1) și 365 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă:
„Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă,
cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă,
în condițiile legii.” 4„... în cererea de apel se indică inter alia motivele de fapt și de
drept pe care se întemeiază apelul.”
Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă
cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de apel, în
termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără
înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un
termen pentru lichidarea neajunsurilor.”
Art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă:
4
„Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în
termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368
alin. (1)...”
Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor
procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor
procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”
Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor
procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă
prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată atestă că încheierea contestată a fost emisă la
24 aprilie 2024 și expediată recurentului prin intermediul poștei, la 15 mai
2024 (f.d.83). Prin urmare, recursul declarat la 30 mai 2024, se consideră
depus cu respectarea termenului de declarare a recursului (f.d.86-87).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate accepta
argumentele recurentului, precum că încheierea din 24 aprilie 2024 a
instanței de apel, prin care nu i s-a dat curs cererii de apel este emisă cu
încălcarea normelor de drept procedural.
La capitolul dat, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție
nu poate accepta ca viabil argumentul din recurs, întrucât prin încheierea din
27 martie 2024 a Curții de Apel Cahul, nu s-a dat curs apelului declarat de
Anatolie Manole împotriva hotărârii din 05 februarie 2024 a Judecătoriei
Cahul, sediul Central și s-a acordat apelantului termen de 20 zile, din
momentul recepționării încheierii, pentru depunerea unei cereri de apel
motivate, precum și prezentarea originalului dovezii de achitare a taxei de
stat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că
termenul acordat de instanța de apel întru înlăturarea neajunsurilor ce au
servit temei pentru a nu da curs cererii de apel este unul imperativ și
peremptoriu, recurentului revenindu-i obligația pozitivă de a se conforma
întocmai dispozițiilor instanței de apel și a lichida aceste neajunsuri, în caz
contrar, intervenind uno ictu, cu titlu de sancțiune procedurală restituirea
apelului în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.
La caz, însă, apelantul Anatolie Manole, nu s-a conformat obligațiilor
impuse de lege și de Curtea de Apel Cahul prin încheierea din 27 martie
2024, și nu a prezentat instanței dovada de plată a taxei de stat.
5
Astfel, se constată că, în condițiile speței, apelantul nu a înlăturat
neajunsurile la declararea apelului împotriva hotărârii din 05 februarie 2024
a Judecătoriei Cahul, sediul Central, în interiorul termenului acordat de
Curții de Apel Cahul prin 27 martie 2024.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că instanța de apel just și temeinic a restituit
cererea de apel.
Instanța de recurs notează că, apelantul Anatolie Manole, fiind
interesați în soarta soluționării prezentului litigiu, urmau să întreprindă
măsurile necesare de a proteja dreptul lor de acces la instanță, prin executarea
încheierii din 27 martie 2024 a Curții de Apel Cahul, cu prezentarea dovezii
de plată a taxei de stat în interiorul termenului-limită acordat de instanța de
apel pentru lichidarea neajunsurilor la depunerea cererii de apel.
Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile
necesare pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin
manifestarea diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a
interesului față de soarta dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania,
hotărâre din 11 septembrie 2007, cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova,
hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza SA Universul vs. Republica Moldova,
hotărâre din 10 iulie 2012).
Totuși, „dreptul la o instanță” nu este absolut. Acesta poate fi, prin
natura sa, supus limitărilor, deoarece dreptul de acces, prin sine, cere
reglementare din partea statului. Garantând părților în litigiu un drept efectiv
de acces la o instanță care să hotărască asupra „drepturilor și obligațiilor lor
cu caracter civil”, articolul 6 § 1 acordă statului dreptul de a alege liber
mijloacele care să fie utilizate în acest scop.
În acest sens, Curtea Europeană a statuat că restricția impusă accesului
la o instanță judecătorească sau un tribunal nu va fi compatibilă cu articolul
6 § 1, decât dacă aceasta urmărește un scop legitim și există o
proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite și scopul legitim
urmărit (a se vedea, Tinnelly & Sons Ltd and Others și McElduff and Others
vs. the United Kingdom, hotărârea din 10 iulie 1998).
Conjunctura relevată profilează faptul că apelantul Anatolie Manole
nu a dat dovadă de diligență și interes suficient la utilizarea căilor
procedurale de atac a hotărârii judecătorești.
În baza celor constatate, Completul de judecată notează că există o
proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite și scopul legitim
urmărit în situația în care nu a fost efectuată înlăturarea neajunsurilor
stabilite în termenul acordat, iar soluția instanței de restituire a apelului nu
6
poate fi privită, în principiu, ca o restricție asupra dreptului de acces la un
tribunal.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția
emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere
cu circumstanțele cauzei, or, argumentele și probele invocate în susținerea
cererii de recurs sunt contrare circumstanțelor cauzei, legislației procesuale
și lipsite de relevanță.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură
civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge recursul declarat de Anatolie Manole, împotriva încheierii din
24 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
7