2r-399/24 — repararea prejudiciului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului
- Temei legal
- temeiurile recursului
2r-399/24 — repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de Primarul General al mun.
Chișinău,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Carp
împotriva Primarului General al mun. Chișinău, intervenient accesoriu Victoria
Covali, cu privire la anularea dispoziției, restabilirea în funcție și încasarea
salariului,
împotriva încheierii din 12 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2r-399/24
NR. PIGD 2-22081924-01-2r-01102024)
Termenul de exercitare a căii de atac apelul. Încălcarea termenului de procedură fără a solicita
repunerea în termen.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. G. Manoli,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton,
06 noiembrie 2024
Examinând în lipsa părților recursul depus de Primarul General al mun.
Chișinău,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Mariana Ursachi, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 09 iunie 2022, Serghei Carp a depus cererea de chemare în judecată
împotriva Primarului General al mun. Chișinău, cu privire la anularea dispoziției,
restabilirea în funcție și încasarea salariului.
Prin hotărârea din 27 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Carp.
18 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea
de chemare în judecată depusă de Serghei Carp.
Prin decizia din 15 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul
depus de Primarul mun. Chișinău, s-a casat integral hotărârea din 27 octombrie
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu trimiterea cauzei spre rejudecare
la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, în alt complet de judecată, pentru
examinarea cauzei în ordine de drept comun.
Prin hotărârea din 18 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Carp.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 29 ianuarie 2024, prin
intermediul poștei electronice, Primarul General al mun. Chișinău, reprezentat de
Ivan Coica, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 18 decembrie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea
hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în
judecată să fie respinsă, iar la 24 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice,
a fost prezentată motivarea apelului.
Prin încheierea din 12 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit
apelul declarat de către Primarul General al mun. Chișinău, ca fiind depus cu
omiterea termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen.
La 28 august 2024, Primarul General al mun. Chișinău a declarat recurs
împotriva încheierii din 12 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea acestuia, casarea încheierii contestate și restituirea cauzei la rejudecare.
În susținerea recursului declarat a menționat că nu a fost prezent la
pronunțarea hotărârii instanței de fond și nu a fost informat de instanță despre
rezultatul ședinței, iar conform scrisorii de expediere se constată că actul
judecătoresc a fost expediat, apelantului/recurentului la 03 ianuarie 2024. Astfel, la
29 ianuarie 2024, apelantul/recurentul a declarat apel, adică în interior termenului
de 30 de zile din momentul aducerii la cunoștință a actului judecătoresc.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede următoarele:
1
„termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 100 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la
proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin
poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului
judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin
intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure
transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul
căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”
Art. 111 din Codul de procedură civilă:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este
stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.
(2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert
că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.
(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp
care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua
survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de
lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din
dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 116 alin. alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă stipulează:
„persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de
procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează
probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de
procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele
respective etc.)”.
Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă stipulează:
„participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor
procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se
aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă”.
Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă stipulează:
„sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire
sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a
unui drept procedural”.
Art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă:
,,Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de
către curțile de apel.”
Art. 425 din Codul de procedură civilă stipulează:
2
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.”.
Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă stipulează:
„instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, la 14 august 2024, Curtea de Apel Chișinău a
expediat, prin intermediul poștei electronice, Primarului General al mun. Chișinău
copia încheierii din 12 iunie 2024, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta
electronică anexat la materialele cauzei (f.d. 58). Astfel, recursul declarat de
Primarul General al mun. Chișinău, la 28 august 2024, este în termen.
Din materialele cauzei civile rezultă că dispozitivul hotărârii primei instanțe,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Carp
împotriva Primarului General al mun. Chișinău, cu privire la anularea dispoziției,
restabilirea în funcție și încasarea salariului, a fost pronunțat la 18 decembrie 2023
(f.d. 22).
Completul de judecată reține că, cererea de apel nemotivată împotriva
hotărârii din 18 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost
depusă de Primarul General al mun. Chișinău, la data de 29 ianuarie 2024, cu
depășirea termenului de 30 de zile, prevăzut de art. 362 alin. (1) din Codul de
procedură civilă.
Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 12 iunie 2024,
corect a restituit cererea de apel declarată de Primarul General al mun. Chișinău
împotriva hotărârii din 18 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
ca fiind depusă în afara termenului legal ( f.d. 54-56).
În situația în care dispozitivul hotărârii judecătorești a fost pronunțat la 18
decembrie 2023, în temeiul art. 111 alin. (3) Cod de procedură civilă, termenul de
contestare cu apel a început a curge din ziua imediat următoare zilei de pronunțare
a dispozitivului hotărârii judecătorești, adică începând cu data de 19 decembrie
2023, ultima zi a termenului fiind data de 17 ianuarie 2024 (zi de miercuri).
Astfel, instanța de apel justificat a reținut că Primarul General al mun.
Chișinău a declarat apelul peste termen. Or, recurentul are obligația de a se folosi
cu bună-credință de drepturile sale procedurale, în conformitate cu prevederile art.
56 alin. (3), art. 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă.
Totodată, după cum a fost reiterat supra, termenul stabilit de lege pentru
exercitarea căii de atac (apelul) se calculează exclusiv din momentul pronunțării
dispozitivului hotărârii, iar în cazul în care participantul la proces, la caz, Primarul
General al mun. Chișinău a omis acest termen, urma să invoce motivele omiterii
într-o eventuală cerere de repunere în termen și expres să solicite acest fapt.
În speță, însă Primarul General al mun. Chișinău a depus cerere de apel
nemotivată peste termenul prevăzut de lege și nu a solicitat repunerea acestuia în
termen, considerând existența unei prezumții de prelungire a termenului în cazul
comunicării cu întârziere a hotărârii, fapt care nu poate fi acceptat de către instanța
de recurs.
3
Drept urmare, Completul de judecată reiterează că repunerea în termen
pentru declararea apelului putea fi soluționată de către instanța de apel doar în
condițiile în care Primarul General al mun. Chișinău ar fi formulat o cerere de
repunere în termen cu prezentarea probelor pertinente și admisibile în justificarea
acestei omisiuni, ceea ce la caz lipsește. Or, solicitarea de repunere în termen este
o prioritate a apelantului și nu poate fi soluționată din oficiu de către instanța de
apel.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție precizează că, alegațiile
aduse de către recurent nu justifică omiterea termenului de declarare a apelului, în
situația în care apelantul/recurentul a cunoscut despre examinarea cauzei. Mai
mult, în ședința de judecată, Primarul General al mun. Chișinău a participat, prin
intermediul reprezentantului său, Ivan Coica, la examinarea cauzei în instanța de
fond, iar potrivit procesului-verbal a ședinței de judecată din 11 decembrie 2023,
fiind amânată deliberarea și pronunțarea pentru data de 18 decembrie 2023 ( f.d.
18-20, vol. II).
Suplimentar, instanța de recurs va nota că este lipsit de temei argumentul
recurentului precum că nu a fost prezent la pronunțarea actului judecătoresc și nu
a fost informat de instanță despre rezultatul ședinței, or, participanții la proces care
nu au participat la pronunțarea hotărârii judecătorești, fiind interesați de soarta
soluționării litigiului în care sunt implicați, trebuie să demonstreze un rol activ,
manifestând comportament de bună-credință față de drepturile și obligațiile lor
procedurale.
Prin urmare, Completul de judecată conchide că nerespectarea termenului de
depunere a apelului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al
apelantului/ recurentului, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine
activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.
Respectiv, instanța de apel corect a reținut că Primarul General al mun.
Chișinău nu a solicitat repunerea în termenul pentru declararea apelului, în temeiul
art. 116 din Codul de procedură civilă.
În context, Completul de judecată remarcă că prin impunerea unor termene
limită în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună
administrare a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.
Completul de judecată accentuează că legiuitorul prin stabilirea unui termen
de declarare a apelului a urmărit: asigurarea celerității procesului civil în întregime,
în special luându-se în considerare și fazele facultative ale procesului civil, cum ar
fi executarea silită, apelul; stimularea persoanelor care dispun de dreptul la apel de
a-l valorifica într-un termen prevăzut de lege; asigurarea stabilității raporturilor
juridice constatate prin hotărârea primei instanțe, întrucât acestea nu pot să rămână
până la infinit sub amenințarea pronunțării unei noi soluții; oferirea participanților
la proces a unei perioade suficiente de a lua cunoștință de materialele dosarului și
de a formula motivarea cererii de apel.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția
emisă de către instanța de apel este una întemeiată, legal și în corespundere cu
circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea cererii de
recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.
În situația de fapt, care contravine ordinii procedurale prevăzute de cadrul
legal citat, în corespundere cu prevederile art. 10 alin. (1) al Codului de procedură
4
civilă, Primarul General al mun. Chișinău va suporta consecințele nefavorabile,
adică, sancțiunile procedurale stabilite de normele de drept procedural civil, care
survin pentru subiectul obligat în raport procedural, în caz de neîndeplinire sau de
îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare
abuzivă a unui drept procedural.
În acest context, instanța de recurs consideră că la caz, soluția instanței de
apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art.
6 CEDO, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru
exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării
termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în
acest mod principiul securității raporturilor juridice.
În jurisprudența sa Curtea a constatat că, prin neprezentarea motivelor de
repunere în termenul de prescripție constituie o violare a art. 6 § 1 (cauza Popov
vs. Moldova, hotărâre din 06 decembrie 2005, cauza Melnic vs. Moldova, hotărâre
din 14 noiembrie 2006).
Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare
pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea
diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta
dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007,
cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza
SA Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).
Având în vedere că încheierea din 12 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău
este legală, fiind adoptată cu aplicarea corectă a normelor de drept procedural,
Completul de judecată ajunge la concluzia că cererea de recurs urmează a fi
respinsă cu menținerea încheierii instanței de apel.
Astfel, conducându-se de prevederile art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de
procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de către Primarul General al mun. Chișinău,
împotriva încheierii din 12 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
5