3ra-260/23 — contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea despăgubirii pentru perioada absenței forțate de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ, restabilirea în funcţie, încasarea despăgubirii pentru perioada absenţei forţate de la muncă, repararea prejudiciului moral şi compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- recursul declarat până la 01 septembrie 2023, motivarea cererii de recurs insuficientă pentru a trece filtrul de admisibilitate
3ra-260/23 — contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea despăgubirii pentru perioada absenței forțate de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Octavian
Mocreac, reprezentat de avocata Alina Ursu,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată
depusă de Octavian Mocreac împotriva Agenției Proprietății Publice cu
privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea
despăgubirii pentru perioada absenței forțată de la muncă, repararea
prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-260/23
NR. PIGD 2-21110886-01-3ra-13032023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023. Argumentele invocate în cererea
de recurs nu constituie temei de admisibilitate a recursului. Motivarea cererii
de recurs este insuficientă pentru a trece filtrul de admisibilitate
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. – G. Cazacu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. – Gh. Mîra, A. Bostan, Gh. Dașchevici
02 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Octavian
Mocreac, reprezentat de avocata Alina Ursu
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Mariana Ursachi,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 23 iulie 2021, Octavian Mocreac a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Agenției Proprietății Publice cu privire la contestarea
actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea despăgubirii pentru
perioada absenței forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și
compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 4-11).
În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că la data de 29
iunie 2021, a fost emis ordinul nr. 209-p al Agenției Proprietății Publice „Cu
privire la destituirea din funcția publică a lui Octavian Mocreac”, prin
intermediul căruia s-a ordonat încetarea raporturilor de serviciu prin
destituirea lui Octavian Mocreac din funcția publică de consultant principal,
Direcția administrarea bunurilor imobile și relații funciare, din data de 30
iunie 2021, pentru refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile și atribuțiile de
serviciu, precum și dispozițiile conducătorului și neglijența și tergiversarea,
în mod repetat, a îndeplinirii sarcinilor.
A menționat că la data de 28 mai 2021, Comisia de disciplină din
cadrul Agenției Proprietății Publice a decis desfășurarea anchetei de serviciu
în privința lui Octavian Mocreac, în rezultatul sesizării (notei de serviciu) nr.
18 din 27 mai 2021 a Nataliei Chelaru, șefa Direcției administrarea bunurilor
imobile și relații funciare, cu privire la pretinsele abateri disciplinare admise
de către Octavian Mocreac.
La data de 24 iunie 2021, Comisia de disciplină a Agenției Proprietății
Publice a înaintat Directorului General al Agenției Proprietății Publice
propunerea de a aplica sancțiunea disciplinară sub formă de destituire din
funcția publică a lui Octavian Mocreac, în conformitate cu art. 57 lit. e) și f),
art. 58 lit. g) și art. 64 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu
privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
1
În acest context, a precizat că, potrivit actului administrativ contestat,
reclamantul a fost anterior sancționat disciplinar, cu aplicarea următoarelor
sancțiuni disciplinare, și anume: avertisment, pe un termen de 3 luni, în baza
ordinului Agenției Proprietății Publice nr. 110-p din 04 martie 2020,
atenționare în baza ordinului Agenției Proprietății Publice nr. 166-p din 26
iunie 2020; atenționare, în baza ordinului Agenției Proprietății Publice nr.
223-p din 11 septembrie 2020 și mustrare, pe un termen de 3 luni, în baza
ordinului Agenției Proprietății Publice nr. 178-p din 11 mai 2021.
Totodată, pe lângă existența sancțiunilor disciplinare aplicate anterior,
un alt temei al aplicării sancțiunii, destituire din funcția publică a
reclamantului, se indică refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile,
atribuțiile de serviciu și dispozițiile conducătorului, precum și neglijența și
tergiversarea, în mod repetat, a îndeplinirii sarcinilor.
A notat că actele normative care au stat la baza emiterii actul
administrativ individual, ordinul Agenției Proprietății Publice nr. 209-p din
29 mai 2021, sunt: art. 57 lit. e) și f), art. 58 lit. g), art. 59 alin. (1), (2), (3),
(31), (7), 64 alin. (1) lit. a), 43 alin. (3) din Legea Republicii Moldova nr.
158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului
public, pct. 13 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea
Agenției Proprietății Publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
902/2017.
Potrivit prevederilor art. 59 alin. (6) din Legea nr. 158 din 04 iulie
2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, comisia
de disciplină este obligată să ceară funcționarului public o explicație scrisă
privind fapta comisă.
La data de 01 iunie 2021, reclamantul a oferit o explicație scrisă cu
referire la sesizarea efectuată de către Natalia Chilaru, prin care a explicat că
s-a expus anterior asupra situației descrise în nota de serviciu, care, în opinia
dânsului, este rezultatul intenției Nataliei Chilaru de a-l concedia. În același
timp, a menționat că urmează să se expună mai detaliat în cadrul ședinței
Comisiei de disciplină.
În continuare, a relatat că, potrivit procesului-verbal nr. 3 din 24 iunie
2021 al Comisiei de disciplină a Agenției Proprietății Publice, dânsul și-a
reiterat poziția, conform căreia faptele imputate rezultă din imposibilitatea
de a conlucra cu persoana care a efectuat sesizarea.
În pofida faptului că Octavian Mocreac a motivat pretinsa neexecutare
în termen a unor sarcini prin aflarea sa în concediu medical, în perioada 10
2
iunie 2021 – 20 iunie 2021, fapt confirmat prin certificatele de concediu
medical, Comisia de disciplină a Agenției Proprietății Publice a făcut
abstracție de acest argument, fără a examina probele prezentate.
Mai mult, răspunsurile oferite de către reclamant, la etapa audierii sale,
au fost menționate ca fiind o lipsa de răspuns, deși acest fapt nu corespunde
adevărului, or, dânsul a explicat clar și suficient de ce nu este de acord cu
faptele pretinse a fi comise de către acesta.
Explicațiile aduse de către reclamant nu au fost luate în considerare
nici de către Comisia de disciplină, nici de către autoritatea publică pârâtă,
or, în textul ordinului nr. 209-p din 29 iunie 2021, despre existența acestora
nu se face mențiune, prin urmare, acestea nu au fost apreciate și contrapuse
cu probele acumulate în vederea stabilirii existenței faptei imputate.
Conform prevederilor art. 118 alin. (2) lit. c) din Codul administrativ,
motivarea completă a unui act administrativ cuprinde, în cazul actelor
administrative defavorabile, o descriere succintă a procedurii administrative
care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale
participanților contrare conținutului final al actului. Motivarea completă este
obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual și
condiționează legalitatea acestuia.
Lipsa unei descrieri succinte a procedurii administrative indică asupra
unei cercetări defectuoase și lipsite de imparțialitate din partea autorității
publice a stării de fapt, or, cu excepția probelor și investigațiilor obținute și
efectuate în cadrul anchetei de serviciu, în care s-a dat preferință vădită
argumentelor invocate de către Natalia Chilaru, pârâta nu a întreprins nicio
acțiune în sensul investigării, audierii, obținerii de probe sau cercetării
contrare concluziei actului administrativ defavorabil.
În susținerea argumentului respectiv, a punctat că, potrivit pct. 38
subpct. 4), 5) din Anexa nr. 7 a Hotărârii Guvernului nr. 201 din 11 martie
2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158 din 04 iulie
2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,
desfășurarea anchetei de serviciu presupune: culegerea informațiilor
considerate necesare pentru rezolvarea cazului, prin mijloacele prevăzute de
lege, inclusiv audierea oricăror alte persoane ale căror declarații pot înlesni
soluționarea cazului, precum și administrarea probelor, precum și verificarea
documentelor și a declarațiilor prezentate.
În conformitate cu art. 59 alin. (3) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008,
sancțiunea disciplinară, cu excepția celei specificate la art. 58 lit. a), nu poate
3
fi aplicată decât după cercetarea prealabilă a faptei imputate și după audierea
echitabilă a funcționarului public de către comisia de disciplină, în termen
de cel mult o lună de la data constatării abaterii.
La fel, a indicat și prevederile pct. 55 din Anexa nr. 7 a Hotărârii
Guvernului nr. 201/2009, care statuează că individualizarea sancțiunii
disciplinare aplicabile funcționarului public, comisia de disciplină ține cont
de: cauzele care au determinat săvârșirea abaterii disciplinare, împrejurările
în care aceasta a fost săvârșită, gradul de vinovăție, gravitatea și consecințele
abaterii disciplinare, conduita funcționarului public, existența unor
antecedente disciplinare ale funcționarului public, care nu au fost stinse în
condițiile legii.
În opinia reclamantului, la baza actului administrativ individual
contestat a fost pusă și calificarea ca abatere disciplinară a faptelor
prezumate comise de către Mocreac Octavian, și anume: refuzul nejustificat
de a îndeplini sarcinile, atribuțiile de serviciu, precum și dispozițiile
conducătorului, respectiv, neglijența și/sau tergiversarea, în mod repetat, a
îndeplinirii sarcinilor.
În acest caz, a reținut că pentru a-i putea fi imputat refuzul de a-și
îndeplini sarcinile și atribuțiile de serviciu, acest refuz trebuie să aibă
caracter nejustificat, adică neîntemeiat. Dovadă a caracterului nejustificat al
refuzului prezumat de a-și îndeplini sarcinile și atribuțiile de serviciu de către
Octavian Mocreac ar fi culpa acestuia, semn al unei conduite negative
intenționate.
Reclamantul a specificat însă că a prezentat Comisiei de disciplină a
Agenției Proprietății Publice certificatele de concediu medical, care atestă
faptul că în perioada 17 mai 2021 – 22 mai 2021, respectiv, 10 iunie 2021 –
21 iunie 2021, dânsul s-a aflat în concediu medical cu regim ambulatoriu,
respectiv, spitalicesc. Aceasta circumstanță face imposibilă îndeplinirea de
către reclamant a sarcinilor și atribuțiilor de serviciu, dar nu denotă în niciun
caz un refuz nejustificat.
A reiterat că, la pct. 13 al prezentei cereri, în situația în care autoritatea
publică ar fi procedat la un examen efectiv, imparțial și calitativ al
argumentelor și probelor prezentate de către Octavian Mocreac în cadrul
ședințelor Comisiei de disciplină a Agenției Proprietății Publice, aceasta ar
fi demonstrat respectarea principiilor legalității, cercetării din oficiu,
imparțialității și eficienței procedurii administrative, precum și îndeplinirea
atribuțiilor conferite prin lege.
4
Or, în virtutea prevederilor art. 22 alin. (1) din Codul administrativ,
autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de
fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt
legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a
probelor.
Reclamantul a obiectat că autoritatea publică a omis să cerceteze din
oficiu starea de fapt la baza sancționării lui Octavian Mocreac prin destituire
din funcția publică, iar urmare a cercetării defectuoase, au fost puse, în mod
prioritar și preferențial, argumentele invocate și materialele prezentate de
către Natalia Chilaru, în nota de serviciu din 27 mai 2021.
Potrivit pct. 49 din Anexa 7 a Hotărârii Guvernului nr. 201/2009,
persoana care a formulat sesizarea se audiază separat de funcționarul public
cercetat.
În pofida acestui fapt, reclamantul a fost audiat în prezența Nataliei
Chilaru, persoana care a formulat sesizarea și care a fost prezentă pe întreaga
durată a ședințelor Comisiei de disciplină.
Cu toate că audierea reclamantului a avut drept scop aflarea
adevărului, prezența permanentă a Nataliei Chilaru a împiedicat obținerea
unei declarații complete și exacte din partea lui Octavian Mocreac, în condiții
de imparțialitate, profesionalism și empatie.
Potrivit reclamantului, acesta s-a simțit presat și intimidat pe durata
desfășurării audierii sale și a reiterat asupra faptului că obligația principală a
Comisiei de disciplină era de a culege și administra probe atât în defavoarea,
cât și în favoarea funcționarului public, în scopul aflării adevărului, în mod
echidistant, obiectiv și imparțial.
A menționat că din momentul angajării în funcție, reclamantul a
sesizat atitudinea ostilă manifestată de către Natalia Chilaru (persoana care
a efectuat sesizarea), concretizată prin intimidare, învinuiri nefondate,
repartizarea materialelor care nu se aflau în sfera competenței reclamantului,
lipsa de respect și crearea unui climat de muncă tensionat.
Ulterior, pentru a nu agrava situația, reclamantul a amânat informarea
conducerii despre aceste abuzuri, însă soția acestuia, Viorica Mocreac, a
depus o petiție în acest sens, în care a descris la general situația faptică.
În rezultatul sesizării, autoritatea publică a oferit un răspuns formal,
cu conținut pur declarativ, pe care reclamantul îl apreciază a fi o dovadă a
5
protecției de care beneficiază Natalia Chilaru în cadrul Agenției Proprietății
Publice, fapt sesizat și pe durata desfășurării anchetei de serviciu.
Cu privire la prejudiciul moral cauzat prin emiterea actului
administrativ defavorabil, a precizat că, pe parcursul activității sale
impunătoare în domeniu, a depus efort maxim pentru a-și îndeplini cu
conștiinciozitate atribuțiile de serviciu, pentru a persevera și pentru a atinge
cele mai bune rezultate. Reclamantul a dat dovadă de pregătire profesională
la cel mai înalt nivel și a demonstrat respect, corectitudine și loialitate față
de superiori, colegi, dar și de munca prestată.
În percepția reclamantului, prin faptul inițierii unei anchete de
serviciu, rezultat al unor intenții meschine și, în consecință, destituirea din
funcția publică, dânsul a fost înjosit, ceea l-a afectat grav.
Or, sancțiunea aplicată a generat știrbirea autorității sale, a pus sub
îndoială, în fața colegilor și subalternilor, profesionalismul, corectitudinea și
verticalitatea acestuia, ceea ce s-a soldat cu un puternic disconfort moral și
psihologic.
Totodată, reclamantul a fost privat de dreptul de a munci, respectiv,
de sursa de venit permanent, fapt care periclitează liniștea, bunăstarea sa și a
familiei sale, precum și confortul psihologic.
În drept, reclamantul Octavian Mocreac și-a întemeiat pretențiile în
baza prevederilor art. 21, 22 alin. (1), 25, 29, 31, 50, 87 alin. (1), 92, 118
alin. (2) lit. c), alin. (3), 120, 189, 206-213 din Codul administrativ, art. 59
alin. (3), (6), 64 alin. (1) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la
funcția publică și statutul funcționarului public, pct. 38 subpct. 4), (5), pct.
49, 55, 51 din Anexa nr. 7 a Hotărârii Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009
privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu
privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
Reclamantul Octavian Mocreac a solicitat: 1) admiterea acțiunii; 2)
anularea integrală a ordinului Agenției Proprietății Publice nr. 209-p din 29
iunie 2021 „Cu privire la destituirea din funcția publică a lui Octavian
Mocreac”; 3) restabilirea sa în funcția anterior deținută – consultant
principal, Direcția administrarea bunurilor imobile și relații funciare; 4)
încasarea în beneficiul său a despăgubirii pentru perioada absenței forțate de
la muncă; 5) repararea prejudiciului moral în sumă de 10 000 de lei; 6)
compensarea cheltuielilor de judecată sub forma cheltuielilor pentru
asistență juridică, în mărime de 7 000 de lei.
6
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea (f. d. 58, 62-67 verso).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 03 martie 2022, Octavian Mocreac, reprezentat de avocata Alina
Ursu, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 24 februarie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f. d. 60-61), iar la 10 mai 2022, prin
intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea apelului, prin care a
solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu
emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii și compensarea cheltuielilor
de asistență juridică suportate în cadrul examinării cauzei în ordine de apel
(f. d. 76-84).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respinsă cererea de apel depusă de Octavian Mocreac, reprezentat de avocata
Alina Ursu și menținută hotărârea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea
(f. d. 100, 101-108).
Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că, în cadrul
procesului, din probele administrate, s-a constatat indubitabil încălcarea de
către Octavian Mocreac a prevederilor art. 57 lit. e) și f) din Legea nr. 158
din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului
public, pasibilă de sancțiune, iar ordinul contestat a fost emis în strictă
conformitate cu legislația în vigoare și cu respectarea procedurii.
Or, din sensul art. 58 și 59 alin. (1) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008
cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, angajatorul este
în drept să sancționeze disciplinar salariații, optând pentru una dintre
sancțiunile disciplinare, în condițiile legii, în cazul comiterii unei abateri
disciplinare.
Totodată, instanța de apel a notat că printre motivele ce au determinat
sancționarea disciplinară a lui Octavian Mocreac se regăsește încălcarea
permanentă a disciplinei executorii. Astfel, la momentul desfășurării
7
anchetei, 07 iunie 2021, Octavian Mocreac avea 26 materiale restante, cu
termenul de examinare expirat.
Prin urmare, au fost respinse, ca fiind neîntemeiate, argumentele
reclamantului cu referire la faptul că neexecutarea s-ar datora faptului că
acesta sa aflat în concediu medical.
În plus, instanța de apel a subliniat că abaterea disciplinară comisă de
Octavian Mocreac se probează, prin coroborare, în baza notei explicative,
declarațiilor, rapoartelor, toate înscrisurile respective fiind anexate la actele
cauzei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 22 noiembrie 2022, Octavian Mocreac, reprezentat de avocata
Alina Ursu, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 01 noiembrie
2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia,
casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de
admitere a acțiunii (f. d. 110-111).
La 21 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, Octavian
Mocreac, reprezentat de avocata Alina Ursu, a depus motivarea recursului,
prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi
decizii de admitere a acțiunii (f. d. 115-119 verso).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a emis o decizie
bazată pe aplicarea eronată a normelor de drept material, or, ultima a preluat
întocmai textul din ordinul contestat, precum și din referința intimatei,
dispozițiile legale pretins a fi încălcate de către reclamant.
Cu privire la constatarea instanței de apel, precum că, la aplicarea
sancțiunii disciplinare, au fost luate în considerare toate circumstanțele reale
și împrejurările obiective în care au fost săvârșite acțiunile/inacțiunile
incorecte, a reiterat că, potrivit art. 31 din Codul administrativ, actele
administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie
motivate, iar conform art. 118 alin. (3) din Codul administrativ, motivarea
completă este obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ
individual și condiționează legalitatea acestuia.
8
În opinia recurentului, simpla relatare a circumstanțelor faptice și
indicarea în textul actului administrativ individual defavorabil contestat a
normelor legale, în temeiul cărora a fost concediat, nu denotă nicidecum o
motivare calitativă și o îndeplinire întocmai a cerinței de motivare – condiție
a legalității/valabilității actului în sine.
Recurentul a obiectat că instanța de apel, deopotrivă cu instanța de
fond, nu a stabilit existența consecințelor abaterii disciplinare imputate, în
lipsa cărora sancțiunea nu poate fi legal individualizată și, respectiv, aplicată.
Mai mult, prin emiterea deciziei recurate, instanța de apel a încălcat
regulile de apreciere a probelor, prescrise la art. 130 din Codul de procedură
civilă, ceea ce, în esență, a dus la emiterea unei decizii nemotivate, ilegale și
neîntemeiate.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 245 alin. (1), (2) din Codul administrativ (în redacția legii în
vigoare la data depunerii recursului):
„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Completul de judecată constată că dispozitivul deciziei instanței de
apel a fost pronunțat la 01 noiembrie 2022, în ședință publică (f. d. 100), iar
cererea de recurs nemotivată a fost depusă la 22 noiembrie 2022 (f. d. 110).
Totodată, potrivit materialelor cauzei, decizia motivată din 01
noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată la adresa
electronică a reprezentantei recurentului, avocata Alina Ursu, la 21 februarie
2023 (f. d. 113), iar motivarea recursului a fost depusă la 21 martie 2023 (f.
d. 114).
Prin urmare, recurentul s-a conformat prevederilor legale prevăzute la
art. 245 alin. (1), (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la
data depunerii recursului) și a declarat atât recursul nemotivat, cât și
motivarea recursului, în termen.
9
La 10 aprilie 2023, Agenția Servicii Publice a depus referință la
recursul înaintat de Octavian Mocreac, reprezentat de avocata Alina Ursu,
prin care a solicitat declararea inadmisibilității acestuia (f. d. 126-128 verso).
Prin încheierea din 15 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a
stabilit lui Octavian Mocreac termen până la data de 20 mai 2024, ora 17:00,
pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție a cererii de recurs motivate
semnată olograf de către recurent ori reprezentantul împuternicit, sau, după
caz, semnată cu semnătură avansată calificată, expediată, cu ajutorul
mijloacelor tehnice și/sau de program, cu anexarea înscrisului care confirmă
veridicitatea semnăturii electronice. S-a explicat lui Octavian Mocreac că, în
cazul în care nu va fi lichidat neajunsul menționat, cererea de recurs va fi
declarată inadmisibil (f. d. 173-176).
La 20 mai 2024, Octavian Mocreac a depus în mod repetat motivarea
recursului, semnată olograf, prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea
integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de admitere
a acțiunii (f. d. 180-189).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea
cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31
iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-
16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost
introduse modificări în Codul administrativ, inclusiv în Cartea a treia,
Capitolul V – Procedura de recurs.
Art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023:
„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în
vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor.”
Din sensul normei de drept enunțate, rezultă că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
10
În conjunctura enunțată, se deduce că admisibilitatea recursului depus
de Octavian Mocreac, reprezentat de avocata Alina Ursu, împotriva deciziei
din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma
temeiurilor în vigoare până la 01 septembrie 2023.
Art. 246 alin. (1), (2) din Codul administrativ (în redacția legii în
vigoare la data depunerii recursului):
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea
termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor
stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a
înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Octavian
Mocreac, reprezentat de avocata Alina Ursu, în raport cu materialele cauzei,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil,
din următoarele motive.
Din analiza acestor prevederilor enunțate la pct. 64 din prezenta
încheiere, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special,
nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține, cu valoare
de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și, în același timp, oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă și care, pe cale de consecință, nu
pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
11
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile
Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și
invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru
a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului
în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la
art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul
rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea
cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de
recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea
succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
(Golder v. Regatul Unit, § 38; Stanev v. Bulgaria (MC), § 230]. Acesta este
în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo v. Italia, § 85). Condițiile
de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel
(Levages Prestations Services v. Franța, § 45). Curtea a mai reiterat că
modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic
superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,
urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național
și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norvegia,
1996, § 39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
12
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers v. Suedia, 1991, § 31).
În circumstanțele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de către Octavian
Mocreac, reprezentat de avocata Alina Ursu, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 246 alin. (1), (2) lit.
e) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Octavian Mocreac,
reprezentat de avocata Alina Ursu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Mariana Ursachi
Oxana Parfeni
13