2ra-798/23 — repararea prejudiciului material si moral, compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral, compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-798/23 — repararea prejudiciului material si moral, compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea
Municipală „Regia Transport Electric”,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Vasili Popescu și Andrei Rotari împotriva Întreprinderii Municipale „Regia
Transport Electric”, intervenient accesoriu Primăria orașului Vadul lui Vodă,
municipiul Chișinău, cu privire la repararea prejudiciului material și moral,
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-798/23
NR. PIGD 2-20067594-01-2ra-07062023)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023.
Indicarea declarativă a temeiului prevăzut la art. 432 alin.(2) lit. c) din Codul
de procedură civilă, nu constituie temei de admisibilitate a recursului; nu s-a
constatat încălcarea procedurii de înștiințare legală și soluționarea drepturilor
unor persoane neantrenate în proces.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. C. Roșca,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, V. Mihaila, A. Braga,
02 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Întreprinderea
Municipală „Regia Transport Electric”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Mariana Ursachi, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 12 iunie 2020, prin intermediul poștei terestre (f.d.46-47), Vasili
Popescu și Andrei Rotari, reprezentați de avocatul Radu Rusanovschi, au
depus cerere de chemare în judecată împotriva Î.M. „Regia Transport
Electric”, solicitând încasarea în beneficiul lui Vasili Popescu a sumei de 36
887 de lei, cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 10 000 lei, cu titlu de
prejudiciu moral, încasarea în beneficiul lui Andrei Rotari a sumei de 34 810
lei, cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu
moral, a sumei de 1 125 de lei, cu titlu de taxă de stat și compensarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat că la 01 iulie 2017
împreună cu familiile, contra plății solicitate de către administratorul bazei
de odihnă, s-au cazat la Baza de odihnă „Nistru”, din zona de agrement a
parcului nistrean din or. Vadul lui Vodă.
În noaptea de 01 spre 02 iulie 2017, aproximativ ora 05.00-05.30, a
căzut un copac din specia „Salcie” și a deteriorat integral automobilele
parcate pe teritoriul bazei de odihnă de model „Dacia”, cu număr de
înmatriculare xxxxx și de model „Volkswagen Passat”, cu număr de
înmatriculare xxxxx, ce le aparțin. Imediat a fost solicitată intervenția
colaboratorilor de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție Ciocana și au
efectuat cercetările la fața locului și au constatat circumstanțele menționate.
La 12 iulie 2017 au fost informați de către șeful Inspectoratului de Poliție
Ciocana despre examinarea plângerii și încetarea cazului, comunicându-le
dreptul de a se adresa în instanța de judecată pentru încasarea pagubei
cauzate.
Reclamanții au precizat că la audierea în cadrul examinării plângerilor
a administratorului bazei de odihnă, ultimul a declarat că în ziua incidentului
au fost condiții meteo nefavorabile. Însă acest fapt nu corespunde realității,
deoarece conform informației Serviciului Hidrometeorologic de Stat,
parvenită la 10 noiembrie 2017, la locul incidentului din seara de 01 iulie
2017, nu au fost constatate situații excepționale ale condițiilor meteo.
Prevederile Legii cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și
rurale nr. 591 din 23 septembrie 1999 reglementează că gospodărirea
spațiilor verzi de pe terenurile proprietate privată sau de pe cele ale
întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor este exercitată de către
1
proprietarii acestor terenuri. Având în vedere și contractul nr. 45/253 din 27
ianuarie 2003 cu privire la arenda funciară, încheiat cu Primăria or. Vadul
lui Vodă, au afirmat că neîndeplinirea obligațiilor de către administrația
bazei de odihnă „Nistru” privind efectuarea lucrărilor de inspectare și
defrișare a arborilor în vederea salubrizării acestora, le-a cauzat prejudiciu
prin deteriorarea bunurilor.
Totodată, la 05 iulie 2017 la evaluarea pagubelor, reprezentantul
pârâtului fiind invitat, nu s-a prezentat. Conform rapoartelor de evaluare nr.
1836/07A și nr. 1837/07A întocmite, lui Vasili Popescu i-a fost cauzat un
prejudiciu material în mărime de 36 887 de lei, iar lui Andrei Rotaru un
prejudiciu material în mărime de 34 810 lei.
La cererea prealabilă, pârâtul Î.M. „Regia Transport Electric” prin
răspunsul din 28 martie 2019, i-a informat că nu poartă răspundere pentru
prejudiciul cauzat de forță majoră și respectiv a refuzat compensarea
prejudiciului cauzat. Drept urmare a răspunsului primit, la 28 martie 2019 au
solicitat Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova informația
referitor la situația de forță majoră pretinsă pârât, iar prin răspunsul din 22
aprilie 2019 li s-a comunicat că pârâtul nu a solicitat eliberarea certificatului
care atestă evenimentul de forță majoră. Deși la 02 iulie 2017 a fost vânt mai
puternic ca de obicei, acest fapt nu poate fi calificat ca un fenomen de forță
majoră conform Hotărîrii Guvernului cu privire la clasificarea situațiilor
excepționale și la modul de acumulare și prezentare a informațiilor în
domeniul protecției populației și teritoriului în caz de situații excepționale
nr. 1076 din 16 noiembrie 2010. Pe porțiunea de teren unde se afla copacul
căzut și în alte sectoare nu au mai existat căderi de arbori sau de crengi.
Reclamanții au opinat că dacă pârâtul își îndeplinea obligațiunea de
îngrijire a plantațiilor forestiere conform contractului de arendă funciară din
27 ianuarie 2003 și monitoriza în mod adecvat vitalitatea copacilor din fâșia
forestieră a sectorului în litigiu, prin tăierea arborilor neviabili, căderea
arborelui era evitată. Căderea arborelui în urma vântului puternic nu poate fi
calificată ca împrejurare de forță majoră și nu poate exonera gestionarul de
răspundere civilă.
Persoanele juridice, indiferent de forma juridică de organizare,
prezintă informația despre situațiile excepționale autorităților publice locale,
precum și autoritățile publice centrale sau altor organizații centrale, conform
subordonării. Contrar prevederilor Regulamentului cu privire la clasificarea
situațiilor excepționale și la modul de acumulare și prezentare a informațiilor
în domeniul protecției populației și teritoriului în caz de situații excepționale,
pârâtul nu a prezentat probe ce ar confirma că rafalele de vânt puternice ar
constitui o situație excepțională. La ziua incidentului a fost un vânt mai
puternic, însă acesta nu se încadrează în categoria fenomenelor de forță
majoră conform Hotărârii Guvernului nr. 1076 din 16 noiembrie 2010.
2
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea consemnată în procesul-verbal al ședinței de judecată
din 05 octombrie 2021, a fost atrasă în proces, în calitate de intervenient
accesoriu, Primăria orașului Vadul lui Vodă, municipiul Chișinău.
Prin hotărârea din 02 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Andrei
Rotari și Vasili Popescu. S-a încasat de la Î.M. „Regia Transport Electric” în
beneficiul lui Andrei Rotari suma de 34 810 lei, cu titlu de prejudiciu
material, suma de 1 044,30 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată sub forma
taxei de stat. S-a încasat de la Î.M. „Regia Transport Electric” în beneficiul
lui Vasili Popescu suma de 36 887 de lei, cu titlu de prejudiciu material. În
rest, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 25 martie 2022, Î.M. „Regia Transport Electric” a declarat apel
împotriva hotărârii din 02 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe,
pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins apelul declarat de Î.M. „Regia Transport Electric” și s-a menținut
hotărârea din 02 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
În consolidarea soluției, instanța de apel a reținut că prima instanță
fiind învestită cu judecarea cauzei în fond a conchis asupra temeiniciei
parțiale a acțiunii și a încasat de la Î.M. „Regia Transport Electric” în
beneficiul lui Andrei Rotari suma de 34 810 lei cu titlu de prejudiciu
material, suma de 1 044,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată sub forma
taxei de stat și în beneficiul lui Vasili Popescu suma de 36 887 de lei cu titlu
de prejudiciu material. În rest, a respins pretențiile reclamanților ca
neîntemeiate.
Instanța de apel a constatat că litigiului dedus judecății îi sunt
aplicabile prevederile Codului Civil în redacția în vigoare până la 01 martie
2019, în condițiile în care raportul juridic între părțile litigioase a luat naștere
până la data intrării în vigoare a noii legi civile, redând în context art. 8 alin.
(1), (2) lit. f), art. 14 alin. (1)-(2) din Codul civil.
Potrivit prevederilor Codului civil, în condițiile legii, persoana lezată
într-un drept al ei sau într-un interes recunoscut de lege poate cere repararea
integrală a prejudiciului patrimonial și nepatrimonial cauzat astfel. Se
consideră prejudiciu patrimonial cheltuielile pe care persoana lezată le-a
suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului sau interesului
recunoscut de lege încălcat, distrugerea sau deteriorarea bunurilor sale
3
(daună reală), precum și profitul ratat ca urmare a încălcării dreptului sau
interesului recunoscut de lege (profit ratat).
Cu trimitere la prevederile art. 1404 alin.(4) din Codul civil, art. 23 al
Legii cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, instanța de
apel a notat că în temeiul deciziei Consiliului local, Primăria Vadul lui Vodă
la data de 27 ianuarie 2003 a transmis în arendă terenul cu suprafața de 1,08
ha, situat în „Parcul Nistrean”, sector IV, Întreprinderii Municipale „Regia
Transport Electric”, destinat pentru organizarea odihnei muncitorilor.
Potrivit pct. 2.2 și 2.4 din anexa nr. 1 la contractul menționat, arendașul este
obligat: să nu admită acțiuni ce ar putea înrăutăți starea terenului arendat sau
a altor resurse naturale; să ia măsuri de răspundere a resurselor naturale care
au proprietatea de a se restabili.
Respectiv în circumstanțele constatate supra, instanța de apel a
conchis că instanța de fond corect a stabilit că anume pârâtul Î.M. „Regia
Transport Electric” este responsabil de repararea prejudiciului cauzat
reclamanților Andrei Rotari și Vasili Popescu. Teritoriul bazei de odihnă
„Nistru” din zona de agrement Parcul Nistrean din or. Vadul lui Vodă, în
temeiul contractului de arendă funciară din 27 ianuarie 2003 se află în
gestiunea Î.M. „Regia Transport Electric”, care prin actul menționat și-a
asumat inclusiv și obligația de întreținere a resurselor naturale de pe terenul
indicat, respectiv, aceasta poartă răspunderea materială pentru prejudiciul
cauzat prin căderea pomului și deteriorarea bunurilor.
Din aceste considerente, nu pot fi reținute argumentele apelantului
precum că reclamanții Andrei Rotari și Vasili Popescu au înaintat prezenta
acțiune față de un pârât necorespunzător.
Potrivit raportului de evaluare a pagubei nr.1836/07 din 04 iulie 2017
al automobilului „Dacia Logan”, cu număr de înmatriculare xxxxx, valoarea
pagubei aduse proprietarului Vasili Popescu, a fost estimate la suma de 36
887 lei, iar potrivit raportului de evaluare a pagubei nr. 1837/07A din 05 iulie
2017 al automobilului de marca „Volkswagen Passat”, cu număr de
înmatriculare xxxxx, valoarea pagubei aduse proprietarului Andrei Rotari, a
fost estimată în suma de 34 810,04 lei.
Respectiv fiind constatat faptul că anume Î.M. „Regia Transport
Electric” este responsabilă de repararea prejudiciului cauzat, instanța de apel
a conchis că prima instanță corect a dispus spre încasare de la Î.M. „Regia
Transport Electric” în beneficiul lui Andrei Rotari suma de 34 810 lei cu titlu
de prejudiciu material și în beneficiul lui Vasili Popescu, suma de 36 887 de
lei cu titlu de prejudiciu material.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 26 aprilie 2023, Î.M. „Regia Transport Electric”, prin intermediul
reprezentantului Roman Doroftei, a depus cerere de recurs împotriva deciziei
din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
4
recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, remiterea cauzei spre
rejudecare.
În motivarea recursului, recurentul a invocat prin prisma art. 432
alin.(4) din Codul de procedură civilă aprecierea arbitrară a probelor de către
instanța de apel încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor
stabilite în art. 130, art. 138 din Codul de procedură civilă, iar prin prisma
art. art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, încălcarea normelor
de drept material prin interpretarea în mod eronat a legii. Totodată a apreciat
ca fiind contrară dispozițiilor citate, soluția, neînțeleasă și fără putere de
convingere fiind în contradicție cu legea materială.
Instanța de apel a întemeiat decizia pe normele materiale generale art.
14 și art. 1398 din Codul civil în detrimentul normelor speciale care
reglementează speța dedusă judecății. Acțiunea a fost înaintată față de un
pârât necorespunzător, deoarece conform art. 26 alin. (1) lit. g) din Legea
regimului vegetal nr. 2391 din 08 noiembrie 2007, pentru tăierile de arbori
vătămați în urma calamitaților naturale, avariilor sau în cazul lichidării
focarelor active de boli si vătămători în fondul forestier și în vegetația
forestiera din afara fondului forestier - se efectuează de către agențiile sau
inspecțiile ecologice, în baza recomandărilor comisiei constituite din
reprezentanții agențiilor sau inspecțiilor ecologice, deținătorilor de terenuri
respective, autorității silvice centrale și altor autorități responsabile, după
caz. În aceste condiții este eronată și superficială concluzia instanței. Or, din
speță se desprinde faptul că cererea reclamanților/intimați nu cuprinde
descriere a faptelor și o încadrare juridică corectă. La caz, este stabilit că
sarcina verificării și defrișării sunt ale agențiilor ecologice și Î.M. „Asociația
de Gospodărire a Spațiilor Verzi”.
În context cu trimitere la prevederile art. 4, art. 5, art. 10 lit. j) și m),
art. 17 lit.d), art. 18 alin. (1) din Legea cu privire la spațiile verzi ale
localităților urbane și rurale, pct. 3 din Statutul întreprinderii municipale
„Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, aprobat prin decizia
Consiliului mun. Chișinău nr. 20/6 din 13 noiembrie 2008, care direct
statuează că scopul întreprinderii este de a îngriji plantațiile verzi, conform
normativelor tehnologice și agrotehnice, la indicațiile Consiliului mun.
Chișinău și ale altor organe publice, întru asigurarea condițiilor de creștere a
plantelor în mediul urban și prestează diverse servicii, inclusiv curățarea și
defrișarea arborilor avariați, uscați și bolnavi, recurentul a afirmat că Î.M.
„Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” se face vinovată de căderea
crengii peste automobile, deoarece nu a asigurat starea fitosanitară a
copacului, deși era obligată să asigure curățarea și defrișarea arborilor
avariați, uscați și bolnavi în mediul urban.
Recurentul a apreciat ca fiind relevante prevederile art. 18 alin. (1) al
Legii nr. cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, conform
cărora Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, este responsabilă
5
de îngrijirea copacilor, reiterând totodată pct. 3 din Statutul Întreprinderii
Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, aprobat prin
decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 20/6 din 13 noiembrie 2008. Î.M.
„Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, conform statutului adoptat prin
decizia nr. 20/6 din 13 noiembrie 2008 a Consiliului mun. Chișinău, este
responsabilă de îngrijirea plantațiilor verzi, fiind prezentă o delegare a
atribuțiilor administrației publice locale în favoarea acestei întreprinderi. La
acest segment, lipsește o motivare a instanței privind obligațiile de defrișare
a copacilor de către Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”. Astfel
soluția instanței este superficială, arbitrară și declarativă.
Instanțele de judecată au omis a se expune asupra acestor chestiuni
esențiale supuse atenției lor, ce afectează corectitudinea hotărârilor
contestate în prezenta speță, confirmându-se încălcarea dreptului la un
proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO, sub aspect că instanța de apel nu
s-au expus pe motive esențiale, ignorând mijloacele de probe administrate
legal, ce formează și viciu fundamental în speța dată.
Instanța a ignorat obiecția privind atragerea în proces a Î.M. „Asociația
de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, fiind aplicabile prevederile art. 432 alin.
(3) lit. (d) din Codul de procedură civilă, încălcarea normelor de drept
procedural prin soluționarea problemei drepturilor persoanei neimplicate în
proces. Argumentele din referință și cererea de apel indică la obigațiile de
curățire și defrișare a Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”.
Contrar art. 67 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, instanța de apel
a examinat cauza fără a atrage în proces a Î.M. „Asociația de Gospodărire a
Spațiilor Verzi”.
Cu referire la prevederile art. 432 alin. (3) lit. b) din Codul de
procedură civilă, a invocat examinarea cauzei de către instanța de apel fără
respectarea dispozițiilor art. 102-105 din Codul de procedură civilă, nefiind
înștiințați data și ora ședinței de judecată.
De asemenea, a opinat că instanța a statuat în mod neclar și divergent
în partea motivatoare a hotărârii că „lipsesc circumstanțe meteo
excepționale”, or potrivit informației prezentate de Serviciul
Hidrometeorologic de Stat, între orele 02:17- 03:14 și orele 03:50 - 07:35, s-
au semnalat averse de ploaie cu oraj, cantitatea precipitațiilor căzute a
constituit 6,0 mm.(f.d.78), astfel se deduce contradicții vădite în hotărâre
privind soluția invocată în partea descriptivă în coraport cu probele
administrate. Aspectele evidențiate contravin prevederilor art. 239, art. 373
CPC și art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civil, decizia instanței de
apel conține o motivare arbitrară. Viabilitatea deciziei nu rezistă criticilor
îndreptate în privința legalității și temeiniciei constatate, iar caracterul
contradictoriu al acesteia se accentuează în momentul în care se remarcă
faptul că a conchis că instanța de fond corect a stabilit că anume pârâta se
face responsabilă de repararea prejudiciului cauzat reclamanților, fără a
6
răspunde la obiecția în ce constă vinovăția acesteia și legătura cauzală cu
evenimentul produs. Asupra circumstanțelor indicate, instanța de apel nu s-
a expus nici într-un fel.
La 08 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul
oficiului poștal, a expediat în adresa intimaților copia recursului declarat,
creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de
derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.148). Corespondența a fost
restituită instanței ca fiind nereclamată (f.d.150-153).
Intimații nu au făcut uz de dreptul procedural și nu au depus referință
la cererea de recurs.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme
de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au
intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.
XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi
examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din
sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Î.M. „Regia Transport Electric” a fost depus
până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi
examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se expediază părților.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023):
7
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
Art. 432 din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023):
„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 102 din Codul de procedură civilă:
„(41) Participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor
pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs
menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat public
la 15 februarie 2023. Materialele cauzei atestă expedierea copiei integrale a
deciziei instanței de apel către participanții la proces la 11 aprilie 2023,
inclusiv prin intermediul poștei electronice (f.d.132). Astfel, recursul
declarat la 26 aprilie 2023 este în termen.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
8
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității
temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.
Din analiza recursului declarat rezultă că recurentul a invocat temei de
admisibilitate prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură
civilă, în vigoare la data depunerii recursului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție cu referire la
temeiul de drept prevăzut de art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură
civilă, în vigoare la data depunerii recursului și anume interpretarea eronată
a legii, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau
instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică
dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
Cu referire la argumentul prin prisma art. 432 alin. (3) lit. b) din Codul
de procedură civilă privind încălcarea normelor de procedură precum că s-a
examinat cauza în lipsa recurentului și/sau reprezentantului său, instanța de
recurs că acesta nu a fost confirmat. Din materialele cauzei se atestă că a fost
respectată procedura de înștiințare legală, fiind expediată de către instanța de
apel citația prin intermediul poștei electronice la adresa recurentului prin care
i s-a comunicat data și ora ședinței de judecată din 26 ianuarie 2023, ora
11:00 (f.d.113). Drept urmare, procedura de înștiințare legală a fost
respectată.
Mai mult, în conformitate cu art.102 alin. (41) din Codul de procedură
civilă, participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca
necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.
La fel, nu poate fi reținut alegația privind încălcarea prevederilor art.
432 alin.(3) lit.d) din Codul de procedură civilă, conform cărora instanța a
soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces, întrucât la caz nu s-a examinat problema drepturilor Î.M. „Asociația
de Gospodărire a Spațiilor Verzi”.
Argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
contestate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul
judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a
probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe
9
sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute
în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța
de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural
și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar
probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite
în art. 130 din Codul de procedură civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special
cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura
sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.
45).
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §
31, Seria A, nr. 212-A).
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Î.M. „Regia Transport
Electric”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)
și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului
și drept urmare, este inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),
(2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul depus de Întreprinderea Municipală
„Regia Transport Electric” împotriva deciziei din 15 februarie 2023 a Curții
de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
10