2ra-798/23 — repararea prejudiciului material si moral, compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-798/23 — repararea prejudiciului material si moral, compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea

Municipală „Regia Transport Electric”,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Vasili Popescu și Andrei Rotari împotriva Întreprinderii Municipale „Regia

Transport Electric”, intervenient accesoriu Primăria orașului Vadul lui Vodă,

municipiul Chișinău, cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-798/23

NR. PIGD 2-20067594-01-2ra-07062023)

Recursul declarat până la 01 septembrie 2023.

Indicarea declarativă a temeiului prevăzut la art. 432 alin.(2) lit. c) din Codul

de procedură civilă, nu constituie temei de admisibilitate a recursului; nu s-a

constatat încălcarea procedurii de înștiințare legală și soluționarea drepturilor

unor persoane neantrenate în proces.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. C. Roșca,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, V. Mihaila, A. Braga,

02 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Întreprinderea

Municipală „Regia Transport Electric”,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Mariana Ursachi, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Popescu și Andrei Rotari, reprezentați de avocatul Radu Rusanovschi, au

depus cerere de chemare în judecată împotriva Î.M. „Regia Transport

Electric”, solicitând încasarea în beneficiul lui Vasili Popescu a sumei de 36

887 de lei, cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 10 000 lei, cu titlu de

prejudiciu moral, încasarea în beneficiul lui Andrei Rotari a sumei de 34 810

lei, cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral, a sumei de 1 125 de lei, cu titlu de taxă de stat și compensarea

cheltuielilor de judecată.

împreună cu familiile, contra plății solicitate de către administratorul bazei

de odihnă, s-au cazat la Baza de odihnă „Nistru”, din zona de agrement a

parcului nistrean din or. Vadul lui Vodă.

căzut un copac din specia „Salcie” și a deteriorat integral automobilele

parcate pe teritoriul bazei de odihnă de model „Dacia”, cu număr de

înmatriculare xxxxx și de model „Volkswagen Passat”, cu număr de

înmatriculare xxxxx, ce le aparțin. Imediat a fost solicitată intervenția

colaboratorilor de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție Ciocana și au

efectuat cercetările la fața locului și au constatat circumstanțele menționate.

La 12 iulie 2017 au fost informați de către șeful Inspectoratului de Poliție

Ciocana despre examinarea plângerii și încetarea cazului, comunicându-le

dreptul de a se adresa în instanța de judecată pentru încasarea pagubei

cauzate.

a administratorului bazei de odihnă, ultimul a declarat că în ziua incidentului

au fost condiții meteo nefavorabile. Însă acest fapt nu corespunde realității,

deoarece conform informației Serviciului Hidrometeorologic de Stat,

parvenită la 10 noiembrie 2017, la locul incidentului din seara de 01 iulie

2017, nu au fost constatate situații excepționale ale condițiilor meteo.

rurale nr. 591 din 23 septembrie 1999 reglementează că gospodărirea

spațiilor verzi de pe terenurile proprietate privată sau de pe cele ale

întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor este exercitată de către

1

proprietarii acestor terenuri. Având în vedere și contractul nr. 45/253 din 27

ianuarie 2003 cu privire la arenda funciară, încheiat cu Primăria or. Vadul

lui Vodă, au afirmat că neîndeplinirea obligațiilor de către administrația

bazei de odihnă „Nistru” privind efectuarea lucrărilor de inspectare și

defrișare a arborilor în vederea salubrizării acestora, le-a cauzat prejudiciu

prin deteriorarea bunurilor.

pârâtului fiind invitat, nu s-a prezentat. Conform rapoartelor de evaluare nr.

1836/07A și nr. 1837/07A întocmite, lui Vasili Popescu i-a fost cauzat un

prejudiciu material în mărime de 36 887 de lei, iar lui Andrei Rotaru un

prejudiciu material în mărime de 34 810 lei.

răspunsul din 28 martie 2019, i-a informat că nu poartă răspundere pentru

prejudiciul cauzat de forță majoră și respectiv a refuzat compensarea

prejudiciului cauzat. Drept urmare a răspunsului primit, la 28 martie 2019 au

solicitat Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova informația

referitor la situația de forță majoră pretinsă pârât, iar prin răspunsul din 22

aprilie 2019 li s-a comunicat că pârâtul nu a solicitat eliberarea certificatului

care atestă evenimentul de forță majoră. Deși la 02 iulie 2017 a fost vânt mai

puternic ca de obicei, acest fapt nu poate fi calificat ca un fenomen de forță

majoră conform Hotărîrii Guvernului cu privire la clasificarea situațiilor

excepționale și la modul de acumulare și prezentare a informațiilor în

domeniul protecției populației și teritoriului în caz de situații excepționale

nr. 1076 din 16 noiembrie 2010. Pe porțiunea de teren unde se afla copacul

căzut și în alte sectoare nu au mai existat căderi de arbori sau de crengi.

îngrijire a plantațiilor forestiere conform contractului de arendă funciară din

27 ianuarie 2003 și monitoriza în mod adecvat vitalitatea copacilor din fâșia

forestieră a sectorului în litigiu, prin tăierea arborilor neviabili, căderea

arborelui era evitată. Căderea arborelui în urma vântului puternic nu poate fi

calificată ca împrejurare de forță majoră și nu poate exonera gestionarul de

răspundere civilă.

prezintă informația despre situațiile excepționale autorităților publice locale,

precum și autoritățile publice centrale sau altor organizații centrale, conform

subordonării. Contrar prevederilor Regulamentului cu privire la clasificarea

situațiilor excepționale și la modul de acumulare și prezentare a informațiilor

în domeniul protecției populației și teritoriului în caz de situații excepționale,

pârâtul nu a prezentat probe ce ar confirma că rafalele de vânt puternice ar

constitui o situație excepțională. La ziua incidentului a fost un vânt mai

puternic, însă acesta nu se încadrează în categoria fenomenelor de forță

majoră conform Hotărârii Guvernului nr. 1076 din 16 noiembrie 2010.

2

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

din 05 octombrie 2021, a fost atrasă în proces, în calitate de intervenient

accesoriu, Primăria orașului Vadul lui Vodă, municipiul Chișinău.

Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Andrei

Rotari și Vasili Popescu. S-a încasat de la Î.M. „Regia Transport Electric” în

beneficiul lui Andrei Rotari suma de 34 810 lei, cu titlu de prejudiciu

material, suma de 1 044,30 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată sub forma

taxei de stat. S-a încasat de la Î.M. „Regia Transport Electric” în beneficiul

lui Vasili Popescu suma de 36 887 de lei, cu titlu de prejudiciu material. În

rest, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

împotriva hotărârii din 02 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe,

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Î.M. „Regia Transport Electric” și s-a menținut

hotărârea din 02 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

fiind învestită cu judecarea cauzei în fond a conchis asupra temeiniciei

parțiale a acțiunii și a încasat de la Î.M. „Regia Transport Electric” în

beneficiul lui Andrei Rotari suma de 34 810 lei cu titlu de prejudiciu

material, suma de 1 044,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată sub forma

taxei de stat și în beneficiul lui Vasili Popescu suma de 36 887 de lei cu titlu

de prejudiciu material. În rest, a respins pretențiile reclamanților ca

neîntemeiate.

aplicabile prevederile Codului Civil în redacția în vigoare până la 01 martie

2019, în condițiile în care raportul juridic între părțile litigioase a luat naștere

până la data intrării în vigoare a noii legi civile, redând în context art. 8 alin.

(1), (2) lit. f), art. 14 alin. (1)-(2) din Codul civil.

într-un drept al ei sau într-un interes recunoscut de lege poate cere repararea

integrală a prejudiciului patrimonial și nepatrimonial cauzat astfel. Se

consideră prejudiciu patrimonial cheltuielile pe care persoana lezată le-a

suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului sau interesului

recunoscut de lege încălcat, distrugerea sau deteriorarea bunurilor sale

3

(daună reală), precum și profitul ratat ca urmare a încălcării dreptului sau

interesului recunoscut de lege (profit ratat).

Legii cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, instanța de

apel a notat că în temeiul deciziei Consiliului local, Primăria Vadul lui Vodă

la data de 27 ianuarie 2003 a transmis în arendă terenul cu suprafața de 1,08

ha, situat în „Parcul Nistrean”, sector IV, Întreprinderii Municipale „Regia

Transport Electric”, destinat pentru organizarea odihnei muncitorilor.

Potrivit pct. 2.2 și 2.4 din anexa nr. 1 la contractul menționat, arendașul este

obligat: să nu admită acțiuni ce ar putea înrăutăți starea terenului arendat sau

a altor resurse naturale; să ia măsuri de răspundere a resurselor naturale care

au proprietatea de a se restabili.

conchis că instanța de fond corect a stabilit că anume pârâtul Î.M. „Regia

Transport Electric” este responsabil de repararea prejudiciului cauzat

reclamanților Andrei Rotari și Vasili Popescu. Teritoriul bazei de odihnă

„Nistru” din zona de agrement Parcul Nistrean din or. Vadul lui Vodă, în

temeiul contractului de arendă funciară din 27 ianuarie 2003 se află în

gestiunea Î.M. „Regia Transport Electric”, care prin actul menționat și-a

asumat inclusiv și obligația de întreținere a resurselor naturale de pe terenul

indicat, respectiv, aceasta poartă răspunderea materială pentru prejudiciul

cauzat prin căderea pomului și deteriorarea bunurilor.

precum că reclamanții Andrei Rotari și Vasili Popescu au înaintat prezenta

acțiune față de un pârât necorespunzător.

al automobilului „Dacia Logan”, cu număr de înmatriculare xxxxx, valoarea

pagubei aduse proprietarului Vasili Popescu, a fost estimate la suma de 36

887 lei, iar potrivit raportului de evaluare a pagubei nr. 1837/07A din 05 iulie

2017 al automobilului de marca „Volkswagen Passat”, cu număr de

înmatriculare xxxxx, valoarea pagubei aduse proprietarului Andrei Rotari, a

fost estimată în suma de 34 810,04 lei.

Electric” este responsabilă de repararea prejudiciului cauzat, instanța de apel

a conchis că prima instanță corect a dispus spre încasare de la Î.M. „Regia

Transport Electric” în beneficiul lui Andrei Rotari suma de 34 810 lei cu titlu

de prejudiciu material și în beneficiul lui Vasili Popescu, suma de 36 887 de

lei cu titlu de prejudiciu material.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

reprezentantului Roman Doroftei, a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

4

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, remiterea cauzei spre

rejudecare.

alin.(4) din Codul de procedură civilă aprecierea arbitrară a probelor de către

instanța de apel încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor

stabilite în art. 130, art. 138 din Codul de procedură civilă, iar prin prisma

art. art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, încălcarea normelor

de drept material prin interpretarea în mod eronat a legii. Totodată a apreciat

ca fiind contrară dispozițiilor citate, soluția, neînțeleasă și fără putere de

convingere fiind în contradicție cu legea materială.

14 și art. 1398 din Codul civil în detrimentul normelor speciale care

reglementează speța dedusă judecății. Acțiunea a fost înaintată față de un

pârât necorespunzător, deoarece conform art. 26 alin. (1) lit. g) din Legea

regimului vegetal nr. 2391 din 08 noiembrie 2007, pentru tăierile de arbori

vătămați în urma calamitaților naturale, avariilor sau în cazul lichidării

focarelor active de boli si vătămători în fondul forestier și în vegetația

forestiera din afara fondului forestier - se efectuează de către agențiile sau

inspecțiile ecologice, în baza recomandărilor comisiei constituite din

reprezentanții agențiilor sau inspecțiilor ecologice, deținătorilor de terenuri

respective, autorității silvice centrale și altor autorități responsabile, după

caz. În aceste condiții este eronată și superficială concluzia instanței. Or, din

speță se desprinde faptul că cererea reclamanților/intimați nu cuprinde

descriere a faptelor și o încadrare juridică corectă. La caz, este stabilit că

sarcina verificării și defrișării sunt ale agențiilor ecologice și Î.M. „Asociația

de Gospodărire a Spațiilor Verzi”.

art. 17 lit.d), art. 18 alin. (1) din Legea cu privire la spațiile verzi ale

localităților urbane și rurale, pct. 3 din Statutul întreprinderii municipale

„Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, aprobat prin decizia

Consiliului mun. Chișinău nr. 20/6 din 13 noiembrie 2008, care direct

statuează că scopul întreprinderii este de a îngriji plantațiile verzi, conform

normativelor tehnologice și agrotehnice, la indicațiile Consiliului mun.

Chișinău și ale altor organe publice, întru asigurarea condițiilor de creștere a

plantelor în mediul urban și prestează diverse servicii, inclusiv curățarea și

defrișarea arborilor avariați, uscați și bolnavi, recurentul a afirmat că Î.M.

„Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” se face vinovată de căderea

crengii peste automobile, deoarece nu a asigurat starea fitosanitară a

copacului, deși era obligată să asigure curățarea și defrișarea arborilor

avariați, uscați și bolnavi în mediul urban.

Legii nr. cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, conform

cărora Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, este responsabilă

5

de îngrijirea copacilor, reiterând totodată pct. 3 din Statutul Întreprinderii

Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, aprobat prin

decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 20/6 din 13 noiembrie 2008. Î.M.

„Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, conform statutului adoptat prin

decizia nr. 20/6 din 13 noiembrie 2008 a Consiliului mun. Chișinău, este

responsabilă de îngrijirea plantațiilor verzi, fiind prezentă o delegare a

atribuțiilor administrației publice locale în favoarea acestei întreprinderi. La

acest segment, lipsește o motivare a instanței privind obligațiile de defrișare

a copacilor de către Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”. Astfel

soluția instanței este superficială, arbitrară și declarativă.

esențiale supuse atenției lor, ce afectează corectitudinea hotărârilor

contestate în prezenta speță, confirmându-se încălcarea dreptului la un

proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO, sub aspect că instanța de apel nu

s-au expus pe motive esențiale, ignorând mijloacele de probe administrate

legal, ce formează și viciu fundamental în speța dată.

de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, fiind aplicabile prevederile art. 432 alin.

(3) lit. (d) din Codul de procedură civilă, încălcarea normelor de drept

procedural prin soluționarea problemei drepturilor persoanei neimplicate în

proces. Argumentele din referință și cererea de apel indică la obigațiile de

curățire și defrișare a Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”.

Contrar art. 67 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

a examinat cauza fără a atrage în proces a Î.M. „Asociația de Gospodărire a

Spațiilor Verzi”.

procedură civilă, a invocat examinarea cauzei de către instanța de apel fără

respectarea dispozițiilor art. 102-105 din Codul de procedură civilă, nefiind

înștiințați data și ora ședinței de judecată.

în partea motivatoare a hotărârii că „lipsesc circumstanțe meteo

excepționale”, or potrivit informației prezentate de Serviciul

Hidrometeorologic de Stat, între orele 02:17- 03:14 și orele 03:50 - 07:35, s-

au semnalat averse de ploaie cu oraj, cantitatea precipitațiilor căzute a

constituit 6,0 mm.(f.d.78), astfel se deduce contradicții vădite în hotărâre

privind soluția invocată în partea descriptivă în coraport cu probele

administrate. Aspectele evidențiate contravin prevederilor art. 239, art. 373

CPC și art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civil, decizia instanței de

apel conține o motivare arbitrară. Viabilitatea deciziei nu rezistă criticilor

îndreptate în privința legalității și temeiniciei constatate, iar caracterul

contradictoriu al acesteia se accentuează în momentul în care se remarcă

faptul că a conchis că instanța de fond corect a stabilit că anume pârâta se

face responsabilă de repararea prejudiciului cauzat reclamanților, fără a

6

răspunde la obiecția în ce constă vinovăția acesteia și legătura cauzală cu

evenimentul produs. Asupra circumstanțelor indicate, instanța de apel nu s-

a expus nici într-un fel.

oficiului poștal, a expediat în adresa intimaților copia recursului declarat,

creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de

derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.148). Corespondența a fost

restituită instanței ca fiind nereclamată (f.d.150-153).

la cererea de recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi

examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

septembrie 2023):

7

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

septembrie 2023):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

„(41) Participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor

pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat public

la 15 februarie 2023. Materialele cauzei atestă expedierea copiei integrale a

deciziei instanței de apel către participanții la proces la 11 aprilie 2023,

inclusiv prin intermediul poștei electronice (f.d.132). Astfel, recursul

declarat la 26 aprilie 2023 este în termen.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

8

vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității

temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

admisibilitate prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură

civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

temeiul de drept prevăzut de art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură

civilă, în vigoare la data depunerii recursului și anume interpretarea eronată

a legii, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau

instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică

dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

de procedură civilă privind încălcarea normelor de procedură precum că s-a

examinat cauza în lipsa recurentului și/sau reprezentantului său, instanța de

recurs că acesta nu a fost confirmat. Din materialele cauzei se atestă că a fost

respectată procedura de înștiințare legală, fiind expediată de către instanța de

apel citația prin intermediul poștei electronice la adresa recurentului prin care

i s-a comunicat data și ora ședinței de judecată din 26 ianuarie 2023, ora

11:00 (f.d.113). Drept urmare, procedura de înștiințare legală a fost

respectată.

civilă, participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca

necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.

432 alin.(3) lit.d) din Codul de procedură civilă, conform cărora instanța a

soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces, întrucât la caz nu s-a examinat problema drepturilor Î.M. „Asociația

de Gospodărire a Spațiilor Verzi”.

stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

contestate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

9

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute

în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural

și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar

probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite

în art. 130 din Codul de procedură civilă.

jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului

Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.

45).

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §

31, Seria A, nr. 212-A).

de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Î.M. „Regia Transport

Electric”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului

și drept urmare, este inadmisibil.

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),

(2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul depus de Întreprinderea Municipală

„Regia Transport Electric” împotriva deciziei din 15 februarie 2023 a Curții

de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

10