2ra-1369/22 — anularea ordinelor, restabilirea in functie, repararea prejudiciului moral

2ra-1369/22 — anularea ordinelor, restabilirea in functie, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1369/22

(2-19094592-01-2ra-26092022)

Prima instanță: Judecătoria Сhișinău, sediul Centru (jud. A. Brăgaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Malîi, V. Cotorobai, O. Cojocaru)

ÎNCHEIERE

07 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul recurentului

Întreprinderea Municipală „Regia Transport Electric”, Dorin Ciornîi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mircea Caraman

împotriva Întreprinderii Municipale „Regia Transport Electric” cu privire la anularea

ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de reprezentantul apelantului Întreprinderea

Municipală „Regia Transport Electric”, Dorin Ciornîi și a fost menținută hotărârea

din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 26 aprilie 2019, Mircea Caraman a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Î.M. „Regia Transport Electric” cu privire la anularea ordinului de

sancționare disciplinară nr. 48-pr din 04 februarie 2019, anularea ordinului de

concediere nr.17-p din 04 februarie 2019, restabilirea în funcție, încasarea salariului

și indemnizațiilor stabilite pentru toată perioada absenței forțate de la lucru, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, rezultând din ordinul nr. 48-pr

din 04 februarie 2019 emis de Î.M. ”Regia Transport Electric” i-a fost aplicată

sancțiunea disciplinară prin desfacerea contractului individual de muncă și

concedierea acestuia, din funcția de inginer-șef ARM, în temeiul prevederilor art. 86

alin. (1), lit. p) Codul muncii și art. 2111 lit. f) Codul muncii.

A menționat reclamantul că, motiv a servit constatarea încălcărilor pct. 6

capitolul II din Instrucțiunea de serviciu a inginerului-șef ARM, pct. 3.2 lit. a) și g)

din Regulamentul intern al RTE; pct. 2.2 din Regulamentul ARM și neasigurarea

respectării normelor de securitate în muncă la producere pentru care era responsabil

în baza ordinului nr. 24-pr din 11 ianuarie 2018, încălcarea art.10 alin. (4) lit. a) și b)

din Legea securității în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008.

A mai indicat reclamantul că, în ordin s-a făcut referire la situația din 08

1

decembrie 2018, cînd a avut loc un accident de muncă, manifestat prin căderea de la

înălțime a angajatului-lăcătuș din cadrul Atelierelor de Reparație Mecanică,

Constantin Mașcauțan, care împreună cu electronistul Lisa Marin, aflându-se pe

acoperișul troleibuzului numărul de uzină 204, model ACSM-321 efectuau lucrări de

montare a arcurilor de la bara de troleu, a pierdut echilibrul și a căzut în gol, cu

internarea în Spitalul de Medicină Urgentă, iar la data de 11 decembrie 2018 a

decedat.

A comunicat reclamantul că, la 08 decembrie 2018, prin ordinul RTE nr. 224-

pr a fost creată comisia pentru cercetarea accidentului. Din rezultatul examinării

comisiei s-a constatat că angajatul Constantin Mașcauțan, a fost instruit în domeniul

securității și sănătății în muncă la data de 12 noiembrie 2018 de către maistrul ARM,

Iurie Tălămbuță, ca instruire primară la angajare, fapt confirmat prin semnătura în

registrul corespunzător. Ulterior, la data de 05 decembrie 2018, a fost atestat în

domeniul executării lucrărilor în instalațiile electrice pentru categoria a II-a securității

energetice, fapt confirmat prin semnătura aplicată în registrul și eliberarea bonului de

autorizare.

A indicat reclamantul că, Mircea Caraman nu a organizat procesul de evaluare

a riscurilor profesionale în secția de asamblare a troleibuzelor, prin ce a încălcat pct.

6 din Instrucțiunea de serviciu a inginerului-șef ARM, ce atrage încălcarea art.10 alin.

(4) lit. a) și b) din Legea securității în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008,

concomitent, se face referire la procesul-verbal al comisiei de cercetare a accidentului

de muncă din 12 decembrie 2008, cu anexarea notelor explicative.

Reclamantul a făcut referire la ordinul nr. 24-pr din 11 ianuarie 2018,

regulamentul ARM, Instrucțiunea de serviciu al inginerului-șef ARM, dosarului de

cercetare a accidentului de muncă mortal, întocmit de către Inspectoratul de Stat al

Muncii la data de 25 ianuarie 2019, cu nr. 22 și la procesul-verbal nr. ISM-2019-

PVA-110.

A mai relatat reclamantul că, urmare a aplicării sancțiunii disciplinare, conform

ordinului nr.17-p din 04 februarie 2019 s-a dispus concedierea sa din funcția de

inginer-șef ARM, începînd cu data de 04 februarie 2019, pe semnele art. 86 alin. (1)

lit. p) și art. 2111 lit. f) Codul muncii.

De asemenea, a specificat reclamantul că, lucrările de asamblare a troleibuzelor

se efectuau în Atelierul Mecanic de Reparații a RTE, care de fapt are altă destinație,

la indicația și cu acordul tacit al conducerii Î.M. ”Regia Transport Electric”, învinuire

ce nu poate fi pusă pe seama angajaților.

A mai indicat reclamantul că, Atelierul de Reparație Mecanică constituie o

subdiviziune funcțională a Î.M. ”Regia Transport Electric”, fiind subordonată

Directorului tehnic al unității, fiind efectuată inspecția de către directorul tehnic al

Î.M. ”Regia Transport Electric”, Gheorghe Zadeseneț, cât și specialistul principal

SSM - Vera Plămădeală al Î.M. ”Regia Transport Electric”, fiind lipsă careva

încălcări ale Legii securității, nefiind înregistrate careva obiecții la modul de

organizare a activității muncii și altor compartimente.

A relatat reclamantul că, potrivit ordinului nr. 48-pr din 04 februarie 2019, s-a

luat act de ordinul nr. 225-pr din 12 decembrie 2018 cu privire la sancționarea lui

Iurie Tălămbuță, angajat în calitate de maistru secție caroserie nu a sectorului

asamblare, Vera Plămădeală, angajată în calitate de specialist principal SSM,

2

Gheorghe Zadeseneț, angajat în calitate de director tehnic, Victor Lifciu angajat în

calitate de șef AMR.

A atras atenția reclamantul la neclaritatea în necesitatea sancționării de către

conducerea Î.M. ”Regia Transport Electric” în exclusivitate doar a inginerului-șef

Mircea Caraman conform art. 86 alin.(1) lit. p) și art. 2111 lit. f) Codul muncii.

De asemenea a mai indicat reclamantul că, potrivit procesului-verbal al ședinței

comitetului sindical RTE nr. 31 (a) din 11 ianuarie 2019 s-a examinat demersul

administrației RTE cu privire la darea acordului la concedierea din funcție a

inginerului-șef ARM, Mircea Caraman, potrivit art. 86 alin. (1) lit. p) Codul muncii.

La fel, potrivit procesului-verbal nominalizat, pe parcursul a ultimii doi ani în

sectorul dat au decedat doi angajați din cauza nerespectării cerințelor SSM, unde este

responsabil Mircea Caraman care se face vinovat în privința neorganizării lucrului ce

ține de respectarea măsurilor de protecție în SSM și prevenirea accidentelor de

muncă, cu sfârșit letal.

A menționat reclamantul că, potrivit demersului adresat Comitetului Sindical

drept motiv de concediere a lui Mircea Caraman s-a indicat faptul decesului unui alt

angajat, Victor Beregoi, care a avut loc la data de 28 octombrie 2016 pe teritoriul

ARM.

A mai indicat reclamantul că, comitetul sindical la ședința din 11 ianuarie 2019

nu a examinat problema de a da acordul la concedierea lui Mircea Caraman, așa cum

este stipulat în ordinul nr. 48-pr din 04 februarie 2019.

În aceste circumstanțe reclamantul a comunicat că, la emiterea ordinului nr.

48-pr din 04 februarie 2018, administrația nu a obținut acordul Comitetului sindical

de desfacere a contractului individual de muncă, în temeiul art. 86 alin. (1), lit. p)

Codul muncii, eliberarea acordului concedierii și art. 2111 lit. f) Codul muncii.

A susținut reclamantul că, angajatorul nu a indicat în ordinul său numărul

contractului individual de muncă, și nici ordinul numirii în funcție, din care se

concediază, totodată, directorul general a permis angajaților Î.M. ”Regia Transport

Electric” de a asambla troleibuze în incinta Atelierului Mecanic de Reparație,

deoarece secția de asamblare a troleibuzelor în cadrul atelierului Mecanic de

Reparație există doar formal, pe hârtie.

Subsecvent, a solicitat reclamantul anularea ordinului nr. 48-pr din 04 februarie

2019, cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, de desfacere a contractului

individual de muncă prin concediere; anularea ordinului nr.17-p din 04 februarie

2019, inclusiv concedierea din funcția de inginer-șef ARM, cu restabilirea în funcția

deținută, repararea prejudiciului material cauzat în suma salariilor și indemnizațiilor

stabilite pentru perioada absenței forțate de la muncă din ziua concedierii - până la

data emiterii hotărârii, repararea prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei și încasarea

cheltuielilor de judecată, sub formă de asistență juridică în sumă de 2000 lei.

Prin hotărârea din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial acțiunea.

S-a anulat ordinul nr. 48-pr din 04 februarie 2019 potrivit căruia a fost desfăcut

contractul individual de muncă prin concediere lui Mircea Caraman din 04 februarie

2019 emis de către Directorul general al Î.M. ”Regia Transport Electric” – Dorin

Ciornîi.

S-a anulat ordinul nr.17-pr din 04 februarie 2019 potrivit căruia a fost concediat

3

Mircea Caraman, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. p) și art. 211 lit. f) din Codul muncii,

emis de către Directorul general al Î.M. ”Regia Transport Electric” – Dorin Ciornîi.

S-a restabilit Mircea Caraman în funcția de inginer-șef ARM al Î.M. ”Regia

Transport Electric”.

S-a încasat din contul Î.M. ”Regia Transport Electric” în beneficiul lui Mircea

Caraman salariul pentru absența forțată de la muncă în perioada de la 04 februarie

2019 pînă la 02 iunie 2021 reieșind din salariul mediu pentru o lună, în mărime de 12

333 lei și 27 de bani, cu reținerea impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii de

stat cît și efectuarea recalculărilor potrivit legislației în vigoare la momentul

executării hotărârii judecătorești.

S-a încasat din contul Î.M. ”Regia Transport Electric” în beneficiul lui Mircea

Caraman a sumei în mărime de 15 000 lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral.

Hotărârea în partea restabilirii în funcție și încasarea unui salariu lunar în sumă

de 12 333 lei și 27 de bani, se execută imediat.

În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 07 iunie 2021, Î.M. „Regia

Transport Electric” a declarat apel împotriva hotărârii din 03 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia și casarea hotărârii primei

instanțe.

Prin decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de reprezentantul apelantului Î.M. „Regia Transport Electric”, Dorin

Ciornîi și a fost menținută hotărârea din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Prin opinia separată asupra deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

emisă de judecătorul Curții de Apel Chișinău, Ala Malîi, s-a optat pentru soluția de

admitere a apelului depus de Î.M. „Regia Transport Electric” împotriva hotărârii din

03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu casarea acesteia și emiterea

unei noi hotărâri prin care să fie respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în

judecată înaintată de Mircea Caraman împotriva Î.M. „Regia Transport Electric”

privind anularea ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale și

repararea prejudiciului moral.

Pentru a decide astfel, Colegiul a constatat că, prima instanță a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere

completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată,

adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Analizând argumentele invocate în cererea de apel, în raport cu probele anexate

la dosar și prevederile legii, ce guvernează raportul litigios, instanța de apel a conchis

că, cererea de apel urmează a fi respinsă, cu menținerea hotărârii contestate, din

următoarele considerente.

La caz, Colegiul a reiterat că, potrivit ordinului nr. 93-p din 10 noiembrie 2003,

Mircea Caraman a fost angajat în funcția de lăcătuș-electric, cu încheierea

contractului individual de muncă, cu exercitarea obligațiilor de serviciu începând cu

11 noiembrie 2003, fiind întocmit inclusiv contractul individual de muncă nr.35 pe o

durată nedeterminată cu Î.M. ”Regia Transport Electric”.

Potrivit ordinului nr.126-p din 28 august 2006 și contractului individual de

4

muncă, fiind angajat din 28 august 2006 în funcția de lăcătuș-electrician la repararea

utilajului electric, sectorul nr.105, iar potrivit ordinului nr. 58-p din 06 iunie 2008,

Mircea Caraman a fost transferat în funcția de revizor al securității circulației.

Prin ordinul nr.131-p din 05 decembrie 2014, reclamantul a fost transferat din

funcția de revizor al securității circulației SE, în funcția de inginer-șef ARM la 08

decembrie 2014.

Prin ordinul nr. 24 din 11 ianuarie 2018, Î.M. ”Regia Transport Electric” a

dispus numirea persoanelor responsabile pentru organizarea și asigurarea condițiilor

de muncă, pentru asigurarea respectării normelor în domeniul securității și sănătății

în muncă, fiind inclus și Mircea Caraman, inginer-șef, AMR.

Prin procesul-verbal nr. ISM-2019-PVA-110 privind cercetarea accidentului

de muncă mortal ce enunță că la data de 08 decembrie 2018, în incinta atelierului de

reparație mecanică a Î.M. ”Regia Transport Electric”, se desfășurau lucrări de

asamblare a troleibuzului nr. 204, iar în jurul orei 09:10, în timpul efectuării lucrărilor

pe acoperișul unității de transport se afla Constantin Mașcauțan, care a căzut la podea.

Constantin Mașcauțan a fost transportat la I.M.S.P. „Institutul de Medicină

Urgentă” și a decedat la 11 decembrie 2018.

Relațiile de muncă între angajatul Constantin Mașcauțan și Î.M. „Regia

Transport Electric” au demarat prin semnarea contractului individual de muncă nr. 66

din 12 noiembrie 2018, cu angajarea în funcție de lăcătuș electrician, categoria a V-

a, fiind supus controlului medical nr. 314 din 08 noiembrie 2018 și stabilită concluzia

medicală ”apt pentru muncă”.

Potrivit datelor tehnice, locul producerii accidentului este amplasat în atelierul

de asamblare a troleibuzelor parte a atelierului reparații mecanice, înălțimea unității

de transport este de 2,75 metri, părțile laterale de la locul unde a căzut Constantin

Mașcauțan erau instalate două dispozitive destinate pentru urcarea și executarea

lucrărilor la înălțime, care totodată serveau ca măsuri de protecție și prevenire a

căderii.

Conform pct. 8 al procesului-verbal nr. ISM-2019-PVA-110 sunt enunțate

persoanele ce au încălcat prevederile în domeniu SSM - Constantin Mașcauțan, care

la 08 decembrie 2018 se afla pe acoperișul troleibuzului nr. 204, în timpul efectuării

lucrărilor încredințate, nu a utilizat centura de siguranță; Inginerul-șef, Mircea

Caraman - care nu a asigurat organizarea respectării RTS, PM, prin neorganizarea

procesului de evaluare a riscurilor profesionale în secția de asamblare a troleibuzelor,

astfel nu a stabilit măsurile de protecție și prevenire la executarea lucrărilor la înălțime

pe acoperișul troleibuzului; șeful ARM, Victor Lifciu care nu a dirijat activitatea

administrativă-tehnică, în vederea efectuării inofensive a lucrărilor de asamblare a

troleibuzelor, nu a coordonat activitatea inginerului-șef, Mircea Caraman și Iurie

Tălămbuță în calitate de maistru al secției care nu a controlat utilizarea de către

Constantin Mașcauțan, a echipamentului individual de protecție în timpul executării

lucrărilor pe acoperișul troleibuzului la data de 08 decembrie 2018.

Conform ordinului nr. 224-pr din 08 decembrie 2018, s-a instituit Comisia

pentru cercetarea accidentului de muncă.

La 10 decembrie 2018, reclamantul Mircea Caraman a oferit explicații în scris

pe marginea accidentului.

Conform procesului-verbal din 12 decembrie 2018 cu privire la efectuarea

5

anchetei de serviciu pe cauza producerii accidentului de muncă soldat cu deces,

comisia pentru cercetare a accidentului de muncă, a propus spre sancționare: - șeful

ARM, Victor Lifciu - pentru neasigurarea respectării normelor în domeniul securității

munci potrivit ordinului nr. 24- pr din 11 ianuarie 2018, fiind admisă încălcarea și a

pct. 4.2 din Instrucțiunea funcțională a șefului ARM, pct. 2.2 din Regulamentul ARM;

- pentru controlul insuficient asupra activității angajaților din subordine; Iurii

Tălămbuță, propus spre sancționare pentru neglijarea respectării de către muncitorii

din subordinea nemijlocită a normelor securității în muncă, încălcând pct. 4.4, pct.

4.6 din Instrucțiunea de serviciu a maistrului ARM, totodată fiind responsabil pentru

asigurarea respectării regulilor securității în muncă conform ordinului nr. 24-pr din

11 ianuarie 2018.

Pct. 3 al procesului-verbal nominalizat statuează că, sancțiunea cea mai dură a

fost aplicată sub forma desfacerii contractului individual de muncă prin concediere

lui Mircea Caraman din funcția de inginer-șef ARM în temeiul art. 86 alin. (1), lit. p)

din Codul muncii și art. 2111, lit. f) din Codul muncii, fiind constatată încălcarea pct.

6, cpt. II din Instrucțiunea de serviciu a inginerului-șef ARM, pct. 3.2 lit. a) și g) din

Regulamentul intern al RTE; pct. 2.2 din Regulamentul ARM și neasigurarea

respectării normelor de securitate în muncă la producere.

Potrivit demersului nr. 070/12/1 din 03 ianuarie 2019 (f.d. 50-51), administrația

Î.M. ”Regia Transport Electric” a solicitat acordul Comitetului Sindical pentru a

desface contractul individual de muncă prin concedierea lui Mircea Caraman, inginer-

șef ARM, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. p), art. 2111, lit. f) din Codul muncii, pct. 6,

cpt. II din Instrucțiunea de serviciu a inginerului-șef ARM, pct. 3.2. lit. a) și g) din

Regulamentul Intern al RTE; pct. 22 din Regulamentul ARM.

Prin procesul-verbal al ședinței comitetului-sindical RTE din 11 ianuarie 2019,

la ordinea de zi s-a pus spre examinare demersul administrației cu privire obținerea

acordului la concedierea din funcție a inginerului șef ARM Mircea Caraman, unde 6

membri ai Comitetului Sindical au votat pentru concediere, iar doi s-au abținut.

Conform ordinului nr. 48-pr din 04 februarie 2019 ”cu privire la aplicarea

sancțiunii disciplinare” emis de directorul general al Î.M.”Regia Transport Electric”

a fost luat act de ordinul nr. 225-pr din 12 decembrie 2018 cu privire la sancționarea

disciplinară a lui Iurie Tălămbuța, Vera Plămădeală, Gheorghe Zadeseneț și Victor

Lifciu.

În pct. 2 al ordinului, cu acordul Comitetului Sindical din 11 ianuarie 2019 și

luând în considerație dosarul de cercetare a accidentului de muncă mortal al

Inspectoratului de Stat al Muncii din 25 ianuarie 2019, certificatul medical consumat

de pe data de 03 februarie 2019 inclusiv, a desfacut din data de 04 februarie 2019

contractul individual de muncă prin concedierea lui Mircea Caraman, inginer-șef

ARM în temeiul art. 86 alin. (1) lit. p) din CM. S-a constatat încălcarea pct. 6, cpt. II

din Instrucțiunea de serviciu a inginerului-șef ARM, pct. 3.2 lit. a) și g) din

Regulamentul intern al RTC; pct. 2.2 din Regulamentul ARM și neasigurarea

respectării normelor de securitate în muncă la producere, fiind responsabil în baza

ordinului nr. 24-p din 11 ianuarie 2018, încălcarea art.10 alin. (4) lit. a) și b) din Legea

securității și sănătății în muncă. Ordinul a fost adus la cunoștință lui Mircea Caraman

care și-a exprimat dezacordul.

Conform pct. 6, capitolul II al Instrucțiunii de serviciu nr. 2 a inginerului-șef al

6

ARM, inginerul-șef este obligat să asigure organizarea respectării RTS, PM și

sanitariei de producție.

Potrivit pct. 2.2. din Regulamentul Atelierului Mecanic de Reparație, inginerul-

șef al ARM dirijează desfășurarea proceselor tehnologice de producere, asigură

respectarea normelor protecției muncii, tehnicii securității muncii și securității

antiincendiare.

Potrivit pct.4.1 al ordinului nr.17-p din 04 februarie 2019, a fost concediat Mircea

Caraman, inginer-șef ARM din 04 februarie 2019, conform art. 86 alin. (1) lit. p) și

art. 2111 lit. f) din Codul muncii.

Totodată, la data de 08 decembrie 2018, ziua cînd a avut loc accidentul de

muncă soldat cu decesul lui Constantin Mașcauțan, reclamantul Mircea Caraman -

inginer-șef ARM nu se afla în incinta atelierului reparație mecanică a Î.M. ”Regia

Transport Electric”, indicațiile acordate referitor la lucrările care urmează a fi

executate de către Constantin Mașcauțan fiind date de Iurie Boico.

Conform ordinului nr. 48-pr din 04 februarie 2019 ”cu privire la aplicarea

sancțiunii disciplinare”, Colegiul a constatat că în urma examinării cazului de către

Comisia pentru cercetare a accidentului de muncă potrivit procesului-verbal din 12

decembrie 2018 cu privire la efectuarea anchetei de serviciu pentru cauza producerii

accidentului de muncă, soldat cu deces, s-a propus spre sancționare Victor Lifciuc,

șef ARM, Iurii Tălămbuță, maistrul ARM și Mircea Caraman, inginerul-șef ARM,

fiindu-i propusă cea mai gravă sancțiune disciplinară și anume ”concedierea” în

temeiul art. 86 alin. (1) lit. p) Codul muncii.

La 12 decembrie 2018 a fost emis Ordinul nr. 225-pr ”cu privire la aplicarea

sancțiunii disciplinare” potrivit căruia lui Victor Lifciuc, șef ARM, Iurii Tălămbuță,

maistrul ARM și Verei Plămădeală, specialist principal SSM le-a fost aplicată

sancțiunea disciplinară ”mustrare aspră”, lui Ghenadie Zadeseneț, director tehnic, i-a

fost aplicată sancțiunea disciplinară ”mustrare”, iar lui Mircea Caraman care activa

în calitate de inginer-șef ARM, i-a fost aplicată cea mai gravă sancțiune disciplinară

prevăzută de art. 206 alin. (1) lit. d) Codul muncii, făcându-se referire la prevederile

art.86 alin. (1) lit. p) și art. 2111 lit. f) Codul muncii.

Fiind audiată, martorul Vera Plămădeală care activează în calitate de specialist

principal SSM, a declarat că responsabil de tehnica securității muncii era Iurii

Tălămbuță, iar Mircea Caraman avea obligația să verifice zilnic respectarea tehnicii

securității muncii de către angajații secției ARM.

Conform art. 1 din Codul muncii, angajator este acea persoană juridică

(unitate) sau persoană fizică care angajează salariați în bază de contract individual de

muncă încheiat conform prevederilor prezentului cod, unitate este întreprinderea,

instituția sau organizația cu statut de persoană juridică, indiferent de tipul de

proprietate, de forma juridică de organizare și de subordonarea departamentală sau

apartenența ramurală, iar salariat este acea persoană fizică (bărbat sau femeie) care

prestează o muncă conform unei anumite specialități, calificări sau într-o anumită

funcție, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă.

Conform art. 10 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, angajatorul are dreptul să

încheie, să modifice, să suspende și să desfacă contractele individuale de muncă cu

salariații în modul și în condițiile stabilite de prezentul cod și de alte acte normative.

În corespundere cu prevederile art. 45 din Codul muncii, contractul individual

7

de muncă este înțelegerea dintre salariat și angajator, prin care, salariatul se obligă să

presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcție, să respecte

regulamentul intern al unității, iar angajatorul se obligă să-i asigure condițiile de

muncă prevăzute de prezentul cod, de alte acte normative ce conțin norme ale

dreptului muncii, de contractul colectiv de muncă, precum și să achite la timp și

integral salariul.

Conform art. 86 alin. (1) lit. p) Codul muncii, desfacerea din inițiativa

angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum și

a celui pe durată determinată – se admite pentru încălcarea gravă, chiar și o singură

dată, a obligațiilor de muncă.

Pentru aplicarea acestei dispoziții este necesar ca salariatul să săvîrșească o

abatere (încălcare) gravă, iar gravitatea abaterii este dată de consecințele ei asupra

activității unității, periculozitatea socială a faptei trebuind să fie apreciată în funcție

de împrejurările concrete în care s-a săvîrșit și de consecințele pe care le-a produs.

Conform art. 201 din Codul muncii, disciplina muncii reprezintă obligația

tuturor salariaților de a se subordona unor reguli de comportare stabilite în

conformitate cu prezentul cod, cu alte acte normative, cu convențiile colective, cu

contractele colective și cu cele individuale de muncă, precum și cu actele normative

la nivel de unitate, inclusiv cu regulamentul intern al unității.

Art. 202 din Codul muncii stabilește că, disciplina de muncă se asigură în

unitate prin crearea de către angajator a condițiilor economice, sociale, juridice și

organizatorice necesare prestării unei munci de înaltă productivitate, prin formarea

unei atitudini conștiente față de muncă, prin aplicarea de stimulări și recompense

pentru muncа conștiincioasă, precum și de sancțiuni în caz de comitere a unor abateri

disciplinare.

Conform art. 245 alin. (1) din Codul muncii, pentru încălcarea disciplinei de

muncă, angajatorul are dreptul să aplice față de salariat următoarele sancțiuni

disciplinare: a) avertismentul, b) mustrarea, c) mustrarea aspră, d) concedierea (în

temeiurile prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. g) -r).

Conform art.2111 lit. f) Codul muncii reglementează că, se consideră încălcare

gravă a obligațiilor de muncă ale salariatului încălcarea cerințelor de securitate și

sănătate în muncă, constatată, în formă scrisă, de conducătorul unității, de lucrătorul

desemnat, de serviciul intern ori extern de protecție și prevenire sau de Inspectoratul

de Stat al Muncii, dacă această încălcare a atras consecințe grave (accident de muncă,

avarie) sau a creat un pericol real și iminent al survenirii unor asemenea consecințe.

Raportând circumstanțele de fapt constatate la prevederile legale incidente,

Colegiul civil a atestat justețea constatărilor instanței de fond privind obligațiile lui

Mircea Caraman, care au fost menționate în partea descriptivă a ordinului nr. 48-pr

din 04 februarie 2019 sunt generale și neexecutarea de către ultimul a acestor obligații

nu a fost probată nici prin actele comisiei pentru cercetarea accidentului de muncă cît

și din procesul-verbal nr. ISM-2019-PVA-110 privind cercetarea accidentului de

muncă mortal nu rezultă vinovăția lui Mircea Caraman în producerea accidentului de

muncă mortal din 08 decembrie 2018.

Reieșind din lipsa motivării suficiente a ordinului de sancționare emis în

privința reclamantului ca rezultat al lipsei de reglementări precise din care să rezulte

fără echivoc vinovăția lui Mircea Caraman în producerea accidentului de muncă

8

mortal din 08 decembrie 2018 în măsură să determine astfel incidența prevederilor

art. 86 alin. (1), lit. p) și 2111 lit. f) din Codul muncii, constatările textului ordinului

emis în privința reclamantului nu oferă garanții de protecție împotriva arbitrariului.

Mai mult, Colegiul civil a conchis că, în speță se reliefează o abordare

tendențioasă a angajatorului Î.M. ”Regia Transport Electric” față de Mircea Caraman

ținând cont de faptul că urmare a producerii accidentului de muncă din 08 decembrie

2018, soldat cu deces, au fost sancționați mai mulți salariați însă sancțiunile aplicate

acestora nu au culminat cu concedierea.

Colegiul civil a constatat că, potrivit procesului-verbal nr. ISM-2019-PVA-110

întocmit de inspectorul muncii al Inspectoratului de Stat al Muncii s-a constatat, că la

data de 08 decembrie 2018 a avut loc un accident de muncă cu implicarea lui

Constantin Mașcauțan, unde se desfășurau lucrări de asamblare a troleibuzului nr.

204.

Subsecvent, inginerul-șef al ARM, Mircea Caraman a fost verificat de către

directorul tehnic al Î.M.”Regia Transport Electric” - Ghenadie Zadeseneț, cît și de

către specialistul principal SSM - Vera Plămădeală a Î.M.”Regia Transport Electric”,

care nu au depistat încălcări pe parcursul activității lui Mircea Caraman a Legii

securității și sănătății în muncă.

Instanța de apel a mai constatat că pentru a fi aplicat temeiul de concediere

stabilit la art. 86 alin. (1) lit. p) din Codul muncii este necesară culpa salariatului, însă,

la caz, conținutul ordinului de concediere impus lui Mircea Caraman prezintă

aserțiuni privind culpa salariatului fără a indica în mod elaborat, suficient de obiectiv,

dar și proporțional în raport cu sancțiunile aplicate altor angajați.

Totodată, se atestă că culpa salariatului nu a putut fi demonstrată într-un proces

contradictoriu, în mod clar, culpa salariatului pentru care a fost sancționat disciplinar

cu aplicarea celei mai aspre sancțiuni: eliberarea din funcție, constatările stabilite în

ordinul de eliberare nu pot fi apreciate ca temeinice, nefiind de manieră să excludă

orice îndoială sau arbitrariul, iar, pe cale de consecință, instanța de apel a conchis

asupra netemeiniciei ordinului de concediere, cu restabilirea în serviciu a lui Mircea

Caraman.

Ținând cont de anularea ordinului nr. 48-pr din 04 februarie 2019, instanța de

apel a relevat că, ordinul nr.17-p din 04 februarie 2019 a fost întemeiat în baza

ordinului nr. 48-p din 04 februarie 2019, fiind act subsecvent acestuia și urmează

calea ordinului inițial.

Având în vedere că prima instanță a constatat că Mircea Caraman a fost

concediat în mod ilegal, Î.M. „Regia Transport Electric” urmează a fi obligat să

compenseze primului salariul pe care aceasta nu l-a primit, luând în calcul perioada

absenței forțate de la muncă: 04 februarie 2019 - 02 iunie 2021, cu dispunerea

încasării din contul Î.M. ”Regia Transport Electric” în beneficiul lui Mircea Caraman,

salariul pentru perioada absenței forțate de la muncă în perioada: 04 februarie 2019 -

până la 02 iunie 2021 reieșind din salariul mediu pentru o lună în mărime de 12 333

lei și 27 de bani, cu reținerea impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii de stat

cât și efectuarea recalculărilor potrivit legislației în vigoare la momentul executării

hotărârii judecătorești.

De asemenea, instanța de apel a constatat că este întemeiată în principiu și

solicitarea reclamantului privind repararea prejudiciului moral, întrucât prin faptul

9

concedierii ilegale, acestuia i-a fost cauzat un asemenea prejudiciu ce constă în

suferințele psihice (stare de neliniște, de incertitudine și de frustrare continuă) din

motivul concedierii neîntemeiate și scăderii veniturilor lunare.

La stabilirea mărimii compensației pagubei morale, instanța de apel a conchis

asupra temeiniciei concluziilor instanței de fond care, luând în considerare importanța

vitală a drepturilor personale încălcate, întinderea în timp a încălcării a considerat că

va aduce o satisfacție echitabilă reclamantului încasarea de la Î.M. ”Regia Transport

Electric” a unei compensații pentru prejudiciul moral, în mărime de 15 000 lei în

beneficiul lui Mircea Caraman.

Totodată, instanța de apel a invocat că nu neagă constatările privind vinovăția

lui Mircea Caraman menționate în hotărârea din 25 octombrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, menținută prin decizia din 26 mai 2020 a Curții de Apel

Chișinău, însă la caz Î.M. ”Regia Transport Electric” a derogat de la obligativitatea

determinării în partea descriptivă a ordinului nr. 48-pr din 04 februarie 2019 în mod

individual și particular, și nu general cum a fost admis odată cu emiterea ordinului nr.

48-pr din 04 februarie 2019. Subsecvent, neprezentând probe privind neexecutarea de

către Mircea Caraman a obligațiilor care ar admite concluzionarea încălcării grave a

obligațiilor de serviciu.

Din considerentele menționate, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a

ajuns la concluzia de a respinge cererea de apel depusă de reprezentantul apelantului

Î.M. „Regia Transport Electric”, Dorin Ciornîi și de a menține hotărârea din 03 iunie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 22 august 2022, reprezentantul recurentului Î.M. „Regia Transport

Electric”, Dorin Ciornîi, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârii din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depuse, ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului depus, reprezentantul recurentului Î.M. „Regia

Transport Electric”, Dorin Ciornîi, a indicat că atât instanța de fond cât și instanța de

apel la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept

procedural și material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța de apel

a normelor legale aplicabile speței.

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 26 septembrie

2022 (f.d. 118, vol. III), instanța de recurs a comunicat intimaților recursul depus,

informând despre necesitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la 10 octombrie 2022, reprezentantul intimatului Mircea

Caraman, avocatul Vladimir Kovali a solicitat de a considera recursul declarat de

reprezentantul recurentului Î.M. „Regia Transport Electric”, Dorin Ciornîi, ca

inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

10

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 19 mai 2022, iar cererea de recurs a

fost depusă la 22 august 2022.

Materialele cauzei atestă expedierea prin intermediul poștei electronice, a

copiei deciziei integrale participanților la proces la 11 iulie 2022, conform scrisorii

de însoțire (f.d. 99, vol. III). Astfel, cererea de recurs declarată este depusă în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de reprezentantul recurentului Î.M.

„Regia Transport Electric”, Dorin Ciornîi, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, cererea de recurs declarată de reprezentantul

recurentului Î.M. „Regia Transport Electric”, Dorin Ciornîi, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de prima instanță și instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

11

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.

26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera ca fiind inadmisibilă cererea de recurs declarată de reprezentantul

recurentului Î.M. „Regia Transport Electric”, Dorin Ciornîi.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de reprezentantul recurentului

Întreprinderea Municipală „Regia Transport Electric”, Dorin Ciornîi, împotriva

deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

12