3d-49/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil

3d-49/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la transmiterea dosarului spre conexare la Judecătoria

Chișinău, sediul Râșcani,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Vadim Machidon împotriva Consiliului Superior al Procurorilor,

terț Procuratura Generală cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil,

(Dosarul nr. 3d-49/23

NR. PIGD 2-23171219-01-3d-30112023)

Transmiterea cauzei spre examinare instanței competente (art.198 alin.(2) din

Codul administrativ). Operațiunile administrative pot fi contestate doar

concomitent cu actul administrativ individual.

13 septembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică acțiunea depusă de Vadim Machidon

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

Cristina Cebotari, Alexandru Brașoveanu, grefieri.

Cu participarea:

Reclamantului – Vadim Machidon

Reprezentantului reclamantului, Vadim Machidon – avocatului Vadim

Ciobanu

Reprezentantului pârâtului, Consiliului Superior al Procurorilor –

Iulian Gainaru

constată următoarele:

ÎN FAPT

Vadim Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

Superior al Procurorilor, terț Procuratura Generală, solicitând anularea

hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-191/2023 din

15 noiembrie 2023 „cu privire la demersul despre eliberarea acordului în

vederea suspendării din funcție a unui procuror”, prin care s-a admis

demersul Procurorului General interimar și s-a eliberat acordul în vederea

suspendării sale din funcția de procuror în Procuratura raionului Orhei.

Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată completată împotriva

Consiliului Superior al Procurorilor, terț Procuratura Generală, în care a

indicat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora.

Procurorilor a solicitat respingerea acțiunii depuse de Vadim Machidon,

deoarece obiecțiile reclamantului invocate în cererea de chemare în judecată

sunt neîntemeiate. Or, Vadim Machidon nu poate revendica că prin

Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-191/2023 din

15 noiembrie 2023 „cu privire la demersul despre eliberarea acordului în

vederea suspendării din funcție a unui procuror” i s-a încălcat un drept în

sensul art.17 din Codul administrativ, în condițiile în care legislația în

vigoare cert consacră că instanța de contencios administrativ poate fi sesizată

de orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice, ce presupune totalitatea actelor

1

administrative individuale și normative realizate de autoritățile publice în

regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică

nemijlocit legea. Iar procedura privind adoptarea Hotărârii Consiliului

Superior al Procurorilor nr.1-191/2023 din 15 noiembrie 2023 „cu privire la

demersul despre eliberarea acordului în vederea suspendării din funcție a

unui procuror”, a fost în strictă concordanță cu prevederile legale.

admiterea cererii sale de chemare în judecată din motivele de fapt și de drept

invocate în acțiune.

Ciobanu a susținut cererea de chemare în judecată și a solicitat admiterea

acesteia.

Gainaru a reiterat poziția menționată în referința depusă, optând pentru

respingerea acțiunii înaintate de Vadim Machidon.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

La momentul examinării prezentei acțiuni, prevederile legale relevante

aveau următorul conținut:

„(5) Curtea Supremă de Justiție soluționează:

a) în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ

privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale

Consiliului Superior al Procurorilor;”

„(1) Acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei

rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea

administrativă contestată, dacă legea nu prevede altfel.”

„Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei

competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”

„(2) Dacă constată că nu este competentă teritorial sau material, instanța de judecată

transmite acțiunea în contencios administrativ instanței de judecată competente

printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.”

„Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a

activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea

2

asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor

fizice și juridice, ținîndu-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.”.

„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale

și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor

administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care

se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”

„(1) Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură

oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual

în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin

nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

„(1) Operațiunile administrative sînt manifestările de voință sau activitățile

autorităților publice care nu produc ca atare efecte juridice.

(2) Operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul

administrativ individual, cu excepția operațiunilor administrative executorii sau

îndreptate împotriva unui terț.”

„ Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia

i se aduce atingere prin activitate administrativă.”

„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

„(1) Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi

îngrădit.

(2) Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în

sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa

instanței de judecată competente.”

„ (1) Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ.”

„(1) Instanța verifică din oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea

unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în

3

contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească

susceptibilă de recurs.

(2) Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd:

e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui

drept în sensul art.17;

(3) Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2)

lit.a)–e) exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu

aceeași acțiune.”

„(1) Acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de

zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la:

a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data

expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia;

b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu

prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la

nesoluționarea în termen se aplică corespunzător.”

„Încheierile judecătorești care se motivează se emit în procedură scrisă. Dacă

consideră necesar, instanța de judecată citează participanții la proces.”

25 februarie 2016:

„(1) Procurorul în privința căruia este pornită o urmărire penală poate fi suspendat

din funcție de către Procurorul General, cu acordul scris al Consiliului Superior al

Procurorilor. În situații ce nu suferă amînare, Procurorul General îl poate suspenda

pe procuror fără acordul Consiliului Superior al Procurorilor, pînă la următoarea

ședință a Consiliului Superior al Procurorilor.

(2) Procurorul este suspendat din funcție prin ordin al Procurorului General, fără

implicarea Consiliului Superior al Procurorilor, atunci cînd i se acordă concediu de

maternitate și concediu pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 6 ani. În celelalte

cazuri prevăzute de lege, procurorul este suspendat din funcție prin ordin al

Procurorului General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.

(6) Procurorul poate ataca hotărîrea privind suspendarea sa din funcție în instanța

de judecată în condițiile legii.”

2016:

„(1) Hotărîrile Consiliului Superior al Procurorilor pot fi contestate la Curtea

Supremă de Justiție de orice persoană vătămată într-un drept al său într-un termen

de 10 zile lucrătoare de la data la care hotărîrea vizată i-a fost comunicată.”

aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.12-225

din 14 septembrie 2016:

„12.11 Procurorul în privința căruia este pornită o urmărire penală poate fi

suspendat din funcție prin ordin al Procurorului General. În prealabil, Procurorul

4

General sau, după caz, procurorul care exercită urmărirea penală sesizează

Consiliul cu solicitarea de eliberare a acordului scris în vederea suspendării din

funcție a procurorului. Sesizarea despre suspendarea din funcție se susține în fața

Consiliului de către de către procurorul inițiator al procedurii de suspendare din

funcție.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

cu prevederile art. 79 alin.(1) al Legii cu privire la procuratură nr.3 din

25 februarie 2016, instanța de judecată menționează că Vadim Machidon,

reprezentat de avocatul Vadim Ciobanu s-a conformat dispozițiilor legale și

a depus în termen acțiunea la 30 noiembrie 2023, având în vedere că copia

dispozitivului Hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-191/2023

din 15 noiembrie 2023 „cu privire la demersul despre eliberarea acordului în

vederea suspendării din funcție a unui procuror”, i-a fost notificată, prin

e-mail la 21 noiembrie 2023, iar hotărârea motivată la 07 decembrie 2023.

cererea de chemare în judecată și referință, precum și prin prisma

dispozițiilor legale enunțate la pct.7-24, instanța de judecată conchide că

acțiunea înaintată de Vadim Machidon, reprezentat de avocatul Vadim

Ciobanu, urmează a fi transmisă Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani spre

conexare și examinare concomitentă cu cererea de chemare în judecată

înaintată de Vadim Machidon împotriva Procuraturii Generale, terț Consiliul

Superior al Procurorilor privind anularea ordinului Procurorului General

interimar nr. 1910-p din 20 noiembrie 2023 „Cu privire la suspendarea din

funcție”.

la 01 decembrie 2022, Procurorul General interimar a înaintat un demers

Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a solicitat eliberarea acordului

de către Consiliul Superior al Procurorilor, pentru suspendarea provizorie

din funcție a procurorului în Procuratura raionului Orhei, Vadim Machidon,

până la adoptarea definitivă a hotărârii pe cauza penală (f.d.1-6 dos. adm.).

15 noiembrie 2023 „cu privire la demersul despre eliberarea acordului în

vederea suspendării din funcție a unui procuror”, s-a admis demersul

Procurorului General interimar și s-a eliberat acordul în vederea suspendării

din funcția de procuror în Procuratura raionului Orhei a dlui Vadim

Machidon (f.d.87-90, dos. adm.).

20 noiembrie 2023 „Cu privire la suspendarea din funcție”, s-a suspendat

Vadim Machidon din funcția de procuror în Procuratura raionului Orhei, de

la 20 noiembrie 2023, până la adoptarea unei hotărârii pe caz.

5

Vadim Ciobanu a depus prezenta cerere de chemare în judecată, completată

la 16 ianuarie 2024, prin care a solicitat anularea hotărârii Consiliului

Superior al Procurorilor nr.1-191/2023 din 15 noiembrie 2023 „cu privire la

demersul despre eliberarea acordului în vederea suspendării din funcție a

unui procuror”.

Vadim Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii

Generale, terț Consiliul Superior al Procurorilor, solicitând anularea

ordinului Procurorului General interimar nr.1910-p din 20 noiembrie 2023

„Cu privire la suspendarea din funcție”, care la moment se află spre

examinare la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

art.5, 10 alin.(1), art. 15, 20 ale Codului administrativ, menționate la pct.10,

12-14, 16 și 18, instanța de judecată notează că unul din elementele

definitorii ale acțiunii în contencios administrativ este revendicarea unui

drept propriu vătămat prin una din formele activității administrative, or,

acțiunea în contencios administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui

drept subiectiv vătămat.

categorii de forme, una producătoare de efecte juridice – acte administrative,

contractele administrative și alta neproducătoare de efecte juridice proprii –

operațiunile administrative.

relevă că prevederile articolului 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ

urmează a fi aplicate în corespundere cu dispozițiile articolelor 17, 20 și 39

din Codul administrativ.

sub aspect procesual, accesul liber la justiție se materializează în

prerogativele pe care le implică dreptul la acțiune, ca aptitudine legală ce

este recunoscută de ordinea juridică oricărei persoane fizice sau juridice care

pretinde un drept împotriva unei alte persoane, ori are un interes pentru

constatarea existenței sau inexistenței unui drept.

necesară îndeplinirea cumulativă a unor condiții de formă și conținut,

precum ar fi: respectarea competenței jurisdicționale, existența capacității

procesuale, revendicarea unui drept încălcat, etc.

multi-etapizat al procedurii de suspendare din funcție a unui procuror, prin

prisma dispozițiilor art. 55 alin.(1), (2) și (6) din Legea cu privire la

6

procuratură nr.3 din 25 februarie 2016 în coroborare cu pct. 12.11 din

Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor, aprobat prin Hotărârea

Consiliului Superior al Procurorilor nr.12-225 din 14 septembrie 2016,

precizează că procedura administrativă de suspendare din funcție a unui

procuror conține mai multe etape, după cum urmează: solicitarea de către

Procurorului General de la Consiliul Superior al Procurorilor a acordului

pentru suspendarea din funcție procurorului; exprimarea acordului de către

Consiliul Superior al Procurorilor și emiterea actelor administrative

individuale (ordine) de către Procurorul General de suspendare din funcție a

persoanelor respective.

Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-191/2023 din

15 noiembrie 2023 „cu privire la demersul despre eliberarea acordului în

vederea suspendării din funcție a unui procuror”, nu a determinat pierderea

conexității între toate etapele procedurii administrative contestate, și nu a

exclus legătura cauzală între operațiunile administrative și actele

administrative individuale din cadrul acestei proceduri administrative în

raport cu prejudicierea intereselor lui.

15 noiembrie 2023 „cu privire la demersul despre eliberarea acordului în

vederea suspendării din funcție a unui procuror”, contestată în speță, nu

întrunește elementele obligatorii ale actului administrativ și astfel, nu

constituie act administrativ individual în sensul art. 10 din Codul

administrativ, dar o operațiune administrativă întreprinsă de Consiliul

Superior al Procurorilor, care desinestătător nu produce ca atare efecte

juridice, iar temeiul de drept care garantează suspendarea din funcția de

procuror este actul administrativ individual, emis de către angajator, în speță

ordinul Procurorului General interimar nr. 1910-p din 20 noiembrie 2023„Cu

privire la suspendarea din funcție”. Or, acordul scris eliberat de către

Consiliul Superior al Procurorilor este o pre-condiție, un element prealabil

obligatoriu pe care Procurorul General trebuie sa-l obțină în această

procedură pentru emiterea ordinului corespunzător, dar nu este actul

administrativ care în mod direct ar influența raporturile de muncă față de

Vadim Machidon. Iar, operațiunile administrative pot fi contestate doar

concomitent cu actul administrativ individual.

realizate (demersul Procurorului General interimar, hotărârea Consiliului

Superior al Procurorilor) și actul administrativ individual (ordinul), emise cu

referire la această speță de către Procurorul General interimar și respectiv de

Consiliului Superior al Procurorilor împreună generează efecte juridice cu

incidență la caz. Or, procurorul își suspendă activitatea de la emiterea

ordinului de suspendare din funcție de către Procurorul General.

7

trebuie să fie „ concret și efectiv” (cauza Bellet v. Franței, pct. 38; Zubac v.

Croației (MC), pct. 76-79). Caracterul efectiv al dreptului de acces impune

ca un individ „să beneficieze de o posibilitate clară și concretă de a contesta

un act ce constituie o ingerință în drepturile sale” (ibidem, pct. 36; Nunes

Dias v. Portugaliei (dec.) în privința normelor privind citarea de a compărea

în instanță).

Constituția Republicii Moldova, care prevede că orice persoană are dreptul

la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente

împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale

legitime. De asemenea, concluzia este confirmată de articolul 119 din

Constituția Republicii Moldova, din care rezultă că împotriva hotărârilor

judecătorești, părțile interesate și organele de stat competente pot exercita

căile de atac, în condițiile legii. Iar în scopul respectării în speță a

prevederilor art.6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului, este

relevantă jurisprudența CtEDO în cauza Dos Santos Calado v. Portugalia,

31 martie 2020.

încălcare a articolului 6 § 1 din cauza lipsei accesului la un tribunal, de vreme

ce Curtea Constituțională a dat dovadă de un formalism excesiv atunci când

a declarat inadmisibile recursurile constituționale (§ 118-125), deoarece deși

judecătorii la nivel național au înțeles care erau motivele recursurilor, ei

le-au respins doar pentru nerespectarea unei condiții de formă.

nejustificată a accesului la revendicarea drepturilor lui Vadim Machidon în

cadrul unui proces judiciar echitabil, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție conchide trimiterea cauzei la Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani pentru conexare și examinare împreună cu cerința privind

anularea ordinul Procurorului General interimar nr. 1910-p din

20 noiembrie 2023„Cu privire la suspendarea din funcție”.

Râșcani se examinează cerințele lui Vadim Machidon privind anularea

ordinul Procurorului General interimar nr. 1910-p din 20 noiembrie 2023„Cu

privire la suspendarea din funcție”, și din motiv că operațiunea

administrativă urmează soarta actului administrativ, pentru că efectele

juridice ale actului administrativ survin în urma procedurii întregi de

suspendare din funcție a procurorului, dar nu separat pentru o operațiune sau

pentru un act, Completul Curții Supreme de Justiție va remite, conform

competenței, la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și cauza actuală –

privind contestarea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor

8

nr.1-191/2023 din 15 noiembrie 2023 „cu privire la demersul despre

eliberarea acordului în vederea suspendării din funcție a unui procuror”, care

este inseparabilă de cerința lui Vadim Machidon privind anularea ordinul

Procurorului General interimar nr. 1910-p din 20 noiembrie 2023„Cu privire

la suspendarea din funcție”.

Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Transmite acțiunea în contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Vadim Machidon împotriva Consiliului

Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior

al Procurorilor nr.1-191/2023 din 15 noiembrie 2023 „cu privire la demersul

despre eliberarea acordului în vederea suspendării din funcție a unui

procuror”, pentru conexare și examinare concomitentă cu acțiunea înaintată

de Vadim Machidon împotriva Procuraturii Generale, terț Consiliul Superior

al Procurorilor, privind anularea ordinului Procurorului General interimar

nr.1910-p din 20 noiembrie 2023 „Cu privire la suspendarea din funcție”–

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

9