2rac-201/23 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2rac-201/23 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Cooperativa de
Construcție a Garajelor nr. 2, reprezentată de avocatul Ciuperca Vasili,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul
Municipal Chișinău și Primăria mun. Chișinău împotriva Cooperativei de
Construcție a Garajelor nr. 2 cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor poștale,
împotriva deciziei din 25 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2rac-201/23
NR. PIGD2-18171070-01-2rac-25082023)
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023; Art. 432 din
Codul de procedură civilă (versiunea până la 01 septembrie 2023)
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – D. Sîrbu
Curtea de Apel Chișinău, judecători – N. Budăi, A. Bostan, Gr. Dașchevici
11 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
0
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Cooperativa de Construcție a Garajelor nr. 2, reprezentată de avocatul
Ciuperca Vasili,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 09 iulie 2018, Consiliul mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău
au depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva
Cooperativei de Construcție a Garajelor nr. 2 cu privire la încasarea datoriei
în mărime de 569814,25 lei și a cheltuielilor poștale.
Pe parcursul examinării cauzei, în cadrul ședinței de judecată din 09
octombrie 2018, reclamanții au înaintat cerere de majorare a pretențiilor,
prin care au solicitat încasarea datoriei pentru perioada 15 martie 2012 – 10
iulie 2018, în sumă totală de 805 074,25 de lei.
Prin încheierea protocolară din 09 octombrie 2018 s-a acceptat spre
examinare cererea de majorare a pretențiilor.
Prin încheierea din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost admisă cererea înaintată de Cooperativa de Construcție a
Garajelor nr. 2 privind ridicarea excepției de tardivitate.
Cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul mun. Chișinău și
Primăria mun. Chișinău împotriva Cooperativei de Construcție a Garajelor
nr. 2 cu privire la încasarea datoriei pentru folosirea terenului proprietate
municipală din str. Transnistria nr. 1, mun. Chișinău, pentru perioada de
până la 10 aprilie 2015, în sumă totală de 497 185,25 lei, a fost respinsă ca
fiind tardivă.
Prin hotărârea din 08 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost admisă cererea de chemare în judecată înaintată de Consiliul
Municipal Chișinău și Primăria mun. Chișinău împotriva Cooperativei de
Construcție a Garajelor nr. 2 privind încasarea datoriei și cheltuielilor
poștale. S-a încasat de la Cooperativa de Construcție a Garajelor nr. 2 în
beneficiul Consiliului Municipal Chișinău, cu sediul mun. Chișinău, bd.
Ștefan cel Mare, 83, suma de 522 800 de lei cu titlu de datorie pentru
folosirea terenului proprietate municipală și suma de 7,95 lei cu titlu de
cheltuieli poștale, iar în total suma de 522 807,95 de lei. S-a încasat de la
Cooperativa de Construcție a Garajelor nr. 2 în beneficiul statului suma de
15 684 de lei cu titlu de taxă de stat.
Prin decizia din 25 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă
cererea de apel depusă de Cooperativa de Construcție a Garajelor nr. 2,
1
reprezentată de avocatul Ciuperca Vasili, fiind menținută hotărârea din 08
iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, apreciază drept
justă concluzia instanței de fond cu privire la faptul că terenul cu suprafața
de 2,52 ha, număr cadastral XXXXX, din str. Transnistria 1, mun. Chișinău,
constituie proprietate municipală, fiind folosit de Cooperativa de
Construcție a Garajelor nr. 2, pe care sunt amplasate garajele membrilor
Cooperativei. Prin urmare, deoarece terenul folosit de apelantă constituie
proprietate municipală, apelanta Cooperativa de Construcție a Garajelor nr.
2 este ținută să achite plata anuală, respectiv redevența pentru folosirea
terenului. Astfel, potrivit anexei la decizia Consiliului municipal Chișinău
nr. 2/22 din 31 martie 2011, s-a stabilit plata anuală de 227 808 lei, iar
ulterior fiind recalculată conform deciziilor Consiliului mun. Chișinău nr.
3/23 și 3/24 din 02 aprilie 2013, prin care s-au adoptat Regulamentul privind
gestionarea resurselor funciare municipale și respectiv, Metodologia
calculării prețului estimativ al terenurilor din intravilanul municipiului
Chișinău.
Instanța de apel a apreciat drept nefondate afirmațiile apelantului cu
privire la faptul că din conținutul pct. 21 al Regulamentului privind
gestionarea resurselor funciare municipale, dar și conținutul art. 101 din
Legea nr. 1308/1991 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare
a pământului, premisa indispensabilă pentru încasarea plăților de către
intimați este existența unei eschivări din partea Cooperativei de a legaliza
relațiile funciare, fapt ce nu se atestă având în vedere că Cooperativa s-a
adresat de nenumărate ori în vederea încheierii unui contract de arendă cu
proprietarul terenului, or, la caz prin acțiunea depusă se solicită plata pentru
folosirea terenului pe care Cooperativa de Construcție a Garajelor nr. 2 nu a
efectuat-o, plată ce urmează a fi efectuată în lipsa unui contract de arendă.
Totodată, cu privire la afirmațiile apelantei precum că în corespundere
cu pct. 21 din Regulamentul menționat supra, Consiliul municipal Chișinău
poate pretinde plata pentru folosința terenului începând cu 03.08.2018, adică
30 de zile de la recepționarea reclamației, ceea ce constituie suma de 209
120 de lei, instanța de apel a reținut că despre necesitatea achitării plății
pentru folosința terenului, Cooperativa de Construcție a Garajelor nr. 2 a fost
informată suplimentar încă prin reclamația din 15 martie 2016, recepționată
la 22 martie 2016 (f.d. 4, vol.I).
Astfel, de apel a constatat că s-a stabilit cu certitudine că lotul de
pământ din str. Transnistria 1, cu suprafața de 2,52 ha pe care sunt amplasate
imobilele Cooperativa de Construcție a Garajelor nr. 2 constituie proprietate
municipală și s-au stabilit plățile anuale pentru folosirea terenului menționat,
plăți pe care apelanta nu le-a efectuat.
Mai mult, instanța de fond în mod corect a respins alegațiile
reprezentantului Cooperativei de Construcție a Garajelor nr. 2, precum că,
plata pentru folosirea terenului proprietate a Consiliului mun. Chișinău,
2
urmează a fi încasată anume de la proprietarii obiectivelor situate pe acest
teren, or, din materialele cauzei, conform extrasului din Registrul bunurilor
imobile se constată că, bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX, teren situat în
mun. Chișinău, str. Transnistria 1, aparține cu drept de proprietate mun.
Chișinău, iar, pe bunul imobil respectiv nu rezultă că sunt amplasate careva
obiective proprietate privată, fapt pentru care ar urma să se încaseze
redevența de la acești proprietari.
De asemenea, instanța de apel reținut că deși potrivit extrasului din
Registrul bunurilor imobile se constată că, pe terenul respectiv nu sunt
înregistrate careva obiective proprietate privată a Cooperativei de
Construcție a Garajelor nr. 2, însă potrivit deciziei Consiliului municipal
Chișinău nr. 2/22 din 31 martie 2011, s-a stabilit anume pentru Cooperativa
de Constricție a Garajelor nr. 2 plata pentru folosirea terenului proprietate
municipală, decizie care nu a fost contestată, prezumându-se a fi legală și
acceptată de Cooperativa de Constricție a Garajelor nr. 2, iar prin urmare
soluția primei instanțe este una justă, cu aprecierea corectă a circumstanțelor
cauzei și probelor prezentate.
La 07 august 2023, Cooperativa de Construcție a Garajelor nr. 2,
reprezentată de avocatul Ciuperca Vasili, a depus recurs împotriva deciziei
din 25 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe. În motivarea
recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și a fost reiterată
poziția Cooperativei de Construcție a Garajelor nr. 2 expusă în cererea de
apel.
La 30 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii
de recurs participanților la proces (f.d. 97, vol. II).
La 11 septembrie 2023, Consiliului municipal Chișinău și Primăria
municipiului Chișinău, au depus referință asupra recursului, solicitând
respingerea recursului și menținerea deciziei și hotărârii contestate.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Potrivit art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare
din 01 septembrie 2023),
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
3
Art. 432 din Codul de procedură civilă (până la modificările operate
prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023)
reglementează că:
(1) „Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.”
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3)Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (până la modificările
operate prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie
2023) prevede că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură
civilă.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțată la 25 mai 2023, fiind expediată participanților la proces la 10
4
iunie 2023 (f.d. 85, vol. II). Completul de judecată consideră că recursul
depus la 07 august 2023, este declarat în termen.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursurile declarate de
Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și de Gogu Marin, prin
intermediul avocatului Lungu Vasile, conțin obiecții de fapt și de drept,
similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost
analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a drepturilor
recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul
că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate
instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum
și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
De asemenea, completul de judecată accentuează că admisibilitatea
recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței
judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri
de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea
succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
5
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a
articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19
februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile
care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme
cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie
1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul de judecată ajunge la
concluzia de a declara inadmisibil recursul înaintat de Cooperativa de
Construcție a Garajelor nr. 2, reprezentată de avocatul Ciuperca Vasili.
În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul înaintat de Cooperativa de Construcție
a Garajelor nr. 2, reprezentată de avocatul Ciuperca Vasili.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
6