3ra-678/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- Examinarea admisibilitatii cererii de recurs
3ra-678/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor depuse de
Alexandru Cladco și avocatul Ștefan Balmuș în interesele lui
Alexandru Cladco,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Alexandru Cladco împotriva
Consiliului Superior al Procurorilor, persoană terță Procuratura
Generală a Republicii Moldova cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil,
împotriva hotărârii din 23 martie 2023 a Curții de Apel
Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-678/23
NR. PIGD 2-22147633-01-3ra-26062023)
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023.
Articolul 246 din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023).
Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, D. Băbălău, I. Dutca)
11 septembrie 2024
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursurilor depuse de
Alexandru Cladco și avocatul Ștefan Balmuș în interesele lui Alexandru
Cladco
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 07 octombrie 2022, Alexandru Cladco a depus cerere de chemare
în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, persoană terță
Procuratura Generală a Republicii Moldova privind anularea actului
administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că la
22 iulie 2022, RAI (Inițiativa Regională Anticorupție – organizație
internațională regională cu scop de implementare a politicilor anticorupție
pentru statele-membre, inclusiv Republica Moldova (https://rai-see.org/), l-
a notificat oficial, fiind în funcția de procuror în Secția asistență juridică și
cooperare internațională a Procuraturii Generale (detașat la acea dată la
Institutul Național al Justiției, conform ordinului Procurorului General nr.
996-p din 27 mai 2022, având ca temei acordul scris exprimat al Consiliului
Superior al Procurorilor, prin hotărârea nr. 1-74/2022, despre faptul că,
ultimul a fost selectat în calitate de expert anticorupție în cadrul proiectului
demarat de RAI, ”Foaie de parcurs anticorupție și finanțare ilegală pentru
regiunea Balcanilor de Vest în anii 2022-2025”, pentru o perioadă de 1 an.
RAI și-a asumat orice cheltuieli legate de remunerarea retribuției
precum și compensarea altor cheltuieli incidentale.
Așadar, ținând cont de statutul organizației internaționale regionale al
RAI, obiectivele enunțate ale proiectului, precum și lipsa oricăror
impedimente legale privind detașarea procurorului în asemenea funcție
(inclusiv consimțământul său exprimat), conform prevederilor art. 54 alin.
(4) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, și în baza
alin.(8) al art.54 din Legea cu privire la Procuratură nr.3/2016, Procurorul
General interimar a solicitat Consiliului Superior al Procurorilor exprimarea
acordului scris cu privire la detașarea sa pentru exercitarea atribuțiilor de
1
expert anticorupție al Inițiativei Regionale Anticorupție pe o perioadă de 1
an.
Subsecvent, invocând dispozițiile art.54 alin.(4) și (8) al Legii nr. 3
din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, reclamantul a enunțat că, la
data de 05 august 2022, Consiliul Superior al Procurorilor, soluționând
chestiunea nr. 3 a agendei (ordinii de zi) privind detașarea unor procurori, a
dispus, inter alia, respingerea demersului Procurorului General interimar
Dumitru Robu, privind detașarea sa în vederea îndeplinirii funcției de expert
anticorupție al Inițiativei Regionale Anticorupție, partea motivată a hotărârii
Consiliului Superior al Procurorilor însă nu a fost publicată la data adoptării,
lipsind codul numeric atribuit fiecărei hotărâri ale Consiliului Superior al
Procurorilor în ordinea de zi soluționată, fiind încălcate prevederile art.77
alin.(7) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură,
potrivit cărora, hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor sunt publicate
în termen de 10 zile de la data emiterii pe pagina web oficială a Consiliului
Superior al Procurorilor.
De altfel, Alexandru Cladco a menționat că hotărârea motivată i-a fost
notificată oficial, în conformitate cu prevederile art. 129 alin. (1) din Codul
administrativ, la adresa de e-mail la 27 septembrie 2022, prin răspunsul nr.5-
06d/22-2938, semnat de președintele Consiliului Superior al Procurorilor.
Aici, reclamantul a susținut că în motivare, Consiliul Superior al
Procurorilor nu a indicat niciun motiv plauzibil și bazat pe lege, fiind o
manifestare unilaterală de voință ai unor membri ai Consiliului Superior al
Procurorilor, care și-au bazat hotărârea exclusiv pe anumite argumente
netangențiale chestiunii abordate, cum ar fi pretinsa sa implicare în calitatea
deținută de președinte al Asociației Obștești Asociația Procurorilor din
Moldova la elaborarea și semnarea declarației procurorilor privind
independența și neimplicarea politicului din 13 iunie 2019, făcută public la
14 septembrie 2019. Iar, dovadă a lipsei de imparțialitate și manifestare a
părtinirii la luarea deciziei de către unii membri ai Consiliului Superior al
Procurorilor, servește înregistrarea video a ședinței din 05 august 2022
(link:https://csp.md/sedinta-consiliului-superior-al-procurorilor-din-5-
august-2022, începând cu minutul 1:12:30, în special începând cu 1:17:41,
atunci când președintele Consiliului Superior al Procurorilor a anunțat
membrii prezenți dacă sunt întrebări, la care primește răspuns unanim că nu
sânt și este anunțată deliberarea, moment în care intervine un membru de
drept al Consiliului Superior al Procurorilor, cu întrebări irelevante
chestiunii discutate despre detașarea sa în temeiul art.54 alin.(4) al Legii nr.
3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură. La rândul său, un alt
2
membru al Consiliului Superior al Procurorilor din partea societății civile, a
intervenit cu întrebări insignifiante subiectului pus în discuție (începând cu
min. 1:19:00), insistând pe obținerea unor răspunsuri de discreditare a
persoanei sale.
La acest aspect, reclamantul a opinat că, poziția susținută în fața
Consiliului Superior al Procurorilor la ședința din 05 august 2022 referitor la
caracterul imparțial al declarației din 13 iunie 2019, a fost reiterată de
Procuratura Generală prin mesajul Procurorului General interimar publicat
în presă la 16 august 2022, iar suspiciunile de părtinire ai unor membri ai
Consiliului Superior al Procurorilor privind expunerea în public, în mod
depreciativ a părerilor referitoare la pretinsa implicare a sa în elaborarea
declarației procurorilor din 13 iunie 2019 și asumarea unor consecințe
juridice ca urmare a semnării acestei declarații, așa după cum a afirmat un
membru al Consiliului Superior al Procurorilor din partea societății civile,
este în contradicție deplină cu prevederile art. 50 alin. (1) și alin. (2) lit. b)
din Codul administrativ.
De altfel, Alexandru Cladco a conchis că motivarea hotărârii
Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-154/2022 din 05 august 2022, este
axată doar pe constatările de fapt premergătoare detașării sale la solicitarea
Procurorului General interimar, fiind îndeplinite condițiile impuse de art.54
alin. (4) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură.
Astfel, motivarea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-
154/2022 din 05 august 2022, este limitată la un singur alineat, prin care este
menționat ca temei de refuz – rezultatul deliberării, fără a indica vreun temei
de jure sau de facto, care ar fundamenta decizia Consiliului Superior al
Procurorilor de refuz în acordarea acordului la detașare, așa după cum
prevede alin. (8) al art. 54 din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la
Procuratură.
În continuare, reclamantul a enunțat că pe parcursul aceluiași an,
pârâtul, având aceleași temeiuri de detașare în diferite funcții, în baza art.54
alin. (4) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, și-a
exprimat acordul privind detașarea sa la Institutul Național al Justiției, prin
hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-74/2022 din 26 aprilie
2022, pe când la 05 august 2022 a respins demersul Procurorului General
interimar de exprimare a acordului la detașarea lui în cadrul instituției
internaționale Inițiativa Regională Anticorupție, prin hotărârea nr.1-
154/2022.
3
Complementar, Alexandru Cladco a învederat că motivarea actelor
administrative individuale cu valoare de principiu este stabilită de art. 31 și
art.118 din Codul administrativ.
Astfel, art.118 alin.(2) lit.c) din Codul administrativ, impune condiții
obligatorii pentru motivarea actelor administrative individuale defavorabile
(precum este în cazul său hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-
154/2022 din 05 august 2022) și, anume: o descriere succintă a procedurii
administrative, care a stat la baza emiterii actului, investigații, probe, audieri,
opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc. – ceea ce
lipsește la o analiză a motivării, care a stat la baza acestei hotărâri.
De asemenea, făcând referire la prevederile art.206 alin.(1) lit. a), b)
din Codul administrativ, reclamantul a indicat că, acțiunea sa de contencios
administrativ reprezintă concomitent o acțiune în contestare și obligare și are
ca obiect anularea în tot a actului administrativ individual defavorabil, cu
obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să emită o hotărâre nouă
privind exprimarea acordului la demersul Procurorului General interimar de
detașare a lui pentru o perioadă de 1 an în funcția de expert anticorupție în
cadrul instituției internaționale Inițiativa Regională Anticorupție.
Așadar, în final, având în vedere cele enunțate, Alexandru Cladco a
solicitat anularea actului administrativ individual defavorabil - Hotărârea
Consiliului Superior al Procuraturii nr.1-154/2022 din 05 august 2022 și
obligarea pârâtului să emită actul administrativ favorabil sub forma hotărârii
de exprimare a acordului.
Prin hotărârea din 23 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Cladco
împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, persoană terță Procuratura
Generală a Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ
individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil (f.d.48, 58-74).
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Chișinău, prin prisma
dispozițiilor Codului administrativ, art. 54 alin. (4) din Legea nr. 3 din
25 februarie 2016 cu privire la Procuratură și reieșind din materialele cauzei
precum și argumentele participanților la proces, a conchis că din analiza
prevederilor Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, nu
se poate desprinde concluzia că, ar putea exista un drept al procurorului și o
condiție obligatorie a Consiliului Superior al Procurorilor la detașarea din
funcție a unui procuror, or, acestea se circumscriu dreptului discreționar al
Procurorului General și concomitent al Consiliului Superior al Procurorilor,
4
deoarece este necesar acordul organului de autoadministrare pentru ca
detașarea să aibă efecte juridice.
Astfel, în consecință, posibilitatea de a fi detașat nu este un drept, dar
o vocație instituțională, iar Consiliul Superior al Procurorilor dispune de
suficientă marjă de apreciere în interiorul dreptului său discreționar, așa după
cum este stabilit expres în art.54 din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu
privire la Procuratură.
De altfel, analizând actul contestat, în raport cu criticile aduse de
reclamant, prima instanță la apreciat ca fiind legal și întemeiat, iar alegațiile
reclamantului expuse în privința netemeiniciei acestuia, neîntemeiate.
Or, în rezultatul examinării demersului Procurorului General
interimar, Dumitru Robu privind detașarea lui Alexandru Cladco, Consiliul
Superior al Procurorilor a concluzionat de a respinge demersul în cauză, iar
la emiterea acesteia, autoritatea a ținut cont de experiența, consimțământul
reclamantului, a cărui detașare se solicită, cât și de alte date adiționale
referitoare la profilul profesional al acestuia.
Astfel, în hotărârea contestată a fost indicat expres că, soluția
membrilor Consiliului Superior al Procurorilor de a respinge demersul
Procurorului General interimar, Dumitru Robu, cu privire la detașarea
procurorului Alexandru Gladco în vederea îndeplinirii funcției de expert
anticorupție al Inițiativei Regionale Anticorupție, a fost emisă în urma
examinării materialelor și în rezultatul exprimării votului membrilor
Consiliului Superior al Procurorilor prezenți la ședința respective.
Reclamantul este în drept să conteste încălcarea unui drept al său, însă
cu respectarea dreptului discreționar la vot al membrilor Consiliului Superior
al Procurorilor.
La emiterea hotărârii contestate, Consiliul Superior al Procurorilor, în
calitate de autoritate publică, și-a exercitat în mod legal dreptul discreționar,
care corespunde marjei sale de apreciere, potrivit prevederilor Legii nr. 3 din
25 februarie 2016 cu privire la Procuratură.
În context, prima instanță a menționat că autoritatea publică posedă o
marjă discreționară în măsura în care nu afectează de o manieră nejustificată
drepturile fundamentale ale persoanei, oportunitatea actului administrativ
fiind circumscrisă competențelor emitentului.
Prin urmare, instanța de fond a conchis că argumentele reclamantului
invocate în acțiune, nu pot fi reținute ca temei de anulare a hotărârii
contestate, deoarece ultimul interpretează eronat normele de drept și situația
de fapt, acestea constituind expresia abordării subiective eronate a legii. Or,
5
Consiliul Superior al Procurorilor a luat în considerare toate raționamentele
și a motivat concluzia sa de respingere a demersului, inclusiv invocând și
faptul că, prin hotărârea din 26 aprilie 2022, Consiliul și-a exprimat acordul
la detașarea acestuia pe un termen de 2 ani, în vederea îndeplinirii funcției
de specialist principal în Secția Relații internaționale din cadrul Direcției
management instituțional a Institutului Național al Justiției, iar în rezultatul
exprimării votului de către membrii prezenți la ședință, autoritatea publică a
ajuns la concluzia respingerii demersului formulat.
Astfel, la emiterea actului administrativ, toate circumstanțele de fapt
și de drept au fost cercetate și stabilite în mod corect de către organul emitent,
iar simpla nemulțumire a reclamantului cu acțiunile/inacțiunile autorității
publice, nu pot atrage după sine obligarea acesteia la acțiune. La fel,
argumentele reclamantului invocate în acest sens în acțiune, nu pot fi reținute
la caz, deoarece ultimul interpretează eronat normele de drept și situația de
fapt, hotărârea contestată fiind motivată, cu exercitarea în mod legal a
dreptului discreționar de către autoritate.
Urmare celor expuse, prima instanță a enunțat că nu pot fi admise doar
criticile reclamantului și dezacordul neînsoțit de un suport probatoriu
pertinent la capitolul ilegalității acțiunilor întreprinse de către Consiliul
Superior al Procurorilor cu privire la respingerea demersului Procurorului
General interimar, Dumitru Robu privind detașarea procurorului Alexandru
Cladco, din funcția de procuror în Secția asistență juridică internațională și
integrare europeană a Procuraturii Generale, în vederea îndeplinirii funcției
de expert anticorupție al Inițiativei Regionale Anticorupție pe termen de un
an, considerente din care, a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată
în judecată.
Totodată, instanța ierarhic inferioară a respins argumentele
reprezentantului pârâtului precum că, reclamantul nu a respectat termenul de
contestare a hotărârii, or, potrivit art.209 din Codul administrativ, acțiunea
în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în termen de 30 de zile,
dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la data
comunicării sau notificării actului administrativ individul dacă legea nu
prevede procedura prealabilă. Iar, despre hotărârea motivată reclamantul a
fost notificat prin scrisoarea Consiliului Superior al Procurorilor din
27 septembrie 2022, acțiunea fiind depusă în instanța de judecată la
07 octombrie 2022.
Așadar, din considerentele enunțate, Curtea de Apel Chișinău a
respins ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de Alexandru Cladco
împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, terț Procuratura Generală
6
privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-154/2022
și obligarea emiterii unui act administrativ favorabil, or, temeiuri legale
pentru anularea acesteia nu a stabilit.
La 06 aprilie 2023, avocatul Ștefan Balmuș, în interesele lui
Alexandru Cladco a depus recurs, iar la 14 iulie 2023 a prezentat motivarea
recursului împotriva hotărârii din 23 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii privind admiterea
acțiunii sale (f.d.50-55, 85-105).
La 14 iulie 2023, Alexandru Cladco a depus recurs împreună cu
motivarea recursului împotriva hotărârii din 23 martie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, prin care a solicitat casarea acesteia și a actului administrativ
individual defavorabil, cu emiterea unei noi decizii privind obligarea
Consiliului Superior al Magistraturii să emită actul administrativ individual
favorabil sub forma hotărârii de examinare a acordului la detașarea sa în
calitate de expert anticorupție în cadrul proiectului demarat de Inițiativa
Regională Anticorupție (RAI), „Foaie de parcurs anticorupție și finanțare
ilegală pentru regiunea Balcanilor de Vest în anii 2022-2025” din data de
01 septembrie 2022 până la 31 martie 2023 (f.d.77-81).
În susținerea recursurilor s-au indicat motivele de fapt și de drept
invocate anterior la etapa examinării cauzei în prima instanță suplimentar
menționându-se dezacordul cu hotărârea din 23 martie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, deoarece motivarea acesteia nu statuează în niciun fel asupra
argumentelor invocate în cererea de contestare a actului administrative
individual defavorabil.
Mai mult, contrar art. 137 din Codul administrativ, deși Consiliul
Superior al Procurorilor a examinat 2 demersuri identice de detașare a lui
Alexandru Cladco pe parcursul anului 2022, acesta le-a tratat în mod
diametral opus: prin hotărârea nr. 1-74/2022 din 26 aprilie 2022, Consiliul
Superior al Procurorilor a exprimat acordul la detașarea acestuia la Institutul
Național al Justiției, iar cu aproximativ 4 luni mai târziu, având același temei
de jure și, anume art. 54 alin (4) din Legea nr. 3/2016 cu privire la
Procuratură, a respins prin hotărârea nr. 1-154/2022 din 05 august 2022
demersul Procurorului General interimar privind detașarea lui.
De asemenea, din concluzia Curții de Apel Chișinău, nu este clar cum
la 05 mai 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a luat în considerare
toate raționamentele invocate și a motivat respingerea demersului
Procurorului General interimar de detașare a lui Alexandru Cladco, atâta
timp cât hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-154/2022 din
aceeași dată nu conține nicio motivare de jure sau de facto, fiind redactată
7
pe două pagini și rezumându-se sec la afirmația că: ”...Având în vedere
raționamentele expuse, evaluând experiența procurorului a cărui detașare se
solicită, ținând cont de consimțământul procurorului a cărui detașare se
solicită, în rezultatul deliberării și exprimării votului de către membrii
prezenți în ședință, Consiliul Superior al Procurorilor respinge demersul
Procurorului General interimar, Dumitru Robu, privind detașarea
procurorului Alexandru Cladco în vederea îndeplinirii funcției de expert
anticorupție al Inițiativei Regionale Anticorupție”, fără a indica care
raționamente au fost luate pro sau contra pentru respingerea demersului.
Iar, lipsa motivării hotărârilor de către Consiliul Superior al
Procurorilor (care nu corespunde exigențelor stabilite de art. 118 din Codul
administrativ) și de Curtea de Apel Chișinău, care nu a examinat argumentele
reclamantului-recurent, vine în contradicție cu jurisprudența vastă a Curții
Europene a Drepturilor Omului în materie de asigurare a respectării dreptului
la un proces echitabil (art. 6 § 1 CEDO), sub aspect procedural.
Astfel, Curtea de Apel Chișinău a eșuat să examineze din perspectivele
Curții Europene a drepturilor omului argumentele principale ale
reclamantului și motivele care vizează respectarea drepturilor și libertăților
garantate de Convenție sau Protocoalele sale, deși instanța de fond trebuia să
examineze aceste argumente cu rigoare și atenție deosebită.
De altfel, Alexandru Cladco a invocat dubii referitor la părtinirea și
influențarea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-154/2022 din
05 august 2022 din partea unor membri ai Consiliului Superior al
Procurorilor, având în vedere informațiile dezvăluite ex-post depunerii
cererii de chemare în judecată și accesibile publicului larg și mass-mediei în
mediul online privind spargerea neautorizată a conturilor de Telegram ai
unor membri ai Consiliului Superior al Procurorilor ale căror discuții între
ei, utilizând acest mijloc de comunicare on-line au relevat prima facie
influențarea procesului decizional al Consiliul Superior al Procurorilor.
La 24 iulie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a depus referință
asupra recursului depus de Alexandru Cladco, prin care a solicitat declararea
inadmisibilă a acestuia (f.d.138-140).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
8
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie
2023):
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
Recursul se declară inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 245 alin. (2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233
alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul
stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
hotărârea în prezenta cauză de contencios administrativ la 23 martie 2023.
Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa de e-
mail a participanților la proces, copia dispozitivului hotărârii din 23 martie
2023 a Curții de Apel Chișinău la 27 martie 2023, iar hotărârea motivată la
16 iunie 2023, fapte confirmate prin extrasele din poșta electronică, anexate
la dosar (f.d.49, 75). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Alexandru Cladco și avocatul Ștefan Balmuș în interesele
lui Alexandru Cladco s-au conformat dispozițiilor art. 245 din Codul
administrativ și a depus în termen recursul 06 aprilie 2023, iar motivarea
recursului la 14 iulie 2023.
9
Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, depus până la data de 01
septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la
art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special”
denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același
timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs
care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință
nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul
de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă
nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel
contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o
eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
10
pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a
articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din
19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1
(a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile
depuse de Alexandru Cladco și avocatul Ștefan Balmuș în interesele lui
Alexandru Cladco.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibile recursurile depuse de Alexandru Cladco și avocatul
Ștefan Balmuș în interesele lui Alexandru Cladco.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
11