2ra-496/24 — stabilirea domiciliuilui copiilor minori

Dosarul nr.2ra-496/24 2-21026783-01-2ra-16042024-1 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Cantemir (jud.M.Osadcii) Instanța de apel:Curtea de Apel Cahul (jud: N.Bondarenco, I.Dănăilă, S.Pilipenco) Î N C H E I E R E 15 august 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc judecători Ion Malanciuc Mariana Ursachi examinând admisibilitatea recursului depus de Călianu Elena, reprezentată de avocatul Lilia Trohin, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Călianu Elena, prin intermediul avocatului Trohin Lilia împotriva lui Bojoancă Serghei, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cantemir, cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama, și acțiunea reconvențională depusă de Bojoancă Serghei, prin intermediul avocatului Barbarov Eduard împotriva Elenei Călianu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cantemir cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor cu tata și încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor, împotriva deciziei din 20 decembrie 2023 a Curții de Apel Cahul, prin care s- a admis apelul depus de Bojoancă Serghei, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 09 august 2022 și s-a emis o nouă decizie de respingere a acțiunii inițiale și de admitere a acțiunii reconvenționale, c o n s t a t ă : La 22 februarie 2021, Călianu Elena, prin intermediul avocatului Trohin Lilia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Bojoancă Serghei,

intervenient accesoriu Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Cantemir, solicitând stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama, Călianu Elena. În motivarea acțiunii, a indicat că, din relația de concubinaj anterior încheierii căsătoriei, are doi copii minori și anume:XXXXX și XXXXX. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul (sediu Taraclia) din 12.07.2018 căsătoria a fost desfăcută, iar domiciliul copiilor minori nu a fost stabilit de către instanța de judecată. Astfel, printr-o înțelegere cu pârâtul, ea a plecat în Italia împreună cu fiul minor XXXXX, iar în scurt timp urma să vină și al doilea fecior, XXXXX. În urma neînțelegerilor cu pârâtul, ultimul îi creează diferite impedimente și obstacole cu copii ei minori.

La momentul actual s-a recăsătorit și-a întemeiat o altă familie și locuiesc pe teritoriul Italiei împreună cu soțul și feciorul XXXXX. 1 A menționat că din discuțiile telefonice purtate cu copilul Bojoancă Sergiu, acesta plânge, suferă și spune că vrea să locuiască cu reclamanta și fratele său. Pârâtul concubinează cu o altă femeie, iar aceasta manifestă un comportament răutăcios în privința lui, în același timp relațiile fiind tensionate. A notat că Bojoancă Serghei nu manifestă grijă față de copil, la fel, copilul minor este foarte atașat de reclamantă și fratele său, pârâtul nu își manifestă interes în dezvoltarea copilului și este indiferent față de acesta, deseori este lăsat singur, deoarece tatăl lucrează și pe timp de noapte.

A mai invocat, că cu feciorul mai mare, pârâtul a avut niște relații mai tensionate ultimul fiind mai atașat de mamă. Reclamanta cu ambii copii se înțelege perfect, iar acest fapt denotă relația sa cu ei, iar copiii ca frați la fel se înțeleg foarte bine. Pe toată această perioadă a expediat colete cu produse alimentare, haine și bani pârâtului pentru întreținerea feciorului Bojoancă Sergiu. Prin actul eliberat de către Primăria or. Metropolitan Venezia, din 02/02/2021, se confirmă faptul că Călianu Elena împreună cu feciorul XXXXX au reședință pe teritoriul în Italia. La fel, prin actul eliberat de către Instituția Medie de Învățământ de Stat ”I. Nieve” din data de 04.02.2021, se confirmă faptul că copilul minor XXXXX, este înscris în clasa a 3-a, secțiunea A, în anul școlar 2020-2021 la școala Primară ”Guglielmo Marconi” Pramaggiore, din cadrul acestei instituții de învățământ și frecventează regulamentar lecțiile.

Potrivit contractului de locațiune anexat la materialele cauzei, se confirmă faptul că împreună cu soțul, Călianu Doru, dispun de spațiu de locuit situat:XXXXX. Potrivit contractului de muncă din 04.11.2019, se confirmă faptul că soțul Călianu Doru, este angajat in câmpul muncii, că muncește la fabricarea mobilei pentru amenajări casnice. Astfel, în legătură cu faptul că între părți au apărut neînțelegeri în privința domiciliului copiilor minori XXXXX și XXXXX, în interesul superior al copilului a determinat-o să se adreseze în instanța de judecată cu prezenta cerere (f.d. 7-36). La 13 iunie 2022, Bojoancă Serghei, reprezentat de avocatul, Barbarov Eduard, a depus acțiune reconvențională împotriva Elenei Călianu prin care a solicitat să fie stabilit domiciliul doar a copilului minor XXXXX, cu tatăl, până la atingerea vârstei de 18 ani.

Să fie încasată de la pârâta Călianu Elena, în beneficiul lui Bojoanca Serghei a pensiei de întreținere pentru copilului minor în sumă bănească fixă, în mărime de 2000 lei/lunar, până la atingerea majoratului. În motivarea cererii a indicat că, în anul 2018 a divorțat de cet. Călianu Elena. Din căsătoria nominalizată au doi copii minori: XXXXX și XXXXX. A susținut că, din anul 2018 până în prezent, feciorul XXXXX locuiește cu tata, iar feciorul XXXXX locuiește cu Călianu Elena, care în prezent se află peste hotarele R. Moldova. În contextul în care, până în prezent, pârâta a manifestat atitudine rezervată și indolentă față de creșterea, educarea și supravegherea copilului XXXXX, sarcina aceasta revenind în exclusivitate tatălui.

Datorita acestui fapt copilul este foarte atașat de tată, considerând că este în interesul lui de a locui în continuare împreună, din care considerente solicit stabilirea domiciliului copilului minor Bojoancă Sergiu cu tata, până la împlinirea vârstei de 18 ani. 2 Întrucât între Bojoancă Serghei și Călianu Elena, nu a fost încheiat un contract privind plata pensiei de întreținere a copilului a fost depusă prezenta cerere în instant de judecată.

Deși este destinată a satisface, în primul rând, nevoile alimentare ale copilului, obligația legală de întreținere a copilului, este mult mai complexă decât o simplă îndatorire alimentară, pentru că are menirea de a procura celui îndreptățit resursele necesare împlinirii și a altor trebuințe, precum cele privind asigurarea unei instruiri corespunzătoare, a unei locuințe, a tratamentelor medicale, în asemenea condiții, reclamantul consideră că suma de 2000 lei pentru copil este rezonabilă pentru a acoperi proporțional cheltuielile de întreținere. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 09 august 2022 cererea de chemare în judecată depusă de Călianu Elena s-a admis. S-a determinat domiciliul copiilor minori XXXXX și XXXXX, cu mama, Călianu Elena, fiind încredințați la creșterea și educarea ei.

Acțiunea reconvențională depusă de Bojoancă Serghei s-a respins ca fiind neîntemeiată Nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 09 august 2022, la 11 august 2022, avocatul Barbarov Eduard în interesele lui Bojoancă Serghei, a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea integrală a hotărârii judecătoriei Cahul sediul Cantemir din 09 august 2022, cu rejudecarea și emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Calianu Elena și admiterea cererii reconvenționale depuse de către Bojoancă Serghei. Prin decizia Curții de Apel Cahul din 20 decembrie 2023 s-a admis apelul declarat de către Bojoancă Serghei. S-a casat parțial hotărîrea Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 09 august 2022 în partea determinării domiciliului copilului minor Bojoancă Sergiu cu emiterea în partea casată a unei noi hotărîri după cum urmează.

S-a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Călianu Elena prin intermediul reprezentantei, avocatei Trohin Lilia împotriva lui Bojoancă Serghei, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cantemir, în partea stabilirii domiciliului copilului minor XXXXX și XXXXX, cu mama. S-a admis acțiunea reconvențională depusă de Bojoancă Serghei. S-a determinat domiciliul copilului minor XXXXX, cu tata Bojoancă Serghei. S-a încasat de la Călianu Elena în beneficiul lui Bojonancă Serghei pensia de întreținere a copilului minor Bojoancă Sergiu în sumă bănească fixă 1500 lei, începând cu data de 13 iunie 2022 pînă la atingerea majoratului copilului. În rest, hotărîrea Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 09 august 2022, s-a menținut.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, din explicațiile părților, copilul Bojoancă Sergiu din anul 2018 a rămas în grija tatălui Bojoancă Serghei, mama Călianu Elena a plecat peste hotarele Republicii Moldova, în Italia și periodic revenea în țară. Ulterior după ce părțile au divorțat situația în relațiile lor s-a agravat. Totodată, instanța de apel a notat faptul că în familia Bojoancă Serghei și Călianu Elena mai este un copil minor – XXXXX,, care locuiește cu mama, iar fiul cel mai mic Bojoancă Sergiu fiind lăsat în grija tatălui. Așa, ambii părinți invocă dreptul de a fi stabilit domiciliul copilului minor XXXXX,cu mama potrivit cererii inițiale, iar potrivit cererii reconvenționale Bojoancă Serghei solicită să fie stabilit domiciliul cu tata.

3 În acest sens, instanța de apel a reținut ca fiind neîntemeiată poziția instanței de fond că, stabilind locul de trai a copilului minor cu tata, care concubinează cu o altă femeie, poate fi apreciată ca o tendință periculoasă în menținerea stării de fapt, ceea ce în consecință ar pune în pericol interesele copilului minor. Așa cum în acest sens nu au fost prezentate careva probe întru confirmarea acestei poziții a instanței de fond. Cu atît mai mult, lecturînd hotărîrea instanței de prim nivel se desprinde că aceasta este bazată doar pe explicațiile a reclamantei Călianu Elena, în lipsa probelor prezentate de către reclamantă. Faptul, că ultima a expediat colete cu produse alimentare, bani și haine pentru întreținerea copilului minor, este obligația mamei ca părinte să-și întrețină copilul minor egal ca și celălalt părinte, conform prevederilor Codului familiei și nu o prerogativă.

Instanța de apel a notat că probele administrate în cauză atestă, însă, că Călianu Elena a plecat peste hotarele țării din anul 2018 lăsând copilul minor Bojoancă Sergiu în grija tatălui, periodic vizitându-l și luîndu-l cu dînsa la bunici, adică la părinții reclamantei unde locuia ultima pe perioada cînd revenea în țară. În restul perioadei acesta se află exclusiv la îngrijirea tatălui. Fapt confirmat și prin certificatul oferit de Primăria comunei XXXXX, prin care se confirmă că minorul Bojoancă Sergiu, din anul 2018 se află la întreținerea tatălui Bojoancă Serghei, domiciliat în XXXXX,. /f.d.12, 153/ Conform caracteristicii eliberată de Primăria XXXXX, prin care se confirmă că Bojoancă Serghei, domiciliat în XXXXX, cu responsabilitate crescând și educând copilul minor.

Este încadrat în câmpul muncii. Se caracterizează pozitiv la locul de trai. /f.d.119/ Potrivit certificatului eliberat de Primăria XXXXX, se confirmă că XXXXX,, la moment nu se află pe teritoriul satului, fiind plecat cu mama Călianu Elena, anul /f.d.147/ Prin confirmarea oferită de Instituția Educațională Timpurie s. Țiganca se atestă că, Bojoancă Sergiu, frecventează în Instituția Educațională Timpurie s. Țiganca din anul 2017, achitînd plata pentru hrana copilului tatăl Bojoancă Serghei. /f.d.154/ . Totodată, instanța de apel a menționat că potrivit caracteristicei oferite de XXXXX,, tatăl, Bojoancă Serghei se caracterizează pozitiv la locul de trai, este angajat în cîmpul muncii, careva plîngeri din partea consătenilor în adresa lui nu au parvenit.

La fel, careva plîngeri din instituția de învățământ pe care o frecventează minorul XXXXX,nu sunt, ceea ce dă dovadă de o atmosferă bună voitoare și potrivită pentru creșterea și dezvoltarea normală a minorului. Probele administrate în cauză atestă, însă, că Călianu Elena nu s-a implicat suficient emoțional, afectiv și material în procesul de creștere și îngrijire al copilului său Bojoancă Sergiu și că anume tatăl copilului Bojoancă Serghei, a fost cel care s-a preocupat de îngrijirea, creșterea, întreținerea și educarea copilului, contribuția părintelui Călianu Elena în toate aspectele vieții copilului fiind minoră, petrecând timpul cu copilul doar în perioadele scurte cînd revenea din Italia în Moldova.

Instanța de apel a indicat, că toate argumentele reclamantei Călianu Elena nu au fost confirmate prin probe utile și concludente, acestea fiind doar declarative cele explicate instanței de judecată în ședință, însă ne fiind susținute prin documente, poze sau alte careva probe. Acel, fapt că, reclamanta Călianu Elena declară precum că pîrîtul Bojoancă Serghei nu-i dădea posibilitatea să se vadă cu copilul său, nu este confirmat nici printr-o cerere, pe care aceasta ar fi depus-o la asistența socială din sat sau în adresa altor organe, care iar permite exercitarea 4 drepturilor sale părintești. Situația se agravează și din cauza relațiilor ostile formate între Călianu Elena și Bojoanscă Serghei în urma desfacerii căsătoriei.

Din discuția cu copilul Bojoancă Sergiu s-a stabilit că iubește ambii părinți, și-ar dori doar în vacanță să plece la Italia, dar să locuiască ar fi dorit cu tata aici în Moldova. Din motiv, că copilul XXXXX,locuiește peste hotarele țării, nu a fost posibil de desfășurat interviul de protecție. Interesul superior al copilului este singurul criteriu după care instanța se călăuzește pentru a decide cu privire la exercitarea drepturilor părintești. Pentru a-l determina trebuie să se țină seama de întregul complex de împrejurări menite să asigure copilului o dezvoltare fizică, morală și intelectuală armonioasă, interesând nu numai posibilitățile materiale ale tatălui, și buneilor, ci și vârsta copilului, comportarea părintelui și buneilor cu copilul, gradul de atașament și preocupare pe care l-au manifestat față de copil, precum și legăturile afective ce s-au stabilit între părinte - copil, și între copil și alți membri ai familiei extinse.

Analizând constatările notate mai sus și având în vedere interesele copilului de a se dezvolta într-un mediu sigur, sănătos și care să-i confere stabilitate, precum și ținând cont de vârsta copilului XXXXX,, de necesitățile sale având în vedere atașamentul acestuia față de tata, instanța de apel a reținut că interesul copilului este ca acesta să fie crescut, îngrijit, educat și protejat în continuare de către tata Bojoancă Serghei. O asemenea concluzie derivă și din caracteristicile eliberate pe numele tatălui Bojoancă Serghei, de avizul concluzie întocmit de Direcția generală Asistență Socială și Protecție a Familiei, din caracteristica eliberată de la Instituția Educațională Timpurie XXXXX, unde copilul frecventează școala, din care rezultă că, copilul este atașat de toți membrii familiei, își iubește ambii părinți, dorește să meargă în vacanță la mama în Italia, dar totuși să rămână să locuiască cu tata.

Astfel, în acest sens, instanța de apel a cocnluzionat că interesul superior al copilului în speța în cauză prevalează, iar tatăl Bojoancă Serghei dispune de calitățile morale necesare pentru a asigura dreptul la educație garantat fiecărui copil. Argumentele intimatei că fiul Bojoancă Sergiu suferă crescând în familia cu tatăl său Bojoancă Serghei și concubina acestuia Marcenco Cristina, așa cum și ea are un copil minor, din care cauză apar deseori neînțelegeri, iar Marcenco Cristina are un comportament răutăcios în privința lui XXXXX,, totuși nu a fost demonstrat instanței de apel. Cît și acel fapt că minorul Bojoncă Sergiu este atașat de mama și fratele mai mare, XXXXX, care locuiesc XXXXX, fapt confirmat însăși prin declarațiile minorului angajatului asistenței sociale, unde el spune că iubește ambii părinți, dar dorește să locuiască în Moldova cu tata.

La fel argumentele intimatei Călianu Elena din referință că este stabilită cu locul de trai în Italia, are locuință, iar feciorul mai mare care locuiește cu dînsa frecventează școala de acolo, nu este o dovadă, că aceste condiții i sar potrivi și lui XXXXX, cît și faptul că va condiționa pentru creșterea și dezvoltarea normală a minorului. Iar, instanța de apel a reținut că totuși interesul primordial în acest proces este crearea unei atmosfere potrivite pentru creșterea și dezvoltarea normală al minorului cît și în interesul major al copilului, reieșind din atașamentul lui față de părinte, la speță – tatăl Bojoancă Serghei. Instanța de apel a considerat necesar de a încasa de la Călianu Elena în beneficiul lui Bojoancă Serghei pensia de întreținere a copilului minor Bojoancă 5 Sergiu în sumă bănească fixă 1500 lei, începând cu data de 13 iunie 2022 pînă la atingerea majoratului copilului.

În conformitate cu art.74 alin. (1)-(3) Cod familiei, părinții sânt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. (2) Modul de plată a pensiei de întreținere se determină în baza unui contract încheiat între părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă. (3) Dacă lipsește un atare contract și părinții nu participă la întreținerea copiilor, pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale. Noțiuni similare stipulate și la art. 18 alin.(1) din Legea privind drepturile copilului nr.338 din 15 decembrie 1994, care prevede că ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținînd cont în primul rînd de interesele acestuia.

De asemenea, instanța de apel a reținut că responsabilitatea primară de a asigura respectarea drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de Convenția Europeană, îi revine statului. Astfel, reglementările menționate arată că, conform legislației, ambii părinți au datoria de a compensa cheltuielile pentru întreținerea copilului minor. Totodată art. 58 alin. (1) Codul familiei, notează, că părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sînt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.

În conformitate cu art. 76 alin. (1), (2) Codul familiei, în cazurile cînd părintele care datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori nu are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri cînd, din anumite motive, încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art.75.

Cuantumul sumei bănești fixe încasate în conformitate cu alin.(1) se determină de instanța judecătorească, ținîndu-se cont de starea materială și familială a părților, de alte circumstanțe importante și păstrîndu-se, dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copilului. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică în anul 2023, semestrul I, minimul de existență pentru un copil minor de vîrstă de 7-17 ani, pe sate, constituie 3022 lei. Potrivit art.2 al Legii nr. 152 din 05 iulie 2012 cu privire la minimul de existență, minimul de existență este un indicator ce reprezintă mărimea valorică a volumului minim de consum al bunurilor materiale și a serviciilor pentru satisfacerea necesităților principale, menținerea sănătății și pentru susținerea viabilității omului.

Iar, conform art. 3 al aceleiași Legi, mărimea minimului de existență pentru o persoană se determină în lei pe fiecare lună. La 16 aprilie 2024, Călianu Elena, reprezentată de avocatul Lilia Trohin a depus recurs împotriva deciziei din 20 decembrie 2023 a Curții de Apel Cahul, solicitând casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea ce ține de stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX, cu tata Bojoancă Serghei și încasarea pensiei alimentare cu menținerea hotărârii instanței de fond. În motivarea recursului a invocat prevederile art.432 alin.(1), lit.a) și e) din 6 Codul de procedură civilă.

A menționat Călianu Elena, reprezentată de avocatul Lilia Trohin că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că Călianu Elena în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel a declarat că intenționează să se stabilească cu traiul la finele anului școlar, împreună cu toată familia în R.Moldova, iar copilul XXXXX, urmează să își continuie studiile pe teritoriul țării, astfel nu solicită stabilirea domiciliului acestuia peste hotarele țării. A mai notat că instanța de apel a emis decizia cu interpretarea eronată a legii, nu a examinat circumstanțele cauzei, contrar art.130 din Cod de procedură civilă și nu a analizat opțiunile de soluționare a litigiului prin prisma interesului superior al copilului minor.

A declarat că instanța de apel a ignorat prevederile art.63 alin.(1) din Codul Familiei, art.51 alin.(2) din Codul Familiei, cât și art.3 alin.(1), art.9 alin.(1) al Convenției internaționale din 20.11.1989 cu privire la drepturile copilului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 20 decembrie 2023 a Curții de Apel Cahul a fost expediată participanților la proces la 13 martie 2024 (f.d.31, vol.II). Prin urmare, recursul depus la data de 16 aprilie 2024 este în termen.

La 07 mai 2024, în adresa intimatului Bojoancă Serghei și intervenientului accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția a Familiei Cantemir a fost expediată copia recursului declarat de Călianu Elena, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 45, vol.I). Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, intimatul și intervenientul accesoriu nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referință. În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Călianu Elena, reprezentată de avocatul Lilia Trohin, este inadmisibil, pentru motivele ce succed. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se 7 încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023). În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Călianu Elena, reprezentată de avocatul Lilia Trohin, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de declarare a recursului ca fiind admisibil, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1). Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Călianu Elena, reprezentată de avocatul Lilia Trohin, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. 8 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către Călianu Elena, reprezentată de avocatul Lilia Trohin nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Călianu Elena, reprezentată de avocatul Lilia Trohin, ca fiind inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Călianu Elena, reprezentată de avocatul Lilia Trohin împotriva deciziei din 20 decembrie 2023 a Curții de Apel Cahul. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc judecători Ion Malanciuc Mariana Ursachi 9