2ra-496/24 — stabilirea domiciliuilui copiilor minori

2ra-496/24 — stabilirea domiciliuilui copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.2ra-496/24

2-21026783-01-2ra-16042024-1

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Cantemir (jud.M.Osadcii)

Instanța de apel:Curtea de Apel Cahul (jud: N.Bondarenco, I.Dănăilă, S.Pilipenco)

Î N C H E I E R E

15 august 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Ion Malanciuc

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului depus de Călianu Elena, reprezentată de

avocatul Lilia Trohin,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Călianu

Elena, prin intermediul avocatului Trohin Lilia împotriva lui Bojoancă Serghei,

intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cantemir,

cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama,

și acțiunea reconvențională depusă de Bojoancă Serghei, prin intermediul

avocatului Barbarov Eduard împotriva Elenei Călianu, intervenient accesoriu

Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cantemir cu privire la stabilirea

domiciliului copilului minor cu tata și încasarea pensiei de întreținere pentru

copilul minor,

împotriva deciziei din 20 decembrie 2023 a Curții de Apel Cahul, prin care s-

a admis apelul depus de Bojoancă Serghei, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei

Cahul, sediul Cantemir din 09 august 2022 și s-a emis o nouă decizie de respingere

a acțiunii inițiale și de admitere a acțiunii reconvenționale,

c o n s t a t ă :

La 22 februarie 2021, Călianu Elena, prin intermediul avocatului Trohin Lilia

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Bojoancă Serghei, intervenient

accesoriu Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Cantemir, solicitând

stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama, Călianu Elena.

În motivarea acțiunii, a indicat că, din relația de concubinaj anterior încheierii

căsătoriei, are doi copii minori și anume:XXXXX și XXXXX.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul (sediu Taraclia) din 12.07.2018 căsătoria a

fost desfăcută, iar domiciliul copiilor minori nu a fost stabilit de către instanța de

judecată.

Astfel, printr-o înțelegere cu pârâtul, ea a plecat în Italia împreună cu fiul

minor XXXXX, iar în scurt timp urma să vină și al doilea fecior, XXXXX.

În urma neînțelegerilor cu pârâtul, ultimul îi creează diferite impedimente și

obstacole cu copii ei minori. La momentul actual s-a recăsătorit și-a întemeiat o

altă familie și locuiesc pe teritoriul Italiei împreună cu soțul și feciorul XXXXX.

1

A menționat că din discuțiile telefonice purtate cu copilul Bojoancă Sergiu,

acesta plânge, suferă și spune că vrea să locuiască cu reclamanta și fratele său.

Pârâtul concubinează cu o altă femeie, iar aceasta manifestă un comportament

răutăcios în privința lui, în același timp relațiile fiind tensionate.

A notat că Bojoancă Serghei nu manifestă grijă față de copil, la fel, copilul

minor este foarte atașat de reclamantă și fratele său, pârâtul nu își manifestă interes

în dezvoltarea copilului și este indiferent față de acesta, deseori este lăsat singur,

deoarece tatăl lucrează și pe timp de noapte.

A mai invocat, că cu feciorul mai mare, pârâtul a avut niște relații mai

tensionate ultimul fiind mai atașat de mamă. Reclamanta cu ambii copii se înțelege

perfect, iar acest fapt denotă relația sa cu ei, iar copiii ca frați la fel se înțeleg foarte

bine. Pe toată această perioadă a expediat colete cu produse alimentare, haine și

bani pârâtului pentru întreținerea feciorului Bojoancă Sergiu.

Prin actul eliberat de către Primăria or. Metropolitan Venezia, din 02/02/2021,

se confirmă faptul că Călianu Elena împreună cu feciorul XXXXX au reședință pe

teritoriul în Italia.

La fel, prin actul eliberat de către Instituția Medie de Învățământ de Stat ”I.

Nieve” din data de 04.02.2021, se confirmă faptul că copilul minor XXXXX, este

înscris în clasa a 3-a, secțiunea A, în anul școlar 2020-2021 la școala Primară

”Guglielmo Marconi” Pramaggiore, din cadrul acestei instituții de învățământ și

frecventează regulamentar lecțiile.

Potrivit contractului de locațiune anexat la materialele cauzei, se confirmă

faptul că împreună cu soțul, Călianu Doru, dispun de spațiu de locuit

situat:XXXXX.

Potrivit contractului de muncă din 04.11.2019, se confirmă faptul că soțul

Călianu Doru, este angajat in câmpul muncii, că muncește la fabricarea mobilei

pentru amenajări casnice.

Astfel, în legătură cu faptul că între părți au apărut neînțelegeri în privința

domiciliului copiilor minori XXXXX și XXXXX, în interesul superior al copilului

a determinat-o să se adreseze în instanța de judecată cu prezenta cerere (f.d. 7-36).

La 13 iunie 2022, Bojoancă Serghei, reprezentat de avocatul, Barbarov

Eduard, a depus acțiune reconvențională împotriva Elenei Călianu prin care a

solicitat să fie stabilit domiciliul doar a copilului minor XXXXX, cu tatăl, până la

atingerea vârstei de 18 ani. Să fie încasată de la pârâta Călianu Elena, în beneficiul

lui Bojoanca Serghei a pensiei de întreținere pentru copilului minor în sumă

bănească fixă, în mărime de 2000 lei/lunar, până la atingerea majoratului.

În motivarea cererii a indicat că, în anul 2018 a divorțat de cet. Călianu Elena.

Din căsătoria nominalizată au doi copii minori: XXXXX și XXXXX.

A susținut că, din anul 2018 până în prezent, feciorul XXXXX locuiește cu

tata, iar feciorul XXXXX locuiește cu Călianu Elena, care în prezent se află peste

hotarele R. Moldova.

În contextul în care, până în prezent, pârâta a manifestat atitudine rezervată și

indolentă față de creșterea, educarea și supravegherea copilului XXXXX, sarcina

aceasta revenind în exclusivitate tatălui. Datorita acestui fapt copilul este foarte

atașat de tată, considerând că este în interesul lui de a locui în continuare împreună,

din care considerente solicit stabilirea domiciliului copilului minor Bojoancă

Sergiu cu tata, până la împlinirea vârstei de 18 ani.

2

Întrucât între Bojoancă Serghei și Călianu Elena, nu a fost încheiat un contract

privind plata pensiei de întreținere a copilului a fost depusă prezenta cerere în

instant de judecată.

Deși este destinată a satisface, în primul rând, nevoile alimentare ale

copilului, obligația legală de întreținere a copilului, este mult mai complexă decât o

simplă îndatorire alimentară, pentru că are menirea de a procura celui îndreptățit

resursele necesare împlinirii și a altor trebuințe, precum cele privind asigurarea

unei instruiri corespunzătoare, a unei locuințe, a tratamentelor medicale, în

asemenea condiții, reclamantul consideră că suma de 2000 lei pentru copil este

rezonabilă pentru a acoperi proporțional cheltuielile de întreținere.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 09 august 2022

cererea de chemare în judecată depusă de Călianu Elena s-a admis. S-a determinat

domiciliul copiilor minori XXXXX și XXXXX, cu mama, Călianu Elena, fiind

încredințați la creșterea și educarea ei.

Acțiunea reconvențională depusă de Bojoancă Serghei s-a respins ca fiind

neîntemeiată

Nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 09

august 2022, la 11 august 2022, avocatul Barbarov Eduard în interesele lui

Bojoancă Serghei, a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând

casarea integrală a hotărârii judecătoriei Cahul sediul Cantemir din 09 august 2022,

cu rejudecarea și emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în

judecată depusă de Calianu Elena și admiterea cererii reconvenționale depuse de

către Bojoancă Serghei.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 20 decembrie 2023 s-a admis apelul

declarat de către Bojoancă Serghei. S-a casat parțial hotărîrea Judecătoriei Cahul,

sediul Cantemir din 09 august 2022 în partea determinării domiciliului copilului

minor Bojoancă Sergiu cu emiterea în partea casată a unei noi hotărîri după cum

urmează.

S-a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Călianu

Elena prin intermediul reprezentantei, avocatei Trohin Lilia împotriva lui Bojoancă

Serghei, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei

Cantemir, în partea stabilirii domiciliului copilului minor XXXXX și XXXXX, cu

mama.

S-a admis acțiunea reconvențională depusă de Bojoancă Serghei. S-a

determinat domiciliul copilului minor XXXXX, cu tata Bojoancă Serghei. S-a

încasat de la Călianu Elena în beneficiul lui Bojonancă Serghei pensia de

întreținere a copilului minor Bojoancă Sergiu în sumă bănească fixă 1500 lei,

începând cu data de 13 iunie 2022 pînă la atingerea majoratului copilului. În rest,

hotărîrea Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 09 august 2022, s-a menținut.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, din explicațiile părților,

copilul Bojoancă Sergiu din anul 2018 a rămas în grija tatălui Bojoancă Serghei,

mama Călianu Elena a plecat peste hotarele Republicii Moldova, în Italia și

periodic revenea în țară. Ulterior după ce părțile au divorțat situația în relațiile lor

s-a agravat. Totodată, instanța de apel a notat faptul că în familia Bojoancă Serghei

și Călianu Elena mai este un copil minor – XXXXX,, care locuiește cu mama, iar

fiul cel mai mic Bojoancă Sergiu fiind lăsat în grija tatălui. Așa, ambii părinți

invocă dreptul de a fi stabilit domiciliul copilului minor XXXXX,cu mama potrivit

cererii inițiale, iar potrivit cererii reconvenționale Bojoancă Serghei solicită să fie

stabilit domiciliul cu tata.

3

În acest sens, instanța de apel a reținut ca fiind neîntemeiată poziția

instanței de fond că, stabilind locul de trai a copilului minor cu tata, care

concubinează cu o altă femeie, poate fi apreciată ca o tendință periculoasă în

menținerea stării de fapt, ceea ce în consecință ar pune în pericol interesele

copilului minor. Așa cum în acest sens nu au fost prezentate careva probe întru

confirmarea acestei poziții a instanței de fond. Cu atît mai mult, lecturînd hotărîrea

instanței de prim nivel se desprinde că aceasta este bazată doar pe explicațiile a

reclamantei Călianu Elena, în lipsa probelor prezentate de către reclamantă. Faptul,

că ultima a expediat colete cu produse alimentare, bani și haine pentru întreținerea

copilului minor, este obligația mamei ca părinte să-și întrețină copilul minor egal

ca și celălalt părinte, conform prevederilor Codului familiei și nu o prerogativă.

Instanța de apel a notat că probele administrate în cauză atestă, însă, că

Călianu Elena a plecat peste hotarele țării din anul 2018 lăsând copilul minor

Bojoancă Sergiu în grija tatălui, periodic vizitându-l și luîndu-l cu dînsa la bunici,

adică la părinții reclamantei unde locuia ultima pe perioada cînd revenea în țară. În

restul perioadei acesta se află exclusiv la îngrijirea tatălui. Fapt confirmat și prin

certificatul oferit de Primăria comunei XXXXX, prin care se confirmă că minorul

Bojoancă Sergiu, din anul 2018 se află la întreținerea tatălui Bojoancă Serghei,

domiciliat în XXXXX,. /f.d.12, 153/

Conform caracteristicii eliberată de Primăria XXXXX, prin care se confirmă

că Bojoancă Serghei, domiciliat în XXXXX, cu responsabilitate crescând și

educând copilul minor. Este încadrat în câmpul muncii. Se caracterizează pozitiv la

locul de trai. /f.d.119/

Potrivit certificatului eliberat de Primăria XXXXX, se confirmă că

XXXXX,, la moment nu se află pe teritoriul satului, fiind plecat cu mama Călianu

Elena, anul /f.d.147/

Prin confirmarea oferită de Instituția Educațională Timpurie s. Țiganca se

atestă că, Bojoancă Sergiu, frecventează în Instituția Educațională Timpurie s.

Țiganca din anul 2017, achitînd plata pentru hrana copilului tatăl Bojoancă

Serghei. /f.d.154/ .

Totodată, instanța de apel a menționat că potrivit caracteristicei oferite de

XXXXX,, tatăl, Bojoancă Serghei se caracterizează pozitiv la locul de trai, este

angajat în cîmpul muncii, careva plîngeri din partea consătenilor în adresa lui nu au

parvenit. La fel, careva plîngeri din instituția de învățământ pe care o frecventează

minorul XXXXX,nu sunt, ceea ce dă dovadă de o atmosferă bună voitoare și

potrivită pentru creșterea și dezvoltarea normală a minorului. Probele administrate

în cauză atestă, însă, că Călianu Elena nu s-a implicat suficient emoțional, afectiv

și material în procesul de creștere și îngrijire al copilului său Bojoancă Sergiu și că

anume tatăl copilului Bojoancă Serghei, a fost cel care s-a preocupat de îngrijirea,

creșterea, întreținerea și educarea copilului, contribuția părintelui Călianu Elena în

toate aspectele vieții copilului fiind minoră, petrecând timpul cu copilul doar în

perioadele scurte cînd revenea din Italia în Moldova.

Instanța de apel a indicat, că toate argumentele reclamantei Călianu Elena nu

au fost confirmate prin probe utile și concludente, acestea fiind doar declarative

cele explicate instanței de judecată în ședință, însă ne fiind susținute prin

documente, poze sau alte careva probe. Acel, fapt că, reclamanta Călianu Elena

declară precum că pîrîtul Bojoancă Serghei nu-i dădea posibilitatea să se vadă cu

copilul său, nu este confirmat nici printr-o cerere, pe care aceasta ar fi depus-o la

asistența socială din sat sau în adresa altor organe, care iar permite exercitarea

4

drepturilor sale părintești. Situația se agravează și din cauza relațiilor ostile formate

între Călianu Elena și Bojoanscă Serghei în urma desfacerii căsătoriei.

Din discuția cu copilul Bojoancă Sergiu s-a stabilit că iubește ambii părinți,

și-ar dori doar în vacanță să plece la Italia, dar să locuiască ar fi dorit cu tata aici în

Moldova. Din motiv, că copilul XXXXX,locuiește peste hotarele țării, nu a fost

posibil de desfășurat interviul de protecție.

Interesul superior al copilului este singurul criteriu după care instanța se

călăuzește pentru a decide cu privire la exercitarea drepturilor părintești. Pentru a-l

determina trebuie să se țină seama de întregul complex de împrejurări menite să

asigure copilului o dezvoltare fizică, morală și intelectuală armonioasă, interesând

nu numai posibilitățile materiale ale tatălui, și buneilor, ci și vârsta copilului,

comportarea părintelui și buneilor cu copilul, gradul de atașament și preocupare pe

care l-au manifestat față de copil, precum și legăturile afective ce s-au stabilit între

părinte - copil, și între copil și alți membri ai familiei extinse.

Analizând constatările notate mai sus și având în vedere interesele copilului

de a se dezvolta într-un mediu sigur, sănătos și care să-i confere stabilitate, precum

și ținând cont de vârsta copilului XXXXX,, de necesitățile sale având în vedere

atașamentul acestuia față de tata, instanța de apel a reținut că interesul copilului

este ca acesta să fie crescut, îngrijit, educat și protejat în continuare de către tata

Bojoancă Serghei.

O asemenea concluzie derivă și din caracteristicile eliberate pe numele tatălui

Bojoancă Serghei, de avizul concluzie întocmit de Direcția generală Asistență

Socială și Protecție a Familiei, din caracteristica eliberată de la Instituția

Educațională Timpurie XXXXX, unde copilul frecventează școala, din care rezultă

că, copilul este atașat de toți membrii familiei, își iubește ambii părinți, dorește să

meargă în vacanță la mama în Italia, dar totuși să rămână să locuiască cu tata.

Astfel, în acest sens, instanța de apel a cocnluzionat că interesul superior al

copilului în speța în cauză prevalează, iar tatăl Bojoancă Serghei dispune de

calitățile morale necesare pentru a asigura dreptul la educație garantat fiecărui

copil.

Argumentele intimatei că fiul Bojoancă Sergiu suferă crescând în familia cu

tatăl său Bojoancă Serghei și concubina acestuia Marcenco Cristina, așa cum și ea

are un copil minor, din care cauză apar deseori neînțelegeri, iar Marcenco Cristina

are un comportament răutăcios în privința lui XXXXX,, totuși nu a fost demonstrat

instanței de apel. Cît și acel fapt că minorul Bojoncă Sergiu este atașat de mama și

fratele mai mare, XXXXX, care locuiesc XXXXX, fapt confirmat însăși prin

declarațiile minorului angajatului asistenței sociale, unde el spune că iubește ambii

părinți, dar dorește să locuiască în Moldova cu tata.

La fel argumentele intimatei Călianu Elena din referință că este stabilită cu

locul de trai în Italia, are locuință, iar feciorul mai mare care locuiește cu dînsa

frecventează școala de acolo, nu este o dovadă, că aceste condiții i sar potrivi și lui

XXXXX, cît și faptul că va condiționa pentru creșterea și dezvoltarea normală a

minorului. Iar, instanța de apel a reținut că totuși interesul primordial în acest

proces este crearea unei atmosfere potrivite pentru creșterea și dezvoltarea normală

al minorului cît și în interesul major al copilului, reieșind din atașamentul lui față

de părinte, la speță – tatăl Bojoancă Serghei.

Instanța de apel a considerat necesar de a încasa de la Călianu Elena în

beneficiul lui Bojoancă Serghei pensia de întreținere a copilului minor Bojoancă

5

Sergiu în sumă bănească fixă 1500 lei, începând cu data de 13 iunie 2022 pînă la

atingerea majoratului copilului.

În conformitate cu art.74 alin. (1)-(3) Cod familiei, părinții sânt obligați să-și

întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin

material. (2) Modul de plată a pensiei de întreținere se determină în baza unui

contract încheiat între părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă. (3)

Dacă lipsește un atare contract și părinții nu participă la întreținerea copiilor,

pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre

părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale.

Noțiuni similare stipulate și la art. 18 alin.(1) din Legea privind drepturile

copilului nr.338 din 15 decembrie 1994, care prevede că ambii părinți, în egală

măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspunderea principală pentru

dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținînd cont în

primul rînd de interesele acestuia.

De asemenea, instanța de apel a reținut că responsabilitatea primară de a

asigura respectarea drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de Convenția

Europeană, îi revine statului.

Astfel, reglementările menționate arată că, conform legislației, ambii părinți

au datoria de a compensa cheltuielile pentru întreținerea copilului minor.

Totodată art. 58 alin. (1) Codul familiei, notează, că părinții au drepturi și

obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sînt născuți în căsătorie

sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.

În conformitate cu art. 76 alin. (1), (2) Codul familiei, în cazurile cînd

părintele care datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri

neregulate sau fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial,

în natură, ori nu are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri cînd, din

anumite motive, încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu

și/sau alte venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia

dintre părți, instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de

întreținere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă

bănească fixă și sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art.75.

Cuantumul sumei bănești fixe încasate în conformitate cu alin.(1) se determină de

instanța judecătorească, ținîndu-se cont de starea materială și familială a părților,

de alte circumstanțe importante și păstrîndu-se, dacă este posibil, nivelul anterior

de asigurare materială a copilului.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică în anul 2023, semestrul I,

minimul de existență pentru un copil minor de vîrstă de 7-17 ani, pe sate, constituie

3022 lei. Potrivit art.2 al Legii nr. 152 din 05 iulie 2012 cu privire la minimul de

existență, minimul de existență este un indicator ce reprezintă mărimea valorică a

volumului minim de consum al bunurilor materiale și a serviciilor pentru

satisfacerea necesităților principale, menținerea sănătății și pentru susținerea

viabilității omului. Iar, conform art. 3 al aceleiași Legi, mărimea minimului de

existență pentru o persoană se determină în lei pe fiecare lună.

La 16 aprilie 2024, Călianu Elena, reprezentată de avocatul Lilia Trohin a

depus recurs împotriva deciziei din 20 decembrie 2023 a Curții de Apel Cahul,

solicitând casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea ce ține de stabilirea

domiciliului copilului minor XXXXX, cu tata Bojoancă Serghei și încasarea

pensiei alimentare cu menținerea hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului a invocat prevederile art.432 alin.(1), lit.a) și e) din

6

Codul de procedură civilă.

A menționat Călianu Elena, reprezentată de avocatul Lilia Trohin că instanța

de apel nu a ținut cont de faptul că Călianu Elena în cadrul ședinței de judecată în

instanța de apel a declarat că intenționează să se stabilească cu traiul la finele

anului școlar, împreună cu toată familia în R.Moldova, iar copilul XXXXX,

urmează să își continuie studiile pe teritoriul țării, astfel nu solicită stabilirea

domiciliului acestuia peste hotarele țării.

A mai notat că instanța de apel a emis decizia cu interpretarea eronată a legii,

nu a examinat circumstanțele cauzei, contrar art.130 din Cod de procedură civilă și

nu a analizat opțiunile de soluționare a litigiului prin prisma interesului superior al

copilului minor.

A declarat că instanța de apel a ignorat prevederile art.63 alin.(1) din Codul

Familiei, art.51 alin.(2) din Codul Familiei, cât și art.3 alin.(1), art.9 alin.(1) al

Convenției internaționale din 20.11.1989 cu privire la drepturile copilului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 20 decembrie

2023 a Curții de Apel Cahul a fost expediată participanților la proces la 13 martie

2024 (f.d.31, vol.II). Prin urmare, recursul depus la data de 16 aprilie 2024 este în

termen.

La 07 mai 2024, în adresa intimatului Bojoancă Serghei și intervenientului

accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția a Familiei Cantemir a fost

expediată copia recursului declarat de Călianu Elena, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 45, vol.I).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, intimatul și

intervenientul accesoriu nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus

referință.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Călianu Elena, reprezentată de avocatul Lilia Trohin, este inadmisibil, pentru

motivele ce succed.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) și (2)

din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

7

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în

redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023).

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură

civilă, recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind

tardiv un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Călianu Elena,

reprezentată de avocatul Lilia Trohin, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(1) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu

soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de

declarare a recursului ca fiind admisibil, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

declarat de Călianu Elena, reprezentată de avocatul Lilia Trohin, conține obiecții

de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care

au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea

tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este

garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

8

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din

Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor

faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat

în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o

simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către Călianu Elena, reprezentată de avocatul Lilia Trohin

nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, și respectiv, nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de Călianu Elena, reprezentată de

avocatul Lilia Trohin, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit.

a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Călianu Elena, reprezentată de

avocatul Lilia Trohin împotriva deciziei din 20 decembrie 2023 a Curții de Apel

Cahul.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Ion Malanciuc

Mariana Ursachi

9