3r-178/24 — obligarea emiterii actului administrativ favorabil

Dosarul nr. 3r-178/24

2-23007197-01-3r-26072024

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) T. Avasiloaie

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc

D E C I Z I E

14 august 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de avocatul Șevcic Ștefan în numele și interesele

lui Huang Hai (cetățean străin nerezident-solicitat de azil),

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Huang Hai împotriva Inspectoratului General pentru Migrație

al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova (succesor în drepturi

procesuale a Biroului Migrație și Azil), cu privire la obligarea emiterii actului

administrative favorabil,

împotriva încheierii din 24 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 16 ianuarie 2023, avocatul Șevcic Ștefan, în numele și interesele lui Huang

Hai a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Migrație și Azil

(succesor în drepturi Inspectoratului General pentru Migrație al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova), cu privire la obligarea emiterii actului

administrative favorabil.

Prin hotărârea din 10 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins acțiunea înaintată de Huang Hai împotriva Inspectoratului General pentru

Migrație al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova (succesor în

drepturi procesuale a Biroului Migrație și Azil), cu privire la anularea deciziei

nr.6477/22/DAI din 21.11.2022 și acordarea reclamantului o formă de protecție

prevăzută la art. 16 din Legea nr. 270 din 18.12.2008.

La 15 septembrie 2023, Huang Hai a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi

decizii cu privire la admiterea acțiunii.

Totodată a solicitat repunerea în termen a apelului, invocând că, la ședințele

de judecată în instanța de fond nu a fost prezent din motiv că nu a cunoscut despre

data și ora ședinței, citațiile nu au fast expediate la adresa indicată în acțiunea

înaintată în judecată, fapt pentru care solicită repunerea în termen a acestei cereri

de apel.

1

Prin încheierea din 24 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea depusă de către Huang Hai, cu privire la repunerea în termen a apelului

declarat, ca neîntemeiată.

S-a declarat inadmisibil apelul depus de către Huang Hai împotriva hotărârii

din 10 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 25 martie 2024, avocatul Șevcic Ștefan în numele și interesele lui Huang

Hai a declarat recurs împotriva încheierii din 24 ianuarie 2024 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând anularea încheierii contestate, cu adoptarea unei noi încheieri

prin care cererea de apel nemotivată din 15 septembrie 2023 să fie repusă în

termen conform art. 65 și art. 237 alin. (1) Cod administrativ.

În motivarea recursului, a invocat că încheierea contestată este ilegală și

nefondată.

Reprezentantul recurentului a relatat că Huang Hai nu a fost prezent la

ședințele de judecată deoarece nu a fost informat despre data și ora ședinței.

Citațiile nu au fost trimise la adresa specificată în cererea de chemare în judecată și

nu există nicio confirmare de primire a citațiilor.

Instanța nu a expediat dispozitivul hotărârii din către recurent, ceea ce l-a

împiedicat să ia cunoștință de aceasta și să conteste hotărârea în termen legal.

Potrivit art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții

de apel.

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe

și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Potrivit art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești

împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

La caz, instanța de recurs constată că, copia încheierii din 24 ianuarie 2024 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului apelantului/recurentului

Huang Hai, avocatului Șevcic Ștefan, la 11 martie 2024 (f.d.67), iar cererea de

recurs a fost declarată la 25 martie 2024, în termen.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință

de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la

proces.

Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului copia recursului depus de

avocatul Șevcic Ștefan, în numele și interesele lui Huang Hai, însă, referință nu a

fost depusă.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Examinând recursul depus, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că acesta urmează a fi respins, cu menținerea încheierii

contestate, din considerentele ce succed.

2

În conformitate art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul

împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. d) din Codul administrativ,

instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este

inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art.232 alin.(1).

În același timp, potrivit art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se

depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de

zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat

apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

Conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit

se atribuie reprezentatului.

Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea

impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care

aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

În conformitate cu art. 237 din Codul administrativ, prevederile art.65

alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în

termenul de prezentare a motivării apelului.

Încheierea instanței de apel prin care este respinsă cererea de repunere în

termenul de apel sau în termenul de prezentare a motivării apelului poate fi

contestată cu recurs.

Cu referire la prevederile legale enunțate, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție reține că la caz dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani a fost pronunțat la data de 10 iulie 2023.

La 15 septembrie 2023, Huang Hai a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii din 10 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

solicitând repunerea în termen a apelului, din motiv că apelantul nu a participat la

examinarea cauzei și nu a recepționat hotărârea după pronunțare, casarea hotărârii

și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 24 ianuarie 2024, Curtea de Apel Chișinău a respins

cererea depusă de către Huang Hai, cu privire la repunerea în termen a apelului ca

neîntemeiată și a declarat inadmisibil apelul în temeiul art.236 alin. (1) și alin. (2)

lit. d) din Codul administrativ.

Instanța de apel a reținut că cererea cu privire la repunerea în termen este

neîntemeiată și neprobată. Apelantul nu a demonstrat imposibilitatea depunerii

apelului în termen de 30 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Colegiul judiciar a conchis că nu poate servi drept temei pentru repunerea în

termen argumentul apelantului că, la ședințele de judecată în instanța de fond nu a

fost prezent din motiv că nu a cunoscut despre data și ora ședinței, citațiile nu au

fast expediate la adresa indicată în acțiunea înaintată în judecată, întrucât acesta în

3

instanța de fond a fost reprezentat de către avocatul Ștefan Șevciuc, care a fost

prezent în ședința de judecată în cadrul căreia s-a pronunțat dispozitivul hotărârii-

10 iulie 2023, pentru care în aceeași dată s-a și semnat că i-a fost înmânat (f.d.42-

43, 45).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră încheierea

recurată legală și întemeiată.

Or, în prezenta cauză termenul de 30 zile acordat de lege pentru depunerea

apelului de către parte a expirat la data de 09 august 2023, inclusiv.

Instanța de recurs reiterează că termenul de declarare a apelului poate fi

restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma

imposibilitatea declarării apelului în termen.

La cazul din speță, instanța de recurs menționează că, potrivit procesului-

verbal (f.d.42-43), avocatul Ștefan Șevciuc, care acționa în interesele reclamantului

Huang Hai, a fost prezentă la ședința de judecată din 10 iulie 2023, astfel că,

aceasta urma să manifeste un comportament activ și să se intereseze despre

derularea dosarului.

Conform art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la

procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își

îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru

prejudiciile materiale și morale cauzate.

Contrar acestor prevederi legale, reclamantul Huang Hai și reprezentantul său,

avocatul Ștefan Șevciuc, nu au depus diligența necesară în vederea exercitării căii

de atac în termen și nici nu a prezentat motive întemeiate de repunere în termen.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea

drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr.

7557/03 din 11 septembrie 2007).

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra

Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat

că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de

către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă

drepturile reclamanților la un proces echitabil.

Tot aici, instanța de recurs accentuează că potrivit legislației în vigoare,

sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești,

ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și

în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

4

Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră corectă soluția instanței de apel privind respingerea cererii de repunere în

termen a apelului și privind declararea apelului inadmisibil.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea

instanței de apel este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție concluzionează asupra respingerii recursului declarat de avocatul Șevcic

Ștefan în numele și interesele lui Huang Hai și menținerii încheierii din 24 ianuarie

2024 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de avocatul Șevcic Ștefan în numele și interesele

lui Huang Hai și se menține încheierea din 24 ianuarie 2024 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Huang Hai împotriva Inspectoratului General pentru Migrație

al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova (succesor în drepturi

procesuale a Biroului Migrație și Azil), cu privire la obligarea emiterii actului

administrative favorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Mariana Ursachi

Ion Malanciuc

5