3r-178/24 — obligarea emiterii actului administrativ favorabil

Dosarul nr. 3r-178/24 2-23007197-01-3r-26072024 Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) T. Avasiloaie Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc D E C I Z I E 14 august 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Mariana Ursachi Ion Malanciuc examinând recursul declarat de avocatul Șevcic Ștefan în numele și interesele lui Huang Hai (cetățean străin nerezident-solicitat de azil), în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Huang Hai împotriva Inspectoratului General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova (succesor în drepturi procesuale a Biroului Migrație și Azil), cu privire la obligarea emiterii actului administrative favorabil, împotriva încheierii din 24 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 16 ianuarie 2023, avocatul Șevcic Ștefan, în numele și interesele lui Huang Hai a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Migrație și Azil (succesor în drepturi Inspectoratului General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova), cu privire la obligarea emiterii actului administrative favorabil.

Prin hotărârea din 10 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins acțiunea înaintată de Huang Hai împotriva Inspectoratului General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova (succesor în drepturi procesuale a Biroului Migrație și Azil), cu privire la anularea deciziei nr.6477/22/DAI din 21.11.2022 și acordarea reclamantului o formă de protecție prevăzută la art. 16 din Legea nr. 270 din 18.12.2008. La 15 septembrie 2023, Huang Hai a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii cu privire la admiterea acțiunii.

Totodată a solicitat repunerea în termen a apelului, invocând că, la ședințele de judecată în instanța de fond nu a fost prezent din motiv că nu a cunoscut despre data și ora ședinței, citațiile nu au fast expediate la adresa indicată în acțiunea înaintată în judecată, fapt pentru care solicită repunerea în termen a acestei cereri de apel. 1 Prin încheierea din 24 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea depusă de către Huang Hai, cu privire la repunerea în termen a apelului declarat, ca neîntemeiată. S-a declarat inadmisibil apelul depus de către Huang Hai împotriva hotărârii din 10 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 25 martie 2024, avocatul Șevcic Ștefan în numele și interesele lui Huang Hai a declarat recurs împotriva încheierii din 24 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea încheierii contestate, cu adoptarea unei noi încheieri prin care cererea de apel nemotivată din 15 septembrie 2023 să fie repusă în termen conform art. 65 și art. 237 alin. (1) Cod administrativ. În motivarea recursului, a invocat că încheierea contestată este ilegală și nefondată. Reprezentantul recurentului a relatat că Huang Hai nu a fost prezent la ședințele de judecată deoarece nu a fost informat despre data și ora ședinței. Citațiile nu au fost trimise la adresa specificată în cererea de chemare în judecată și nu există nicio confirmare de primire a citațiilor.

Instanța nu a expediat dispozitivul hotărârii din către recurent, ceea ce l-a împiedicat să ia cunoștință de aceasta și să conteste hotărârea în termen legal. Potrivit art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel. Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Potrivit art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. La caz, instanța de recurs constată că, copia încheierii din 24 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului apelantului/recurentului Huang Hai, avocatului Șevcic Ștefan, la 11 martie 2024 (f.d.67), iar cererea de recurs a fost declarată la 25 martie 2024, în termen. În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului copia recursului depus de avocatul Șevcic Ștefan, în numele și interesele lui Huang Hai, însă, referință nu a fost depusă. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Examinând recursul depus, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din considerentele ce succed. 2 În conformitate art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. În conformitate cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1). În același timp, potrivit art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. Conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. În conformitate cu art. 237 din Codul administrativ, prevederile art.65 alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.

Încheierea instanței de apel prin care este respinsă cererea de repunere în termenul de apel sau în termenul de prezentare a motivării apelului poate fi contestată cu recurs. Cu referire la prevederile legale enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la caz dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost pronunțat la data de 10 iulie 2023. La 15 septembrie 2023, Huang Hai a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 10 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând repunerea în termen a apelului, din motiv că apelantul nu a participat la examinarea cauzei și nu a recepționat hotărârea după pronunțare, casarea hotărârii și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 24 ianuarie 2024, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea depusă de către Huang Hai, cu privire la repunerea în termen a apelului ca neîntemeiată și a declarat inadmisibil apelul în temeiul art.236 alin. (1) și alin. (2) lit. d) din Codul administrativ. Instanța de apel a reținut că cererea cu privire la repunerea în termen este neîntemeiată și neprobată. Apelantul nu a demonstrat imposibilitatea depunerii apelului în termen de 30 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Colegiul judiciar a conchis că nu poate servi drept temei pentru repunerea în termen argumentul apelantului că, la ședințele de judecată în instanța de fond nu a fost prezent din motiv că nu a cunoscut despre data și ora ședinței, citațiile nu au fast expediate la adresa indicată în acțiunea înaintată în judecată, întrucât acesta în 3 instanța de fond a fost reprezentat de către avocatul Ștefan Șevciuc, care a fost prezent în ședința de judecată în cadrul căreia s-a pronunțat dispozitivul hotărârii- 10 iulie 2023, pentru care în aceeași dată s-a și semnat că i-a fost înmânat (f.d.42- 43, 45). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră încheierea recurată legală și întemeiată.

Or, în prezenta cauză termenul de 30 zile acordat de lege pentru depunerea apelului de către parte a expirat la data de 09 august 2023, inclusiv. Instanța de recurs reiterează că termenul de declarare a apelului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma imposibilitatea declarării apelului în termen. La cazul din speță, instanța de recurs menționează că, potrivit procesului- verbal (f.d.42-43), avocatul Ștefan Șevciuc, care acționa în interesele reclamantului Huang Hai, a fost prezentă la ședința de judecată din 10 iulie 2023, astfel că, aceasta urma să manifeste un comportament activ și să se intereseze despre derularea dosarului. Conform art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate. Contrar acestor prevederi legale, reclamantul Huang Hai și reprezentantul său, avocatul Ștefan Șevciuc, nu au depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen și nici nu a prezentat motive întemeiate de repunere în termen.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.

Tot aici, instanța de recurs accentuează că potrivit legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

4 Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO. În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră corectă soluția instanței de apel privind respingerea cererii de repunere în termen a apelului și privind declararea apelului inadmisibil. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra respingerii recursului declarat de avocatul Șevcic Ștefan în numele și interesele lui Huang Hai și menținerii încheierii din 24 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de avocatul Șevcic Ștefan în numele și interesele lui Huang Hai și se menține încheierea din 24 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Huang Hai împotriva Inspectoratului General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova (succesor în drepturi procesuale a Biroului Migrație și Azil), cu privire la obligarea emiterii actului administrative favorabil. Decizia este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc judecătorii Mariana Ursachi Ion Malanciuc 5