3ra-605/23 — Anularea actului administrativ

3ra-605/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-605/23

2-19050266-01-3ra-07062023

prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni – D. Corlăteanu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, I. Dutca, E. Palanciuc

ÎNCHEIERE

14 august 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Mariana Ursachi

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de avocatul Dumitru Stratan în

numele și interesele Elenei Borș,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Elena Borș împotriva Primăriei și Consiliului s. Ciuciuleni, r.

Hîncești, terți IP ,,Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial

Hîncești, Ana Chiriac, Gheorghe Ciobanu, Chiriac Petru și notarul Aurelia

Murzacov, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 13 mai 2016, Elena Borș, reprezentată de avocatul Radu Dubceac, a depus

cerere de chemare în judecată, ulterior completată și modificată prin cereri

repetate, împotriva Primăriei și Consiliului local Ciuciuleni, r-nul Hîncești, terți

OCT Hîncești (în prezent ASP), Ana Chiriac, Gheorghe Ciobanu, Petru Chiriac și

notarul public Aurelia Murzacov, privind anularea dispoziției Primarului s.

Ciuciuleni nr. 10-F din 21 octombrie 2000 în partea legalizării dreptului de

proprietate a Anei Chiriac asupra terenului, cu nr. cadastral XXXXXXXXX,

declararea nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr.

cadastral XXXXXXXXX eliberat de Primăria s. Ciuciuleni la 14 decembrie 2000

pe numele Anei Chiriac, declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare

nr.6196 din 5 decembrie 2008, prin care terenul a fost vândut lui Gheorghe

Ciobanu și aducerea părților la poziția inițială, radierea dreptului de proprietate a

lui Gheorghe Ciobanu din Registrul bunurilor imobile în privința terenului cu nr.

cadastral XXXXXXXXX, obligarea Primăriei s. Ciuciuleni de a elibera titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele Elenei Borș. (f.d.6, 33,

41, 62-64, 73-76, 118 vol.I)

1

În motivarea acțiuni, a menționat că la 14 decembrie 2000, Primăria s.

Ciuciuleni a eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe

numele Anei Chiriac, prin care i-a fost repartizat în proprietate privată terenul cu

nr. cadastral XXXXXXXXX, în baza dispoziției nr.10-F din 21 noiembrie 2000.

A menționat că, terenul repartizat Anei Chiriac, la momentul întocmirii și

emiterii titlului se afla în posesia reclamantei, care de fapt i-a fost atribuit de către

Primăria s. Ciuciuleni, în natură, în calitate de cotă - echivalentă de teren, pe care

dânsa îl prelucra și pe tot parcursul anilor achita impozitul funciar.

La data de 28 martie 2016, a înaintat Primăriei și Consiliului local Ciuciuleni

cerere, prin care a solicitat anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren eliberat de Primăria s. Ciuciuleni la 14 decembrie 2000 pe

numele Anei Chiriac cu nr. cadastral XXXXXXXXX și anularea dispoziției nr.10-

F din 21 noiembrie 2000 care a servit temei pentru întocmirea și eliberarea titlului

contestat, la care a primit răspunsul Primăriei s. Ciuciuleni, prin care i s-a

comunicat că nu este în drept să anuleze titlul contestat, urmând să-se adreseze în

instanța de judecată, iar Consiliul local Ciuciuleni nu a oferit un răspuns la cererea

înaintată de reclamantă.

Reclamanta a relatat că decizia care a servit temei pentru întocmirea titlului

contestat nu există, fapt confirmat de Primăria s. Ciuciuleni prin răspunsul nr.288

din 09 martie 2016 și certificatul de arhivă nr.246 din 13 martie 2016 eliberat de

Serviciul Arhivă.

De asemenea a invocat că, la data de 05 decembrie 2008, Ana Chiriac a

înstrăinat terenul cu nr. cadastral XXXXXXXXX lui Gheorghe Ciobanu, în baza

contractului de vânzare-cumpărare nr.6196.

Totodată a precizat că, titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

cu nr. cadastral XXXXXXXXX a servit drept temei pentru încheierea contractului

de vânzare-cumpărare, care a fost emis de Primăria s. Ciuciuleni neîntemeiat,

motiv din care consideră că contractul nominalizat, urmează a fi anulat.

A susținut că în anul 1999, Primăria s. Ciuciuleni a transmis în natură Elenei

Borș un teren cu suprafața de 0,2 ha (zona Zavod) conform art.12 al Codului

funciar, cu titlu de cotă - echivalentă de teren pentru care a fost achitat impozitul

funciar, terenul a fost folosit de către aceasta fiind plantată viță de vie.

La momentul transmiterii terenului în natură, Primăria s. Ciuciuleni nu a

întocmit și eliberat pe numele Elenei Borș titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, care confirmă dreptul de proprietate asupra terenului, care

constituie cotă - echivalentă de teren, la materialele cauzei fiind anexat extrasul din

anexa nr.1 al procesului verbal nr.5 a comisiei funciare din satul Ciuciuleni,

Județul Lăpușna din 17 iunie 2000, prin care se indică că Borș Elena are dreptul la

50% din cota - echivalentă de teren prevăzută în art. 12 al Codului funciar.

În scopul legalizării dreptului de proprietate a Elenei Borș asupra terenului cu

suprafața de 0,2 ha transmis în natură de către Primăria s. Ciuciuleni în anul 1999,

cu titlu de cotă - echivalentă de teren, în data de 28 noiembrie 2016, reclamanta a

înaintat Primăriei s. Ciuciuleni cerere prealabilă, prin care a solicitat întocmirea și

eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele

Elenei Borș pe terenul supra nominalizat.

2

Consideră că, Primăria s. Ciuciuleni, contrar prevederilor art.8 alin.(l), art.11,

lit. e), art.12 alin.(l) lit. a), art.14 alin.(l) ale Legii cu privire la petiționare, nu a

comunicat un anumit răspuns.

Prin hotărârea din 26 martie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Elena Borș

împotriva Primăriei și Consiliului local Ciuciuleni, intervenienți accesorii OCT

Hîncești, Ana Chiriac, Gheorghe Ciobanu, Petru Chiriac și notarul public Aurelia

Murzacov, privind anularea dispoziției primarului, declararea nulității titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, a contractului de vânzare-

cumpărare, radierea dreptului de proprietate din Registrul bunurilor imobile și

obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

(f.d.167-176, vol.I)

Prin decizia din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de avocatul Ion Istrati în interesele Elenei Borș și s-a menținut

hotărârea din 26 martie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central. (f.d.214-225,

vol.I)

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 13 martie 2019, s-au admis

recursurile declarate de către Elena Borș, reprezentată de avocații Natalia

Sprincean și Ion Istrati, s-a casat decizia din 2 octombrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din 26 martie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central și

s-a restituit cauza spre rejudecare la Judecătoria Hîncești, sediul Central, în alt

complet de judecată. (f.d.45-52, vol.II)

Prin încheierea Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 26 noiembrie 2019, a

fost declinată competența de la examinarea cauzei nr. 2-309/2019, în favoarea

judecătorului specializat în materie de contencios administrativ, pentru examinare.

(f.d.78-79, vol.II)

Prin încheierea judecătorului Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 13

noiembrie 2020, a fost declinată competența de la examinarea cauzei nr. 3-198/19,

în favoarea judecătorului specializat în materie de contencios administrativ. A fost

remisă cauza Președintelui Judecătoriei Hîncești, pentru redistribuire, prin

intermediul PIGD, judecătorului specializat în materie de contencios administrativ,

spre examinare. (f.d.126- 127, vol.II)

Prin încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Hîncești din 17 noiembrie 2020,

a fost dispusă redistribuirea cauzei nr. 3-198/19, aleatoriu, prin intermediul PIGD,

judecătorului specializat în materie de contencios administrativ, pentru examinare.

(f.d.128, vol.II)

Pe parcursul examinării cauzei, în ședința de judecată din 26 mai 2021, Borș

Elena, reprezentată de avocatul Iosip Andrei, a depus cerere de modificare a

temeiurilor din acțiune, solicitând anularea dispoziției Primarului s. Ciuciuleni nr.

10- F din 21 octombrie 2000, în partea atribuirii Anei Chiriac, în proprietate

privată terenul cu nr. cadastral XXXXXXXXX, declararea nulității titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXXXXXX

eliberat de Primăria s. Ciuciuleni la 14 decembrie 2000 și contractului de vânzare-

cumpărare nr. 6196 din 5 decembrie 2008, cu aducerea părților la poziție inițială,

radierea dreptului de proprietate a lui Gheorghe Ciobanu din Registrul bunurilor

imobile asupra terenului cu nr. cadastral XXXXXXXXX și obligarea Primăriei s.

Ciuciuleni să elibereze titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe

3

numele Elenei Borș. (f.d.184-187, vol.II), invocînd că, titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren eliberat pe numele Anei Chiriac, în baza dispoziției

primarului s. Ciuciuleni, contravine art. 82 alin. (3) al Legii privind administrația

publică locală, în vigoare la 21 octombrie 2000, or, art. 38 stabilea expres

atribuțiile primarului, în care nu se regăsea atribuirea terenurilor proprietate a

statului.

Astfel, se denotă că eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren, a avut loc cu încălcarea competenței, or, art. 10 Cod funciar, prevede că

autentificarea drepturilor deținătorilor de terenuri, ține de competența consiliilor

sătești (comunale) și orășenești. Or, art. 12 și 13 ale Codului funciar nu urmează a

fi aplicate, deoarece acestea stabilesc modul de atribuire în natură (pe loc) a cotelor

de teren, în baza propunerii comisiilor funciare.

La caz nu a existat o propunere a comisiei funciare, deoarece reprezentantul

primăriei nu a menționat că defunctei Anei Chiriac i-a fost atribuit un lot de teren

în baza propunerilor și hotărârilor comisiilor funciare, respectiv dispoziția care a

stat la baza emiterii titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren este

pasibilă de a fi anulată în temeiul art. 206 alin. (1) Cod administrativ.

Mai mult, la materialele dosarului f.d.37 și f.d.109 sunt anexate două copii de

pe titlul de autentificare contestat, iar acestea nu sunt identice, or, pe copia titlului

de la f.d.37 se constată aplicarea a două semnături, iar Primarul Nicolae Pagu

susține că nu îi aparțin, iar pe titlul (f.d.109) se constată aplicarea unei semnături,

iar ștampila lipsește.

Deși, în titlu se indică că acesta se întocmește în două exemplare, unul se

transmite titularului, iar altul se păstrează la administrația publică locală, s-a

stabilit că nu sunt identice, autenticitatea căror rămâne dubioasă.

Cu referire la anularea contractului de vânzare-cumpărare, a relatat că

anularea actului juridic inițial atrage după sine anularea actului juridic următor,

datorită legăturii lui reciproce. Excepția de la regula respectivă, intervine în

cazurile expres prevăzute de lege.

Deși dreptul de proprietate al Anei Chiriac a fost înscris în Registrul bunurilor

imobile, care este unul autentic, iar terenul a fost înstrăinat cu titlu oneros,

cumpărătorul - actual proprietar, Gheorghe Ciobanu nu este de bună credință. Or,

reclamanta prelucrează terenul de aproximativ 15 ani și s-a comportat ca un

proprietar, a cultivat vița de vie și a învestit nu doar surse financiare, dar și resurse

de timp, or, o probă contrară nu a fost prezentată de ceilalți participanți la proces.

Prin hotărârea din 22 februarie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,

s-a respins acțiunea înaintată de către Borș Elena împotriva Primăriei și Consiliului

s. Ciuciuleni, r-nul Hîncești, terți IP ,,Agenția Servicii Publice”, Serviciul

Cadastral Teritorial Hîncești, Chiriac Ana, Ciobanu Gheorghe, Petru Chiriac și

notarul Aurelia Murzacov, în partea anulării dispoziției Primarului s. Ciuciuleni nr.

10-F din 21 octombrie 2000, prin care a fost atribuit Anei Chiriac, în proprietate

privată terenul cu nr. cadastral XXXXXXXXX, declararea nulității titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXXXXXX

eliberat de Primăria s. Ciuciuleni la 14 decembrie 2000 și contractului de vânzare-

cumpărare nr. 6196 din 05 decembrie 2008, cu aducerea părților la poziție inițială,

precum și obligarea Primăriei s. Ciuciuleni să elibereze titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren pe numele Elenei Borș, ca neîntemeiată. S-a

4

declarat inadmisibilă pretenția Elenei Borș privind radierea dreptului de proprietate

a lui Gheorghe Ciobanu din Registrul bunurilor imobile asupra terenului cu nr.

cadastral XXXXXXXXX, pe motiv că nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art.

208. (f.d.Vol.III 14-15)

La 22 martie 2022, Elena Borș a declarat apel împotriva hotărârii din 22

februarie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, solicitând casarea hotărârii,

cu emiterea unei noi decizii de admiterea acțiunii.

Prin decizia din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de către Elena Borș împotriva hotărârii din 22 februarie 2022 a

Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, concluziile primei instanțe

corespund circumstanțelor de fapt, evidențiind că înregistrarea drepturilor asupra

bunurilor imobile se face la cererea titularilor de drepturi, conform Legii

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25.02.1998.

În speță, Elena Borș nu a prezentat documente care să confirme includerea ei

în Proiectul de organizare a teritoriului și în Listele grupurilor de proprietari ai

cotelor de teren echivalent, nefiind astfel proprietara terenului cu nr. cadastral

XXXXXXXXX.

În contrast, Ana Chiriac a deținut acest teren, confirmat prin diverse

documente cadastrale și fiscale.

După decesul Anei Chiriac, nu s-a deschis un dosar succesoral, iar terenul a

fost vândut lui Ciobanu Gheorghe.

Instanța de apel a respins argumentele apelantei referitoare la atribuirea

terenului, constatând că eliberarea titlului de autentificare a drepturilor

deținătorului de teren s-a realizat conform competențelor legale.

Astfel, instanța a concluzionat că prima instanță corect a respins pretenția de

obligare a Primăriei s. Ciuciuleni de a elibera titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren pe numele Elenei Borș.

La 21 februarie 2023, avocatul Dumitru Stratan în numele și interesele Elenei

Borș a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei din 01 februarie 2023

a Curții de Apel Chișinău, iar la 08 iunie 2023 a depus cererea de recurs motivată,

prin care a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei

noi decizii prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului, a invocat că instanța de apel a emis o decizie

neîntemeiată, incompatibilă cu standardele legalității și temeiniciei unui act

judecătoresc, în rezultatul aplicării eronate a normelor de drept material și

procedural precum și datorită neelucidării circumstanțelor cauzei, lipsind partea

procesuală de capacitatea apărării intereselor sale în instanța de judecată, contrar

art. 6 CEDO, care garantează fiecărui participant dreptul la un proces echitabil.

Consideră că instanța de fond și instanța de apel au omis aspectele importante

la examinarea cauzei, la fel au admis interpretarea eronată a normelor de drept

aplicabile cazului, la fel au admis încălcări vădite ale normelor procesuale în mod

special, instanța de apel nu a creat posibilități egale, suficiente și adecvate de

folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru demonstrarea tuturor

circumstanțelor de fapt și de drept, ceea ce denotă erori care au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și direct indică la examinarea

superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea

5

soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale, ceea ce servește

temei de casare a deciziei judecătorești respective.

La fel, a invocat că instanța de apel și-a fundamentat concluzia doar pe

declarațiile părților interesante a procesului, a dat o apreciere arbitrară probelor și

drept rezultat a aplicat eronat normele de drept material. Deși, prevederile art. 239

din Codul de procedură civilă, statuează expres că, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

Decizia Curții de Apel Chișinău este una declarativă, lipsită de suport datorată

faptului interpretării eronate a normelor de drept, a comis încălcări ce au dus la

soluționarea greșită a prezentei cauze.

Prin prisma argumentelor invocate instanței de apel coroborat normelor de

drept material aplicabile raportului juridic litigios, consideră că decizia contestată

nu poate fi menținută, deoarece concluziile expuse în aceasta contravin

circumstanțelor cauzei, iar litigiul a fost soluționat cu interpretarea eronată a

normelor de drept material.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.

246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia

„Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă, către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Examinând admisibilitatea recursului declarat, în raport cu actele cauzei,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei a fost notificat

reprezentantului recurentei, în mod electronic, la 09 februarie 2023.

La 21 februarie 2023, avocatul Dumitru Stratan în numele și interesele Elenei

Borș a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei din 01 februarie 2023

a Curții de Apel Chișinău.

6

Copia deciziei motivate a fost notificată la 18 mai i2023, iar cererea de recurs

motivată a fost depusă la 08 iunie 2023.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

depunerea recursului, avocatul Dumitru Stratan în numele și interesele Elenei Borș

a respectat termenele prevăzute la art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus în raport cu materialele

cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca

primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru

a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

7

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de avocatul

Dumitru Stratan în numele și interesele Elenei Borș.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de avocatul Dumitru Stratan în numele și interesele Elenei

Borș, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Mariana Ursachi

Ion Malanciuc

8