2r-224/24 — incasarea prejudiciului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiciului
- Temei legal
- temeiurile restituirii cererii de recurs
2r-224/24 — incasarea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 2r-224/24 2-22095548-01-2r-15052024 ÎNCHEIERE 30 iulie 2024 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi examinând chestiunea cu privire la acceptarea recursului declarat de Glițos Constantin împotriva încheierii din 01 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Pintilei Larisa și Toncoglaz Veaceslav împotriva lui Glițos Constantin cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, a constatat : La 04 iulie 2022, Pintilei Larisa și Toncoglaz Veaceslav au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Glițos Constantin cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 23 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea s-a admis parțial. S-a încasat din contul lui Glițos Constantin în beneficiul Larisei Pintilei suma de 1 981,35 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune, sub forma plății locațiunii bunului imobil pentru desfășurarea activității, suma de 297,68 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune, sub forma cheltuielilor pentru tratament, suma de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune, precum și suma de 500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică.
S-a încasat din contul lui Glițos Constantin în beneficiul lui Toncoglaz Veaceslav suma de 4 147 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune, sub forma cheltuielilor pentru tratament, suma de 15 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune, precum și suma de 500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică. În rest, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Pintilei Larisa și Toncoglaz Veaceslav împotriva lui Glițos Constantin cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat din contul lui Glițos Constantin în beneficiul statului, suma de 392,78 lei cu titlu de cheltuieli de judecată sub forma taxei de stat, de a cărei plată, reclamanții au fost scutiți.
La 01 decembrie 2023 Glițos Constantin a declarat apel împotriva hotărârii din 23 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru. Prin încheierea din 01 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, s-a restituit cererea de apel declarată de Glițos Constantin împotriva hotărârii din 23 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, ca fiind depusă tardiv. La 11 aprilie 2024, Glițos Constantin a declarat recurs împotriva încheierii din 01 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate, cu remiterea cauzei în instanța de fond.
La înaintarea cererii de recurs, Glițos Constantin nu a achitat taxa de timbru, în ordinea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea taxei de stat, nr. 213 din 31 iulie 2023. Prin încheierea din 17 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție, nu s-a dat curs cererii de recurs depusă de Glițos Constantin, împotriva încheierii din 01 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Pintilei Larisa și Toncoglaz Veaceslav împotriva lui Glițos Constantin cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a acordat lui Glițos Constantin termen până la data de 14 iunie 2024, ora.17:00 pentru înlăturarea neajunsului, și anume, achitarea taxei de timbru în sumă de 200 lei (două sute lei), cu prezentarea originalului ordinului de plată în cadrul Biroului pentru audiență și relații cu publicul al Curții Supreme de Justiție (la sediul: mun.
Chișinău, str. P. Rareș, nr. 18, program de lucru: luni-vineri, 0830 -1700). Totodată, s-a explicat lui Glițos Constantin, că în caz dacă nu va lichida neajunsul menționat în termenul și locul stabilit, cererea de recurs nu va fi considerată depusă și va fi restituită. În conformitate cu art. 2 alin. (1), (4) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023 taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ, precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenționale atât în prima instanță, cît și în căile de atac. Taxa de timbru constituie 200 de lei.
Conform art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, pentru intentarea unui proces judiciar civil sau de contencios administrativ atât în primă instanță, cât și în căile de atac, în temeiul legii. În conformitate cu art. 4261 alin. (21) din Codul de procedură civilă, prin derogare de la alin. (2), dacă la cererea de recurs lipsește dovada de plată a taxei de timbru, instanța de recurs emite o încheiere, care nu se supune niciunei căi de atac, de a nu da curs cererii de recurs și acordă recurentului un termen rezonabil pentru înlăturarea deficiențelor depistate. Dacă recurentul înlătură deficiențele în cadrul termenului acordat, recursul se consideră depus la data prezentării inițiale.
Dacă recurentul nu înlătură deficiențele cererii de recurs în cadrul termenului acordat, instanța de recurs o restituie imediat după expirarea termenului rezonabil stabilit de instanță pentru înlăturarea neajunsurilor. În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Art. 113 din Codul de procedură civilă prevede că dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată.
Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
Din actele cauzei, rezultă că, la 04 iunie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia încheierii instanței de recurs din 17 mai 2024, în adresa lui Glițos Constantin, și anume XXXXX (f. d. 168), care, de altfel, este identică cu cea indicată de către însăși Glițos Constantin atât în cererea de apel depusă împotriva hotărârii din 23 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 143), cât și în cererea de recurs depusă împotriva încheierii din 01 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 155). Completul de judecată constată că corespondența nominalizată a fost returnată în adresa Curții Supreme de Justiție, cu mențiunea factorului poștal - „nereclamat” (f. d. 169). În conformitate cu prevederile art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.
Conform pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, trimiterea nereclamată reprezintă trimiterea poștală care nu a fost distribuită (predată) destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia. Potrivit pct. 82 Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, trimiterile poștale cu mențiunea „Predarea în mână proprie”, „Citație” sau „înștiințare” se înmânează personal destinatarului. în lipsa acestuia, în cutia poștală individuală se lasă avizul de sosire pentru primirea trimiterii în unitatea poștală.
În circumstanțe enunțate, instanța de recurs consideră că recurentul Glițos Constantin a fost înștiințat despre emiterea încheierii din 17 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție, în condițiile în care corespondența expediată în adresa acestuia a fost restituită instanței cu mențiunea „nereclamat”, iar o altă adresă de corespondență nu a fost indicată. Mai mult, instanța de recurs mai relevă că recurentul Glițos Constantin nu a prezentat date din care ar rezulta că acesta și-ar fi schimbat domiciliul după pornirea procesului de judecată, în sensul art. 107 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Din acest motiv, înștiințarea se trimite la ultima adresă cunoscută instanței și urmează a fi considerată ca fiind recepționată.
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că recurentul a omis să remedieze neajunsul identificat în cererea de recurs depusă de Glițos Constantin, în termenul acordat de către Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din 17 mai 2024, iar acest fapt atrage sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs, în temeiul art. 426 1 alin. (21) din Cod de procedură civilă. Completul de judecată reține că, în sensul art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună- credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.
Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamenlale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, precum și a dreptului la un recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că recurentul a neglijat dreptul de valorificare a drepturilor procedurale în sensul și termenul stabilit de către instanța de judecată. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că Glițos Constantin nu s-a conformat dispozițiilor indicate în încheierea Completului de judecată al Curții Supreme de Justiție din 17 mai 2024, și anume că nu a prezentat dovada de achitare a taxei de timbru, instanța de recurs ajunge la concluzia de a restitui cererea de recurs, cu toate documentele anexate.
În conformitate cu art. 4261 alin. (21) din Codul de procedură civilă, Completul de judecare a Curții Supreme de Justiție dispune: Se restituie cererea de recurs depusă de către Glițos Constantin împotriva încheierii din 01 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Pintilei Larisa și Toncoglaz Veaceslav împotriva lui Glițos Constantin cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. Se explică recurentului că restituirea cererii de recurs nu împiedică declararea repetată a recursului după înlăturarea neajunsului, cu respectarea tuturor rigorilor stabilite de lege pentru declararea acestuia.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.