2r-224/24 — incasarea prejudiciului

Dosarul nr. 2r-224/24

2-22095548-01-2r-15052024

ÎNCHEIERE

30 iulie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând chestiunea cu privire la acceptarea recursului declarat de Glițos

Constantin împotriva încheierii din 01 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Pintilei Larisa și

Toncoglaz Veaceslav împotriva lui Glițos Constantin cu privire la repararea

prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată,

a constatat :

La 04 iulie 2022, Pintilei Larisa și Toncoglaz Veaceslav au depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Glițos Constantin cu privire la repararea

prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 23 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea s-a admis parțial. S-a încasat din contul lui Glițos Constantin în beneficiul

Larisei Pintilei suma de 1 981,35 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin

infracțiune, sub forma plății locațiunii bunului imobil pentru desfășurarea activității,

suma de 297,68 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune, sub forma

cheltuielilor pentru tratament, suma de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral

cauzat prin infracțiune, precum și suma de 500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată

pentru asistență juridică. S-a încasat din contul lui Glițos Constantin în beneficiul lui

Toncoglaz Veaceslav suma de 4 147 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin

infracțiune, sub forma cheltuielilor pentru tratament, suma de 15 000 de lei cu titlu

de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune, precum și suma de 500 de lei cu titlu de

cheltuieli de judecată pentru asistență juridică. În rest, s-a respins ca fiind

neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Pintilei Larisa și

Toncoglaz Veaceslav împotriva lui Glițos Constantin cu privire la repararea

prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată. S-a încasat din contul lui Glițos Constantin în beneficiul

statului, suma de 392,78 lei cu titlu de cheltuieli de judecată sub forma taxei de stat,

de a cărei plată, reclamanții au fost scutiți.

La 01 decembrie 2023 Glițos Constantin a declarat apel împotriva hotărârii din

23 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

Prin încheierea din 01 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art.

369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, s-a restituit cererea de apel

declarată de Glițos Constantin împotriva hotărârii din 23 octombrie 2023 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru, ca fiind depusă tardiv.

La 11 aprilie 2024, Glițos Constantin a declarat recurs împotriva încheierii din

01 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

încheierii recurate, cu remiterea cauzei în instanța de fond.

La înaintarea cererii de recurs, Glițos Constantin nu a achitat taxa de timbru,

în ordinea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea taxei de stat, nr. 213 din 31 iulie

2023.

Prin încheierea din 17 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție, nu s-a dat curs

cererii de recurs depusă de Glițos Constantin, împotriva încheierii din 01 februarie

2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată

depusă de Pintilei Larisa și Toncoglaz Veaceslav împotriva lui Glițos Constantin cu

privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată. S-a acordat lui Glițos Constantin termen până

la data de 14 iunie 2024, ora.17:00 pentru înlăturarea neajunsului, și anume,

achitarea taxei de timbru în sumă de 200 lei (două sute lei), cu prezentarea

originalului ordinului de plată în cadrul Biroului pentru audiență și relații cu publicul

al Curții Supreme de Justiție (la sediul: mun. Chișinău, str. P. Rareș, nr. 18, program

de lucru: luni-vineri, 0830 -1700).

Totodată, s-a explicat lui Glițos Constantin, că în caz dacă nu va lichida

neajunsul menționat în termenul și locul stabilit, cererea de recurs nu va fi

considerată depusă și va fi restituită.

În conformitate cu art. 2 alin. (1), (4) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie

2023 taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la

persoanele fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de

contencios administrativ, precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei

agentului constatator asupra cauzei contravenționale atât în prima instanță, cît și în

căile de atac. Taxa de timbru constituie 200 de lei.

Conform art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, taxa de timbru este o

sumă de bani care se percepe, o singură dată, pentru intentarea unui proces judiciar

civil sau de contencios administrativ atât în primă instanță, cât și în căile de atac, în

temeiul legii.

În conformitate cu art. 4261 alin. (21) din Codul de procedură civilă, prin

derogare de la alin. (2), dacă la cererea de recurs lipsește dovada de plată a taxei de

timbru, instanța de recurs emite o încheiere, care nu se supune niciunei căi de atac,

de a nu da curs cererii de recurs și acordă recurentului un termen rezonabil pentru

înlăturarea deficiențelor depistate. Dacă recurentul înlătură deficiențele în cadrul

termenului acordat, recursul se consideră depus la data prezentării inițiale. Dacă

recurentul nu înlătură deficiențele cererii de recurs în cadrul termenului acordat,

instanța de recurs o restituie imediat după expirarea termenului rezonabil stabilit de

instanță pentru înlăturarea neajunsurilor.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Art. 113 din Codul de procedură civilă prevede că dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Din actele cauzei, rezultă că, la 04 iunie 2024, Curtea Supremă de Justiție a

expediat copia încheierii instanței de recurs din 17 mai 2024, în adresa lui Glițos

Constantin, și anume XXXXX (f. d. 168), care, de altfel, este identică cu cea

indicată de către însăși Glițos Constantin atât în cererea de apel depusă împotriva

hotărârii din 23 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 143),

cât și în cererea de recurs depusă împotriva încheierii din 01 februarie 2024 a Curții

de Apel Chișinău (f. d. 155).

Completul de judecată constată că corespondența nominalizată a fost returnată

în adresa Curții Supreme de Justiție, cu mențiunea factorului poștal - „nereclamat”

(f. d. 169).

În conformitate cu prevederile art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la

proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei

împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin

intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în

cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat

de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului

cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Conform pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016

pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, trimiterea

nereclamată reprezintă trimiterea poștală care nu a fost distribuită (predată)

destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia.

Potrivit pct. 82 Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016 pentru

aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, trimiterile poștale cu

mențiunea „Predarea în mână proprie”, „Citație” sau „înștiințare” se înmânează

personal destinatarului. în lipsa acestuia, în cutia poștală individuală se lasă avizul

de sosire pentru primirea trimiterii în unitatea poștală.

În circumstanțe enunțate, instanța de recurs consideră că recurentul Glițos

Constantin a fost înștiințat despre emiterea încheierii din 17 mai 2024 a Curții

Supreme de Justiție, în condițiile în care corespondența expediată în adresa acestuia

a fost restituită instanței cu mențiunea „nereclamat”, iar o altă adresă de

corespondență nu a fost indicată.

Mai mult, instanța de recurs mai relevă că recurentul Glițos Constantin nu a

prezentat date din care ar rezulta că acesta și-ar fi schimbat domiciliul după pornirea

procesului de judecată, în sensul art. 107 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Din acest motiv, înștiințarea se trimite la ultima adresă cunoscută instanței și

urmează a fi considerată ca fiind recepționată.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

recurentul a omis să remedieze neajunsul identificat în cererea de recurs depusă de

Glițos Constantin, în termenul acordat de către Curtea Supremă de Justiție prin

încheierea din 17 mai 2024, iar acest fapt atrage sancțiunea procedurală sub forma

restituirii cererii de recurs, în temeiul art. 426 1 alin. (21) din Cod de procedură civilă.

Completul de judecată reține că, în sensul art. 56 alin. (3) din Codul de

procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-

credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al

nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația

procedurală civilă.

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamenlale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de

procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, precum și a dreptului la un

recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că

recurentul a neglijat dreptul de valorificare a drepturilor procedurale în sensul și

termenul stabilit de către instanța de judecată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că Glițos Constantin

nu s-a conformat dispozițiilor indicate în încheierea Completului de judecată al

Curții Supreme de Justiție din 17 mai 2024, și anume că nu a prezentat dovada de

achitare a taxei de timbru, instanța de recurs ajunge la concluzia de a restitui cererea

de recurs, cu toate documentele anexate.

În conformitate cu art. 4261 alin. (21) din Codul de procedură civilă, Completul

de judecare a Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se restituie cererea de recurs depusă de către Glițos Constantin împotriva

încheierii din 01 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Pintilei Larisa și Toncoglaz Veaceslav

împotriva lui Glițos Constantin cu privire la repararea prejudiciului material și moral

cauzat prin infracțiune, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Se explică recurentului că restituirea cererii de recurs nu împiedică declararea

repetată a recursului după înlăturarea neajunsului, cu respectarea tuturor rigorilor

stabilite de lege pentru declararea acestuia.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi