3ra-687/23 — Anularea actului administrativ

3ra-687/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3ra-687/23

2-20037603-01-3ra-26062023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, (jud. Ig. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

D E C I Z I E

24 iulie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

examinând admisibilitatea recursului depus de SC „Viloterm” SRL, reprezentată

de avocatul Viorica Cărare,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de SC „Viloterm”

SRL împotriva Consiliului Concurenței, terț SRL „Simplex-Co” cu privire la anularea

actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de SC „Viloterm” SRL și menținută hotărârea din 21

iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 16 martie 2020, SC „Viloterm” SRL s-a adresat cu acțiune în contencios

administrativ împotriva Consiliului Concurenței, solicitând anularea deciziei Plenului

Consiliului Concurenței Nr. CN-16/19-07 din 25 februarie 2020 și restituirea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 26 martie 2019, „Simplex-Co”

SRL a înaintat către Consiliul Concurenței o plângere prin care a invocat presupuse

acțiuni de concurență neloială întreprinse de către „Viloterm” SRL.

Astfel, întreprinderii „Viloterm” SRL i s-au înaintat acuzații că ar fi răspândit

informații false despre „Simplex-Co” SRL și produsele comercializate de aceasta,

anume cazane de marca Baxi, fapt ce a condus la prejudicii în activitatea „Simplex-

Co” SRL.

Ca urmare, Consiliul Concurenței, prin dispoziția nr. 16 din 08 mai 2019, a

inițiat investigația în privința presupuselor încălcări a prevederilor art. 15 lit. b), art.

16 și art. 18 din Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012, de către „Viloterm” SRL.

În rezultatul investigației a fost emisă decizia cu nr. CN-16/19-07 din 25

februarie 2020 cu stabilirea încălcării art. 15 lit.b) a Legii Concurenței nr. 183/2012,

și stabilirea unei amenzi în valoare de 0,25% din cifra totală de afaceri a „Viloterm”

SRL.

Reclamanta a afirmat că, Decizia Plenului Consiliului Concurenței trebuie să se

1

bazeze exclusiv pe raportul de investigație, care, în acest caz, nu conține elementele

constitutive ale infracțiunii. În același timp, tot raportul de investigație se bazează pe

„pretinsele probe” prezentate de reclamant. În raport lipsesc probele găsite de

Consiliul Concurenței, iar cele prezentate de reclamant nu sunt verificate.

Prin urmare, reclamanta a invocat o abordare subiectivă a problemei de către

Consiliul Concurenței, lipsa verificării veridicității probelor prezentate de către

reclamantă și emiterea deciziei de stabilire a încălcării în lipsa probelor ce ar

demonstra încălcarea.

Menționează că, faptul răspândirii de către reprezentanții întreprinderii

„Viloterm” SRL a unor afirmații false despre produsele concurentului său „Simplex-

Co” SRL prin intermediul apelurilor telefonice intervenite între un angajat al

companiei „Viloterm” SRL și mai mulți „cumpărători-martori” nu a fost demonstrat.

Cu referire la discuțiile telefonice, s-a constatat că nici în declarații și nici în

convorbirile telefonice reprezentantul „Viloterm” SRL nu s-a referit la concurentul și

la activitatea lui, respectiv nu a răspândit informații false despre concurent. Mai mult

ca atât, reprezentantul „Viloterm” SRL s-a referit doar la produsele proprii (cazanele

Baxi, care sunt comercializate de către „Viloterm” SRL) și doar la experiența proprie

de vânzare și discuția cu clienții pe marginea pretențiilor și reclamațiilor la acest

cazan.

Cu referire la proveniența cazanelor, s-a luat în considerare doar opinia agentului

economic „Simplex-Co” SRL, precum că, cazanele Baxi nu se asamblează în Turcia,

probabil ci se referă la cazanele Baxi pe care ei le comercializează, și nu s-a ținut cont

de cealaltă opinie, că toate cazanele de marca Baxi se asamblează în mai multe țări,

precum Italia, Turcia, etc., care sunt comercializate pe piață de mai mulți agenți

economici, inclusiv și de „Viloterm” SRL și nicidecum exclusiv de „Simplex-Co”

SRL.

Cazane de marca Baxi sunt comercializate și de alte companii din Republica

Moldova, cum ar fi: „Duo Ego” SRL și „Cominstal” SRL.

Până în luna mai 2017, „Cominstal” SRL era distribuitor oficial al cazanelor de

marcă Baxi. La moment, aceasta importă piese de schimb pentru produsele Baxi. Pe

perioada 2017-2018, „Cominstal” SRL a vândut către „Duo-Ego” SRL, în scop de

comercializare ulterioară în total 143 de cazane de marcă Baxi. Respectiv, atât

„Cominstal” SRL, cât și „Duo-ego” SRL mai comercializează cazane de marcă Baxi

pe teritoriul Republicii Moldova. Prin urmare, „Simplex-Co” SRL este distribuitor

oficial al produselor de marcă Baxi, dar nu este unic pe piața comercializării acestor

produse.

În decizie nu se regăsește poziția Consiliului Concurenței, și răspuns la

întrebarea dacă se produc/asamblează cazane Baxi și în Turcia. Respectiv, atestă că,

lipsește informația de la producător, care ar nega producerea/asamblarea cazanelor

Baxi și în Turcia.

O informare pe site-urile despre sisteme de încălzire, arată că compania Baxi,

deține uzine de asamblare în mai multe țări, inclusiv în Turcia, după cum se vede pe

site-ul oficial al grupului de companii din care face parte compania Baxi, este

prezentat video, unde sunt enumerate toate țările în care sunt prezente uzine de

producere, și menționate tipurile de produse.

Astfel, se vede că în Istanbul se produc cazane de perete. Alte filmulețe de pe

2

platforma Youtube, prezentate de persoanele care fac recenzii la produsul discutat, și

anume cazanul Baxi, menționează că acest cazan este asamblat în Turcia, marca fiind

italiană. De aici deduce că așa tip de cazane se asamblează în mai multe țări.

Consideră că, concurentul a dus în eroare Consiliul Concurenței, pentru că a ascuns

această informație. Totodată, în dosar nu a găsit confirmarea că, cazanele Baxi nu se

produc și în Turcia.

Mai mult, în opinia părții reclamante este cel puțin stranie discuția în jurul

provenienței cazanelor Baxi comercializate de către „Simplex-Co” SRL, deoarece

reprezentantul „Viloterm” SRL, nu face nici o referință la „Simplex-Co” SRL.

Referitor la acuzația despre instigarea la rezilierea contractelor, nu există nici o

probe nici în raport, nici în decizie. Au fost prezentate trei scrisori de la persoane

presupuse în calitate de „cumpărători – martori”.

Totodată, a fost identificată legătura dintre avocatul firmei „Simplex-Co” SRL -

Mămăligă Vitalii și „cumpărătorii - martori” care au depus declarații și anume:

- cumpărătorul – „martor”- Gîncu Alexandru, are numărul de telefon (de pe care

a fost telefonat Molceanov Nicolai) afișat pe site-uri oficiale ca număr de contact al

companiei „Airbug-Service” SRL. Co-administrator la compania Airbug-Service”

SRL este dl. Mămăligă Vitalii (avocatul „Simplex-Co” SRL);

- cumpărătorul – „martor”- Timotin Boris, este administratorul companiei SRL

„Asgardan Grup”, care are aceeași adresă juridică cu compania „Airbug-Service”

SRL, unde Mămăliga Vitalii figurează drept co-administrator ;

- „cumpărătorul – „martor” - Ion Ciumac, care de profesie este și el avocat, este

prieten cu avocatul Mămăliga Vitalii, fapt confirmat prin prietenia acestora pe rețeaua

de socializare Facebook și mesajele publice pe Facebook datate cu 2017-2019.

De asemenea, aduce la cunoștință că Ungureanu Oleg, executorul judecătoresc

care a întocmit actul de constatare a faptelor și a stărilor de fapt Nr. 026c-4/19 din 20

martie 2019 în baza căruia a fost întocmită plângerea, la fel este prieten cu Mamaliga

Vitalii, fapt confirmat de prietenia acestora pe rețeaua de socializare Facebook și

mesajele publice pe Facebook datate cu 2018.

Menționează că aceste informații sunt publice, dar nu s-au regăsit nici în raport,

nici în decizie, iar reclamanta a fost în imposibilitate de a discuta cu martorii la

audieri. În cadrul audierilor, avocatul companiei „Simplex-Co” SRL, Mămăligă

Vitalii a relatat că el personal a telefonat la compania „Viloterm” SRL pentru a afla

despre calitatea cazanelor. Nu este clar scopul acestor sunete, se presupune a fi o

provocare.

În altă ordine de idei, din explicația din 26 aprilie 2019 se constată fraza ”am

stabilit că pe piață aceeași marfa se vinde de către alt vânzător la preț mult mai redus”,

și se observă că persoana s-a informat și a decis independent care sunt ofertele pe

piață, după care a solicitat sfatul unor profesioniști, pentru a afla mai multe detalii

despre produs.

Concurența de preț este prezentă în toate magazinele on-line de produse de uz

casnic, și este opțiunea cumpărătorului să compare și să aleagă ce produs dorește să

procure. De asemenea, Legea cu privire la protecția consumatorului permite

returnarea produselor în termen de 14 zile de la procurare, indiferent de motivele

expuse de consumator.

Din explicația din 24 aprilie 2019 se constată fraza ”am fost consultat de

3

cumătrul meu (...) ulterior soția mi-a spus că a găsit pe internet tot așa marcă de

cazan” și este clar că s-a ținut cont de un sfat în urma îndemnului unor persoane terțe

(soția).

Din explicația, din 25 aprilie 2019 se constată fraza ”meșterul mi-a spus că (...)”,

care atestă că la îndemnul meșterului consumatorul a contactat, din proprie inițiativă,

un consultant profesionist pentru a se informa cu privire la cazanul de model Baxi.

Ideea și sfatul de a rezilia contractele de deservire și returnare a produselor a

venit de la soție, cumătru, meșter, informarea de pe site-uri, și nicidecum de la

angajații „Viloterm” SRL.

În concluzie, nu a fost stabilită nici un îndemn la acțiune, și nici o inițiativă din

partea „Viloterm” SRL. Inginerul companiei „Viloterm” SRL a răspuns la întrebările

clientului care a telefonat, ținând cont de opinia proprie, formată în urma experienței

dobândite în domeniu. Or, menționează că întrebările și răspunsurile au vizat strict

produsul interesat de client, și nu de importatorul sau distribuitorul produsului.

De regulă, prețul unui produs interesează clientul înainte de procurare, dar

oricare acțiuni ulterioare nu sunt restricționate de lege. Nu este clar rolul explicațiilor

martorilor, care au menționat că au analizat prețurile după procurare. Și nu a fost

analizat motivul pentru care cumpărătorii au cercetat piața după ce au achiziționat

produsele, poate aceasta s-a datorat unor probleme tehnice apărute cu cazanul după

procurare.

De asemenea, în actul de constatare a faptelor și stărilor de fapt, nr 026c-4/19 din

20 martie 2019, se constată restituirea produsului în baza art. 12 alin (4) din Legea

privind protecția consumatorilor. Respectiv, nu are nici o legătură cu încălcarea

legislației concurențiale.

Referitor la deturnarea clienților, afirmă că în decizia Consiliului Concurenței se

menționează că nu a fost stabilită comiterea din partea „Viloterm” SRL a acțiunilor de

instigare a persoanelor la rezilierea contractului cu „Simplex-Co” SRL. La același

punct este menționat că, în cadrul procesului probatoriu nu au fost identificate

suficiente semne ale acțiunii de deturnare a clientelei de către „Viloterm” SRL, în

sensul art. 18 al Legii Concurenței. Astfel, cumpărătorii - martori au comunicat că

ulterior rezilierii contractului cu „Simplex-Co” SRL, nu au procurat cazane de la

„Viloterm” SRL, respectiv nu au migrat la reclamat și nu au devenit clienții acestuia.

Or, o componență indispensabilă a acțiunii de concurență neloială - deturnarea

clientelei concurentului - este migrarea clientelei la compania care a întreprins acțiuni

anticoncurențiale.

Reclamanta mai evidențiază că de repetate ori i-a fost lezat dreptul la apărare și

anume, la solicitarea „Viloterm” SRL de a invita martorii la audieri, Consiliul

Concurenței a refuzat nemotivat. La fel, în dosar lipsește procesul-verbal de interviu

cu martorii, fapt ce denotă inexistența acestuia. Nu este clar cum și în ce mod acești

martori au fost intervievați. La solicitările „Viloterm” SRL de a prezenta procesul-

verbal și înregistrarea audio a audierii, Consiliul Concurenței nu a dat curs solicitării.

Nu i-a fost asigurată posibilitatea de a face cunoștință cu modul de stabilire a

nivelului de bază a sancțiunii, precum și individualizarea ei în conformitate cu art. 69

și 70 a Legii Concurentei. Nici în decizie nu se regăsește determinarea nivelului de

bază și individualizarea sancțiunii.

În concluzie reclamanta reiterează că, decizia Consiliului Concurenței nr. CN-

4

16/10-07 din 25 februarie 2020 nu are la bază nici o probă în susținerea încălcării art.

15 lit. b) a Legii Concurenței nr. 183 din 11.07.2012.

Prin hotărârea din 21 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea

de contencios administrativ înaintată de SC „Viloterm” SRL împotriva Consiliului

Concurenței, terț SRL „Simplex-Co” cu privire la anularea actului administrativ și

încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de SC „Viloterm” SRL și menținută hotărârea din 21 iunie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În susținerea soluției de respingere a acțiunii, instanțele au reținut că, după

inițierea investigației privind presupusele încălcări ale Legii concurenței, de către

întreprinderea „Viloterm” SRL, autoritatea pârâtă a solicitat prezentarea informațiilor

privind: deținătorul domen-ului www.cazan.md; pe numele cărei persoane sunt

înregistrare numerele de telefon, indicate pe pagina web www.cazan.md; deținerea în

stoc de întreprinderea „Viloterm” SRL a cazanelor de gaz Baxi model ECO 4S 24 F

cu prezentarea, în caz afirmativ, a actelor de proveniență a aparatelor menționate

(contracte, declarații vamale, facturi fiscale); comercializarea de către întreprinderea

„Viloterm” SRL a cazanelor de gaz Baxi model ECO 4S 24F (cu prezentarea actelor

confirmative). Totodată, a fost solicitată și poziția reclamatei asupra plângerii

întreprinderii „Simplex-Co” SRL.

Drept răspuns, SC „Viloterm” SRL a comunicat că este deținătorul domen-ului

www.cazan.md și a numerelor de telefon indicate pe acesta. Întreprinderea nu deține

în stoc cazane de gaz Baxi de model ECO 4S 24 F, iar ultimul cazan de acest model a

fost comercializat la 27 decembrie 2018. La fel, a prezentat copiile facturilor fiscale

seria LV nr. 5360178 din 30 noiembrie 2017 și AAE nr. 1325223 din 17 mai 2018,

care atestă faptul procurării cazanelor de gaz puse în discuție de la „DUO-EGO” SRL.

Totodată a prezentat și copiile facturilor fiscale, care denotă comercializarea

cazanelor de gaz Baxi model ECO 4S 24 F la 05 iunie 2018, 26 iunie 2018 și 27

decembrie 2018.

Ulterior, autoritatea pârâtă a întreprins acțiuni necesare în vederea obținerii

informațiilor de la martori și prin scrisoarea nr. CN-06/164-1191 din 18 mai 2019 a

invitat reprezentantul „Viloterm” SRL pentru intervievare pe seama cazului. Iar la 28

mai 2019, a fost desfășurat interviul cu reprezentantul societății reclamante.

La fel, autoritatea pârâtă a solicitat de la „Simplex-Co” SRL probarea punerii în

pericol a reputației sau credibilității, deturnării clientelei, instigării la rezilierea

neîntemeiată a contractului. Iar, drept răspuns, terțul a comunicat că este unicul

importator și partener oficial al Baxi S.p.A. din Italia, însă reclamanta cu bună știință

a plasat anunțul privind comercializarea cazanului de gaz pe pagina web ce-i aparține,

produs pe care nu-l deține, la un preț mai redus decât cel indicat de „Simplex-Co”

SRL pe pagina proprie. Ulterior plasării anunțului, în discuțiile purtate cu potențialii

clienți, reprezentanții SC „Viloterm” SRL sugera ideea că aceste cazane sunt de

calitate proastă și nu recomanda procurarea acestora. În consecință, cumpărătorii

cazanelor de la „Simplex-Co” SRL au solicitat rezilierea contractelor și returnarea

sumelor achitate, considerând cauza rezilierii contractului - informația negativă cu

privire la produsele Baxi, obținută de la SC „Viloterm” SRL. Mai mult, „Simplex-Co”

SRL a prezentat declarația din 05 septembrie 2019 a companiei Baxi S.p.A. (Italia),

5

prin care se confirmă faptul că, începând cu anul 2018, „Simplex-Co” SRL este unicul

importator autorizat al producției companiei Baxi S.p.A. în Republica Moldova,

menționând în același timp că pentru anul 2019, Baxi S.p.A. nu planifică introducerea

altor importatori al produselor pe piața Republicii Moldova.

Instanțele au constatat că, procedura administrativă de examinare a plângerii

depuse de „Simplex-Co” SRL s-a desfășurat în conformitate cu prevederile legale, iar

temeiuri ce ar duce la nulitatea acesteia nu au fost constatate.

La 18 aprilie 2023 (prin poștă electronică), SC „Viloterm” SRL, reprezentată de

avocatul Viorica Cărare, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 12 aprilie

2023 a Curții de Apel Chișinău. Ulterior, la 03 iulie 2023, recurenta, prin intermediul

avocatului său, a depus recurs motivat, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea

deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în

mod eronat legea.

A mai menționat că instanța de apel s-a limitat la verificarea respectării normelor

privind procedura administrativă, fără a verifica corectitudinea constatării situației de

fapt.

La 18 martie 2024 (prin poștă electronică), Consiliul Concurenței a depus

referință la recursul declarat de către SC „Viloterm” SRL, reprezentată de avocatul

Viorica Cărare, solicitând declararea acesteia drept inadmisibilă.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Legea procedurală

civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale

participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

6

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 aprilie 2023, în

ședință publică.

Materialele cauzei atestă că la 18 aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău a

notificat dispozitivul deciziei instanței de apel participanților la proces, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (vol. II, f.d. 26).

Recursul nemotivat împotriva deciziei din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel

Chișinău a fost depus la 18 aprilie 2023.

Totodată, materialele cauzei atestă că, decizia motivată a fost expediată, la 08

iunie 2023, iar motivarea recursului SC „Viloterm” SRL, reprezentată de avocatul

Viorica Cărare, a depus la 03 iulie 2023.

În condițiile enunțate, instanța de recurs constată respectarea de către SC

„Viloterm” SRL, reprezentată de avocatul Viorica Cărare, a termenului prevăzut de

art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării

recursului) la declararea recursului.

În conformitate cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ,

Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii

judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din

5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie

examinat de un complet din 9 judecători.

Verificând decizia instanței de apel, în limitele controlului de legalitate, în raport

cu criticele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar, în coroborare cu

normele de drept aplicabile, Completul de judecată constată că, la caz, recursul

declarat de către SC „Viloterm” SRL, reprezentată de avocatul Viorica Cărare, se

consideră admisibil, urmează a fi admis, casată decizia recurată cu trimiterea cauzei la

rejudecare din considerentele ce urmează.

Potrivit art. 247 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării

recursului), Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără

ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide

citarea participanților la proces.

Astfel, Completul de judecată a decis inoportună invitarea părților, întrucât

argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate. Totodată, toate

punctele de drept care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în

mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar. În plus, părțile au avut ocazia să

își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse (mutatis

mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs. Finlanda, hotărârea din 19 aprilie

2007, § 72 – 75).

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ (în redacția în vigoare la data

depunerii recursului), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție admite

recursul, casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel

dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o

soluție finală în acest caz.

7

În interpretarea art. 244, alin. (2), coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru

procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă

din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu

în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute,

nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194, alin. (2) din Codul administrativ în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

Temei pentru adresare în instanță a constituit constatarea Consiliului

Concurenței, conținută în decizia nr. CN-16/19-07 din 25 februarie 2020 precum că

SC „Viloterm” SRL a încălcat art. 15 lit. b) a Legii Concurenței nr. 183/2012,

manifestată prin acțiuni de discreditare a concurentului prin faptul răspândirii de către

SC „Viloterm” SRL a afirmațiilor false despre produsele comercializate de

concurentul său SRL ”Simplex-Co”, și anume că cazanele de marca BAXI sunt de o

calitate proastă și sunt produse în Turcia, dar nu în Italia. Pentru încălcarea constatată

Consiliul Concurenței a aplicat o amendă în valoare de 0,25% din cifra totală de

afaceri a SC „Viloterm” SRL ceea ce a constituit 192 433,75 lei.

Instanțele au adoptat hotărârile sus-citate.

Pentru a se opune constatărilor autorității pârâte cu privire la faptul că

informațiile false prezentate de către angajatul SC „Viloterm” SRL consumatorilor i-a

determinat pe cumpărători să renunțe la produsele procurate de la SRL ”Simplex-Co”,

reclamanta a invocat pe parcursul examinării cauzei, inclusiv în cererea de apel, că

aceste produse au fost returnate potrivit art. 19 din Legea cu privire la protecția

consumatorului nr. 105/2003, având dreptul de a le returna în termen de 14 zile, iar

vânzătorul având obligația de restituire a contravalorii. În același context, SC

„Viloterm” SRL a indicat în apelul motivat că din explicațiile persoanelor oferite în

cadrul procedurii administrative se observă că acestea s-au informat și au decis

independent care sunt ofertele pe piață, solicitând mai multe detalii despre produs,

apelând după sfaturi la persoane înrudite, meșteri, ideea de reziliere a contractelor cu

SRL ”Simplex-Co” nicidecum nefiind sugerată de angajații societății reclamante.

Așadar, instanța de recurs pentru a elucida aspectele abordate, va raporta

circumstanțele prezentate la criticile invocate de SC „Viloterm” SRL, și va trebui să

se asigure că instanțele, în cazul de față Curtea de Apel Chișinău, a îndeplinit condiția

unei examinări efective și a oferit un răspuns specific și explicit mijloacelor

hotărâtoare pentru rezultatul procesului (a se vedea, în contrast, Lebedinschi vs.

Moldova, hotărârea din 16 iunie 2015, § 31, 35 – 36; cauza Nichifor vs. Moldova,

hotărârea din 20 septembrie 2016, § 29 – 31).

În corespundere cu prevederile art. 219 din Codul administrativ (în redacția în

vigoare la data reclarării recursului), instanța de judecată este obligată să cerceteze

starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici

de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți,

8

iar conform art. 238 alin. (2) din același cod, instanța de apel este în drept să solicite

din oficiu probe noi, în măsura în care le consideră necesare pentru justa soluționare a

cauzei.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată cu

certitudine că, toate, concluziile instanțelor ierarhic inferioare sunt bazate în

exclusivitate pe declarațiile și constatările autorității publice pârâte și a terțului,

înserate în actul administrativ contestat, fiind însușite în mod necondiționat, fără o

coroborare cu probatoriul pertinent.

În cadrul dreptului la un proces echitabil se analizează dreptul oricărei părți în

cadrul unei proceduri judiciare de a prezenta instanței observațiile, argumentele și

mijloacele sale de probă, coroborat cu dreptul fiecărei părți ca aceste observații și

argumente să fie examinate în mod efectiv. Cu privire la aceste aspecte, obligația

instanței de motivare a deciziilor sale este singurul mijloc prin care se poate verifica

respectarea lor.

Conform jurisprudenței CEDO, noțiunea de proces echitabil presupune ca o

instanță internă care nu a motivat decât pe scurt hotărârea sa să fi examinat totuși în

mod real problemele esențiale care i-au fost supuse, și nu doar să reia pur și simplu

concluziile unei instanțe inferioare (cauza Helle vs Finlanda, hotărârea din 19

decembrie 1997). Deși articolul 6 § 1 din Convenție nu obligă instanțele de judecată

să ofere răspunsuri detaliate la toate argumentele invocate, totuși din hotărâre trebuie

să reiasă clar că elementele esențiale ale cauzei au fost examinate (cauza Taxquet vs.

Belgia [MC], nr. 926/05, § 91, CEDO 2010).

Constatând toate cele relatate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție, conturează o opinie tendențioasă a instanței de apel de reținere și însușire a

argumentelor invocate de autoritatea publică pârâtă și a terț, fără a da o apreciere

tuturor probelor în ansamblu, fără a răspunde la toate temeiurile invocate de părți,

ignorând nemotivat unele afirmații și situații certe sau cel puțin nemotivând

prevalarea unor circumstanțe, pe care s-a bazat soluția emisă, asupra celorlalte probe

existente la dosar sau necesare a fi prezentate.

La concret, instanța de apel nu s-a expus în nici o formă cu privire la faptul în ce

măsură pretinsele acțiuni ale angajaților SC „Viloterm” SRL au cauzat returnarea

produselor de către clienții SRL ”Simplex”, legătura cauzală între pretinse acțiuni și

prejudiciul cauzat, pretinsul caracter fals al informațiilor oferite, prin prisma

argumentelor invocate în apel, în coroborare cu toate probele prezentate de părți și

administrate în cadrul dezbaterilor judiciare.

Așadar, prin lipsa examinării temeiniciei argumentelor invocate mai sus, se

constată că instanța de apel a dat dovadă de un formalism excesiv în această parte. Or,

prin prisma principiului contradictorialității și egalității în arme, instanța de apel era

obligată să asigure un echilibru just a intereselor ambelor părți implicate în proces. În

esență, motivarea Curții de Apel Chișinău a pus într-o situație de dezavantaj pe SC

„Viloterm” SRL față de adversarul său (a se vedea cauza Donadze vs. Georgia,

hotărârea din 7 martie 2006, § 35 – 36).

În atare situație, instanța de recurs apreciază că recurentei SC „Viloterm” SRL

nu i-a fost asigurat dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu

dreptul la un recurs efectiv. De fapt, în cazul când există suspiciuni privind încălcarea

echității procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că recurenta nu a

9

reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care

le consideră necesare în vederea apărării punctului său de vedere (cauza Blücher vs.

Republica Cehă, hotărârea din 11 ianuarie 2005, cauza Carmel Saliba vs. Malta,

hotărârea din 29 noiembrie 2016, § 65).

Astfel, din considerentele arătate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a casa decizia din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, iar reținând că erorile procedurale admise nu pot fi corectate de instanța de

recurs, cauza urmează a fi remisă la rejudecare, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța urmează să examineze speța în întregime în

cadrul unor proceduri noi, în vederea respectării dreptului părților la un proces

echitabil, în special, în partea aprecierii juridice a observațiilor lăsate fără răspuns (a

se vedea, spre exemplu impactul considerentelor instanței de recurs la o nouă

reexaminare, cauzele Victor Harovschi vs. Moldova, hotărâre din 18 noiembrie 2008;

Dimitar Yordanov vs. Bulgaria, hotărâre din 6 septembrie 2018, § 52 - 53).

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de SC „Viloterm” SRL, reprezentată de avocatul

Viorica Cărare.

Se casează integral decizia din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău emisă

în cauza în contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de SC

„Viloterm” SRL împotriva Consiliului Concurenței, terț SRL „Simplex-Co” cu privire

la anularea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată și se restituie

cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău,

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte,

judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

10