ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 28.09.2022

3ra-892/21 — anularea actului administrativ

HOTĂRÂRE

28.09.2022

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: anularea actului administrativ
Temei legal: decizia Consiliului Concurentei, oferte trucate, cartel dur

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

3ra-892/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr. 3ra-892/21

2-18167532-01-3ra-18082021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, A. Minciuna, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

28 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

Aliona Miron

cu participarea: reprezentantului recurentului Consiliul Concurenței, Gabriela

Corcimar, în baza procurii, avocatului Corneliu Chișilița, în bază de mandat, în

interesele intimatei SRL „Comerț-Gaz” și a avocatului Svetlana Postoico, în bază de

mandat, în interesele terței persoane SRL „Dominic”,

examinând recursul depus de Consiliul Concurenței,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu răspundere limitată „Comerț-Gaz” împotriva Consiliului Concurenței,

persoane terțe Întreprinderea municipală Regia „Autosalubritate”, Societatea cu

răspundere limitată „Dominic” și Fadei Verlan, cu privire contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins

cererea de apel înaintată de Consiliul Concurenței și s-a menținut hotărârea din 24

martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 09 ianuarie 2018, Societatea cu răspundere limitată „Comerț-Gaz” (în

continuare - SRL „Comerț-Gaz”) a înaintat acțiune împotriva Consiliului Concurenței,

intervenient accesoriu ÎM Regia „Autosalubritate” privind contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în temeiul deciziei nr. DA-60 din 30

noiembrie 2017 s-a constatat încălcarea prevederilor art. 5 alin. (3) lit. d) al Legii

concurenței, prin participarea cu oferte trucate la licitația publică nr. xxx din 20 ianuarie

2016 de către SRL „Dominic” și SRL „Comerț-Gaz”, cu aplicarea față de SRL

„Comerț-Gaz” a amenzii în mărime de 998 343,33 lei, ce constituie 2% din cifra de

afaceri realizată în anul 2016, cu aplicarea factorului 1.

Reclamanta a invocat că pârâtul nu a stabilit și elucidat circumstanțele cazului,

deoarece administratorul său anterior, Fadei Verlan a depus oferta de participare la

licitația publică organizată de ÎM Regia „Autosalubritate” neavând în acest sens

împuterniciri, deoarece contractul nr. xxx de achiziționare a produselor petroliere,

încheiat de reclamantă cu ÎM Regia „Autosalubritate” urma să fie aprobat de Adunarea

Generală a asociaților reclamantei.

A apreciat ca fiind eronată concluzia că în urma prezentării ofertelor de către

aceasta și de către SRL „Dominic” a avut loc trucarea ofertelor, deoarece participarea

sa pe piața gazului lichefiat în Republica Moldova constituie aproximativ 5% și în

contextul dat presupunerea că a avut loc împărțirea pieței prin acordul anticoncurențial

cu SRL „Dominic”, care la acel moment nu avea licență pentru importul gazului

lichefiat, nu era posibilă.

Reclamanta a accentuat și faptul că pe lângă întreprinderile nominalizate, la

licitația nr. xxx din 20 ianuarie 2016 nu a participat nici un alt agent economic și,

respectiv, nu a fost lezat dreptul altor concurenți, iar prețul oferit de aceasta este unul

real pentru acea perioadă. Prețul nu a fost diminuat sau majorat neargumentat și

corespunde pieței, iar investigația efectuată de pârât a denaturat situația reală, deoarece

la momentul petrecerii licitației publice indicate reclamanta nu procura gazul lichefiat

de la SRL „Dominic”, așa cum s-a indicat în decizia contestată, ci invers, ceea ce i-a

permis să propună ÎM Regia „Autosalubritate” prețul de 11200 lei pentru o tonă gaz-

propan. Doar în perioada când nu a avut licența pentru importul gazului lichefiat, SRL

„Comerț-Gaz” procura de la SRL „Dominic”, însă contractul de achiziții publice nr.

xxx din 25 ianuarie 2016, deja a fost semnat, respectiv urma a fi executat de către

reclamant.

A solicitat anularea deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr. DA-60 din 30

noiembrie 2017, prin care s-a constatat încălcarea prevederilor art. 5 alin. (3) lit. d) al

Legii concurenței prin participarea cu oferte trucate la licitația publică nr. xxx din 20

ianuarie 2016.

Prin încheierea protocolară din 01 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani s-a atras în proces în calitate de persoane terțe Fadei Verlan și SRL „Dominic”

(f.d.174, vol.I).

Prin hotărârea din 24 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani acțiunea

înaintată de societatea cu răspundere limitată „Comerț-Gaz” a fost admisă și a fost

anulată decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. DA-60 din 30 noiembrie 2017, în

partea ce vizează reclamantul, și anume pct. 1 și pct. 3 cu privire la constatarea

încălcării prevederilor art. 5 alin. (3) lit. d) al Legii concurenței prin participarea cu

oferte trucate la licitația publică nr. xxx din 20 ianuarie 2016 și aplicarea amenzii în

mărime de 998 343,63 lei, reprezentând 2% din cifra de afaceri realizată în anul 2016

cu aplicarea factorului 1.

La 04 aprilie 2020, Consiliul Concurenței a depus apel împotriva hotărârii din 24

martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care să

fie respinsă acțiunea înaintată. La 17 iunie 2020, în termenul prevăzut de art. 232 alin.

(2) din Codul administrativ, a fost prezentată motivarea apelului.

Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat

de către Consiliul Concurenței și s-a menținut hotărârii din 24 martie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 73, 74-84, vol. II).

La 06 august 2021, Consiliul Concurenței a depus recurs împotriva deciziei din

26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.86-99, vol.II).

În susținerea cererii de recurs, Consiliul a reiterat argumentele expuse la

examinarea cauzei în fond și în cererea de apel.

Referitor la decizia atacată a menționat că este eronată concluzia instanței de apel,

potrivit căreia pentru constatarea comiterii unei fapte anticoncurențiale se impune

probarea întrunirii cumulative a elementelor enumerate la art. 5 din Legea concurenței,

or această concluzie este bazată pe interpretarea eronată a normelor de drept material

ce reglementează domeniul concurenței.

Cu referire la existenta acordului anticoncurențial între întreprinderile implicate,

a explicat că acesta s-a efectuat prin contact direct, prin intermediul acelorași persoane

angajate în cadrul întreprinderilor. Participarea la un acord anticoncurențial nu

înseamnă altceva decât renunțarea conștientă de către întreprinderi la independența lor

decizională în privința politicii de afaceri, înlocuind incertitudinile pe care le presupune

exercitarea activității în condiții concurențiale cu certitudinea unui comportament

comun previzibil.

Atrage atenția că acțiunile întreprinderilor SRL „Dominic” și SRL „Comerț-Gaz”,

prin participarea cu oferte trucate la licitația nr. xxx din 20 ianuarie 2016, organizată și

desfășurată de către ÎM Regia „Autosalubritate”, întrunesc condițiile încălcării

prevederilor art. 5 alin. (3) lit. d) al Legii concurentei.

În acest sens, recurentul a precizat că sunt interzise de art. 7 din Legea

concurenței, cartelurile dure, care sunt considerate drept restricții prin obiect.

Respectiv, nu trebuie demonstrate efectele reale asupra pieței. Această prezumție are

la bază gravitatea restricției și experiența care arată că este foarte probabil ca acordurile

care au ca obiect restrângerea concurenței să producă efecte negative asupra pieței și

să pericliteze obiectivele urmărite de regulile de concurență.

Reieșind din cele menționate, recurentul a apreciat ca fiind eronate și constatările

instanței precum că existența efectului acordului anticoncurențial realizat între

întreprinderile SRL „Comerț-Gaz” și SRL „Dominic” urmează a fi succedat de

împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței, întrucât, în sensul legislației

care reglementează domeniul concurenței, în cazul încălcărilor prin obiect, nu este

necesară demonstrarea efectului.

A invocat că exercitarea funcției de contabil-șef atât la SRL „Comerț-Gaz” cât și

la SRL „Dominic” de aceiași persoană și ambele întreprinderi, având sediul pe aceeași

adresă, deși nu este interzis expres de lege, totuși facilitează schimbul direct de

informații dintre întreprinderi/concurenți, în cadrul procedurilor de achiziții publice.

Consiliul Concurenței a prezentat probe pertinente prin care a demonstrat coordonarea

acțiunilor întreprinderilor în vederea participării la licitația din 20 ianuarie 2016 cu

oferte trucate.

A mai accentuat că atâta timp cât înțelegerea/acordul poate fi dedus din

comportamentul părților și conduita acestora demonstrează existența înțelegerii, nu

este necesară materializarea acestuia în formă scrisă, este esențială voința părților,

indiferent de forma în care aceasta se realizează.

De asemenea consideră eronată și concluzia instanței de apel precum că inginerul

Fadei Verlan acționa în numele SRL „Dominic” temporar, prin cumul la întreprinderea

dată, ca urmare a aflării administratorului ei în concediu, or, potrivit Ordinului nr. 4

din 16 februarie 2017 privind împuternicirea persoanei responsabile, în legătură cu

aflarea directorului entității SRL „Dominic”, Vladimir Frenc în concediu anual, a fost

împuternicit cu dreptul de răspundere și semnătură Fadei Verlan din data de 16

februarie 2017 pentru o perioadă nedeterminată. În acest sens, procedura de achiziții

publice investigată de Consiliul Concurenței a avut loc la 20 ianuarie 2016, adică

anterior acordării împuternicirilor lui Fadei Verlan și desemnarea acestuia în calitate

de persoană împuternicită de a acționa din numele întreprinderii SRL „Dominic”.

Recurentul a explicat că, la momentul depunerii ofertelor, SRL „Dominic” și SRL

„Comerț-Gaz” erau întreprinderi independente în sensul Legii concurenței și nu erau

controlate de aceleași persoane. La procedura de achiziții publice din 20 ianuarie 2016,

SRL „Dominic” și SRL „Comerț-Gaz” au depus, fiecare separat, oferte în calitate de

concurenți, în scopul de a participa la licitația organizată și nu au declarat (la depunerea

ofertelor) că ar fi întreprinderi dependente. Or, dacă societățile ar fi participat ca

membri ai grupului de întreprinderi dependente la aceeași procedură de achiziție

publică, întreprinderile ar fi trebuit să depună o singură ofertă din numele ambelor

întreprinderi, însă acestea au participat cu mai multe oferte, mimând concurența.

A concluzionat că, la constatarea lipsei unei înțelegeri anticoncurențiale dintre

întreprinderile SRL „Comerț-Gaz” și SRL „Dominic” manifestată prin participarea cu

oferte trucate la procedura de licitație din 20 ianuarie 2016, atât instanța de fond cât și

instanța de apel au interpretat în mod eronat prevederile Legii concurenței, anulând în

mod neîntemeiat actul administrativ emis de Consiliul Concurenței - Decizia nr. DA-

60 din 30 noiembrie 2017.

Prin încheierea din 08 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de

Consiliul Concurenței, a fost numit în complet de cinci judecători.

Potrivit art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea

Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

Pentru elucidarea problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs depusă

de Consiliul Concurenței, precum și pentru stabilirea unor circumstanțe importante

cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a invitat părțile în proces în ședința de judecată.

În ședința de judecată s-au prezentat: reprezentantul recurentului Consiliul

Concurenței, Gabriela Corcimar, în baza procurii, avocatul Corneliu Chișilița în în

interesele intimatei SRL „Comerț-Gaz” și a avocatul Svetlana Postoico, în interesele

terței persoane SRL „Dominic”.

Nu s-au prezentat terțele persoane ÎM Regia „Autosalubritate” și Fadei Verlan,

procedura de citare legală a participanților la proces fiind efectuată în modul

corespunzător.

Din partea participanților la proces nu a parvenit nici o cerere de recuzare a

membrilor completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, investit pentru examinarea prezentei cauze.

În cadrul ședinței de judecată a instanței de recurs, reprezentantul recurentului

Consiliul Concurenței a susținut recursul în sensul declarat, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu adoptarea unei

noi soluții de respingere a acțiunii depuse de SRL „Dominic”.

A accentuat faptul că pe parcursul efectuării controlului în vederea respectării

legislației concurențiale de subiecții vizați în decizie, s-a confirmat faptul că SRL

„Dominic” și SRL „Comerț-Gaz”, la momentul depunerii ofertelor, nu erau societăți

dependente, având administratori și fondatori distincți. Ofertanții au conlucrat, la

momentul depunerii cererii de participare. Această concluzie se confirmă inclusiv și

prin faptul că oferta de participare a fost transmisă de ÎM Regia „Autosalubritate” la

adresa electronică a SRL „Dominic”, pe când cerere a depus și SRL „Comerț-Gaz”,

care nu a fost înștiințat. Referitor la argumentul intimatei, că la momentul depunerii nu

ar fi deținut licență privind vânzarea gazului lichefiat angro, reprezentantul

recurentului a obiectat prin faptul că aspectul dat ține de verificarea întrunirii

condițiilor caietului de sarcini de către participanți și nu are importanță la depunerea

ofertelor trucate și propunerea prețului.

Avocatul Corneliu Chișilița, în interesele intimatei SRL „Comerț-Gaz”, a solicitat

respingerea recursului depus de Consiliul Concurenței, cu menținerea deciziei din 26

mai 2021 a Curții de Apel Chișinău.

A explicat că administratorul SRL „Comerț-Gaz” a acționat samavolnic, semnând

oferta de participare din numele SRL „Dominic”, însă acest fapt nu poate fi incubat

intimatei, ori aceasta nu a acționat cu vinovăției și inacțiunile/acțiunile acestea nu cad

sub prevederile Legii concurenței. Prin urmare, fără a fi o înțelegere între societăți, nu

poate exista un acord anticoncurențial.

Totodată, a accentuat că SRL „Dominic” nu întrunea condițiile caietului de

sarcini, respectiv nu poate fi pus la același nivel cu SRL „Comerț-Gaz”, ceea ce exclude

întrunirea condițiilor pentru încălcarea prevederilor art. 5 alin. 3 lit. d) din Legea

concurenței nr.183 din 11.07.2012.

La rândul său, avocatul Svetlana Postoico, în interesele persoanei terțe SRL

„Dominic”, a solicitat respingerea recursului depus de Consiliul Concurenței, cu

menținerea deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, pe care o consideră

legală și întemeiată.

Poziția expusă în instanța de recurs rezumă declarațiile și argumentele invocate în

instanțele inferioare. A specificat că SRL „Dominic” nu putea participa la licitația

respectivă deoarece nu avea licența ce i-ar permite vânzarea angro a gazului lichefiat.

Prin urmare SRL „Dominic” nu trebuia admis la licitație.

Despre faptul participării cu ofertă la licitația organizată de către ÎM Regia

„Autosalubritate” a aflat în rezultatul emiterii deciziei contestate. Acțiunile lui Fadei

Verlan nu au fost coordonate cu organele de conducere a societății. Ultimul nu avea

împuterniciri de a acționa în interesele SRL „Dominic”, astfel de împuterniciri a

obținut ulterior. Cu toate acestea, nu cunoaște dacă ar fi existat careva acțiuni,

proceduri disciplinare în vederea cercetării comportamentului lui Fadei Verlan, în

cadrul SRL „Dominic”.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate, completul reține că prin

Legea nr.116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

În condițiile art.257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art.258 alin.(3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura de

contencios administrativ în prezenta speță în partea procedurală urmează a fi examinată

prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, aprobat prin Legea nr.116 din 19 iulie

2018, iar în partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la

momentul emiterii actului administrativ contestat, și anume a Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019). Or, în speță

procedura administrativă se referă la o activitate administrativă inițiată până la 01

aprilie 2019, aspect care determină că la caz se vor aplica dispozițiile legale vechi, care

reglementau aceste instituții.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 mai 2021. Actele

cauzei nu atestă faptul când dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificată

participanților al proces. Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată

de recurent la 08 iulie 2021 (f.d.86, vol.II), iar la 06 august 2021 a fost depus recurs

motivat (f.d.86-99, vol.II). Astfel, recursul depus la 06 august 2021 este în termen.

La 19 august 2021, în adresa intimatului și terțelor persoane a fost expediată copia

recursului motivat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.120, vol.

II). Însă, participanții nu și-au valorificat dreptul procedural și nu au depus referințe.

Audiind declarațiile părților și reprezentanților acestora prezenți la proces,

studiind actele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de

a admite recursul Consiliului Concurenței, de a casa integral decizia din 26 mai 2021

a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 24 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, cu emiterea unei noi decizii, de respingere a cererii de chemare în

judecată depusă de SRL „Comerț-Gaz” împotriva Consiliului Concurenței, persoane

terțe ÎM Regia „Autosalubritate”, SRL „Dominic” și Fadei Verlan, cu privire

contestarea actului administrativ.

În motivarea soluției enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral

decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

În corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte

acte normative.

Conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele

de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și

volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile

lor de reclamare a probelor.

În interpretarea coroborată a art. 244 alin. (2) cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru

procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare

a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău

și al hotărârii din 24 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, instanța de

recurs constată că soluțiile emise de instanțele ierarhic inferioare sunt adoptate cu

interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, motiv din care aceste

soluții nu pot fi menținute.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și

confirmată de părți.

Obiectul prezentului litigiu este anularea punctului 1 și 3 din decizia Plenului

Consiliului Concurenței nr. DA-60 din 30 noiembrie 2017, cu privire la constatarea

încălcării prevederilor art. 5 alin. (3) lit. d) al Legii concurenței prin participarea cu

oferte trucate la licitația publică nr. xxx din 20 ianuarie 2016 și aplicarea amenzii în

mărime de 998 343,63 lei, reprezentând 2% din cifra de afaceri realizată în anul 2016

cu aplicarea factorului 1, în partea ce vizează SRL „Comerț-Gaz”.

Până a trece la analiza fondului, instanța de recurs reține că în procedura aceluiași

complet de judecată se află cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare

în judecată depusă de Societatea cu răspundere limitată „Dominic” împotriva

Consiliului Concurenței, persoane terțe Întreprinderea municipală Regia

„Autosalubritate”, Societatea cu răspundere limitată „Comerț-Gaz” și Fadei Verlan, al

cărei obiect este anularea deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr. DA-60 din 30

noiembrie 2017, în partea ce ține de constatarea încălcării prevederilor art. 5, alin. (3),

lit. d) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, prin participarea cu oferte trucate

la licitația publică nr. xxx din 20 ianuarie 2016 de către SRL „Dominic” și aplicarea

amenzii de 2 571 671 lei, ce reprezintă 2 % din cifra de afaceri realizată în anul 2016,

cu aplicarea factorului 1.

Dat fiind faptul că reclamanții sunt distincți, iar solicitările din acțiunile depuse

se referă la anularea actului administrativ individual, în fiecare caz, doar în partea în

care subiecții sunt vizați, membrii completului specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție, nu au identificat temeiuri de abținere de la

examinarea prezentului litigiu.

Astfel, la data de 20 ianuarie 2016, de către ÎM Regia „Autosalubritate” a fost

desfășurată licitația publică nr. xxx, pentru achiziția produselor petroliere propan-

butan, la care s-au înregistrat operatorii economici SRL „Comerț-Gaz” și SRL

„Dominic”. În rezultatul evaluării și comparării ofertelor a fost desemnată câștigătoare

SRL „Comerț-Gaz”, care a propus oferta cea mai favorabilă.

Potrivit specificațiilor de preț (F4.2) anexate la Darea de seamă nr. 02-2/16

privind achiziționarea bunurilor (serviciilor) în rezultatul licitației publice din 20

ianuarie 2016, SRL „Comerț-Gaz” a propus prețul pentru 1 tonă de gaz propan - butan

de xxx lei, iar SRL „Dominic” - de xxx lei (f.d.94,95, vol.I). La rubrica semnături ale

ofertelor, pentru SRL „Comerț-Gaz” a semnat Fadei Verlan, care deținea funcția de

director, iar la aceiași rubrică, în calitate de semnatar pentru SRL „Dominic” este

indicat directorul Vladimir Frenc.

Prin dispoziția Plenului Consiliului Concurenței nr. 11 din 30 mai 2017, s-a dispus

inițierea investigațiilor referitoare la semnele încălcării prevederilor art. 5 din Legea

concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 de către SRL „Dominic” și SRL „Comerț-Gaz”,

participante la licitația publică nr. xxx din 20 ianuarie 2016, organizată și desfășurată

de către ÎM Regia „Autosalubritate” (f.d.82, vol.I).

În baza delegației de inspecție nr. 19 din 30 mai 2017 (f.d.96-97, vol.I) și a

ordinului nr. 14 din 30 mai 2017, cu privire la efectuarea inspecției (f.d.98-99, vol.I),

s-a dispus efectuarea inspecțiilor la SRL „Comerț-Gaz”, începând cu 30 mai 2017, dar

care nu urmau să depășească 10 zile lucrătoare.

După cum rezultă din procesul-verbal privind efectuarea inspecției din 30 mai

2017, întocmit de controlorii Consiliului Concurenței, în prezența persoanei

împuternicite Fadei Verlan, au fost ridicate: 1) licența seria xx nr. xxx eliberată la 18

martie 2015 valabilă până la data de 18 martie 2020, potrivit căreia SRL „Comerț-Gaz”

a fost licențiată pentru genul de activitate „Importul și comercializarea cu ridicata a

gazului lichefiat”; 2) licența seria xx nr. xxx eliberată la 02 octombrie 2014 potrivit

căreia SRL „Comerț-Gaz” a fost licențiată pentru genul de activitate „Comercializarea

cu amănuntul a gazului lichefiat la stațiile de alimentare certificate”; 3) buletinul de

identitate a lui Fadei Verlan; 4) situațiile financiare pentru perioada anului 2016; 5)

descifrarea contului contabil 123 (f.d.100-104, vol. I).

Potrivit înscrisurilor anexate, de pe aceiași adresă: mun. Chișinău, xxx, au fost

ridicate și acte ce ar aparține SRL „Dominic” și anume: 1) licența seria xx nr. xxx

eliberată la 29 ianuarie 2016 valabilă până la data de 29 ianuarie 2021, potrivit căreia

SRL „Dominic” a fost licențiată pentru genul de activitate „Importul și comercializarea

cu ridicata a gazului lichefiat”; 2) licența seria xx nr. xxx eliberată la 02 februarie 2013

potrivit căreia SRL „Dominic” a fost licențiată pentru genul de activitate

„Comercializarea cu amănuntul a gazului lichefiat la stațiile de alimentare certificate”;

3) ordinul nr. xx din 05 august 2015 privind angajarea lui Fadei Verlan în funcție de

inginer; 4) situațiile financiare pentru perioada anului 2016; 5) descifrarea contului

contabil 123 din 01 ianuarie 2016 - 30 mai 2017.(f.d. 88-92, vol. I). De asemenea, s-a

constatat că administratorul Vladimir Frenc se afla în concediu, iar prin ordinul nr. 4

din 16 februarie 2017 pentru o perioadă nedeterminată a fost numit ca persoană

responsabilă și cu drept de semnătură la SRL „Dominic”- Fadei Verlan (f.d.116-119,

vol. I).

Potrivit procesului-verbal privind efectuarea inspecției, a fost efectuată

verificarea calculatorului de serviciu al inginerului-șef al SRL „Comerț-Gaz” și prin

cumul inginer-șef la SRL „Dominic”, Veaceaslav Frecauțan. În calculator au fost

depistate documente electronice ale ambelor societăți. La sediul SRL „Comerț-Gaz” se

afla și contabilitatea SRL „Dominic”, iar contabila Colța Cristina a comunicat că toți

patru contabili ai SRL „Comerț-Gaz” activează și la SRL „Dominic”.

Cu privire la licitația nr. xxx din 20 ianuarie 2016, organizată și desfășurată de

către ÎM Regia „Autosalubritate”, Fadei Verlan a comunicat că a primit prin poșta

electronică a SRL „Dominic” invitație de participare la licitație. În acest sens, el

personal a întocmit, olograf ofertele de participare pentru SRL „Dominic” și SRL

„Comerț-Gaz” și le-a transmis împreună cu pachetele de documente către ÎM Regia

„Autosalubritate”. Ulterior, peste aproximativ 3 zile a fost contactat telefonic de

contabila-șef a ÎM Regia „Autosalubritate”, care i-a comunicat că există o greșeală în

oferta de participare a SRL „Comerț-Gaz” și l-a invitat la sediul ÎM Regia

„Autosalubritate”, unde contabila-șef a întocmit și a tipărit la calculatorul său oferta de

participare pentru SRL „Comerț-Gaz”, iar el doar a semnat și ștampilat oferta de

participare.

Potrivit explicațiilor depuse de Verlan Fadei, SRL „Dominic” și SRL „Comerț-

Gaz” sunt societăți independente. La ultima activează în calitate de administrator și

primește toate deciziile referitor la activitatea întreprinderii, inclusiv și decizia de a

participa la licitația organizată și desfășurată de ÎM Regia „Autosalubritate”. La SRL

„Dominic” a fost angajat prin cumul, în calitate de inginer, iar în baza ordinului nr. 4

din 16 februarie 2017 a fost împuternicit de directorul Vladimir Frenc cu dreptul de

semnătură. Decizia de participare a SRL „Dominic” la licitația menționată a luat-o

directorul Vladimir Frenc. Ofertele de participare la licitație SRL „Comerț-Gaz” și

SRL „Dominic” le-a întocmit și semnat personal în calitate de director al SRL

„Comerț-Gaz” și în calitate de reprezentant al SRL „Dominic”. La licitație personal nu

a participat, fiind telefonat ulterior de contabila ÎM Regia „Autosalubritate”, care i-a

comunicat că SRL „Comerț-Gaz” a câștigat licitația (f.d. 105-108, vol. I).

În rezultatul inspecției a fost întocmit Raportul de investigație, prin care s-a

propus constarea încălcării prevederilor art. 5 alin. (3) lit. d) din Legea concurenței nr.

183 din 11 iulie 2012, de către SRL „Dominic” și SRL „Comerț-Gaz” prin participarea

cu oferte trucate în cadrul licitației publice nr. xxx din 20 ianuarie 2016, organizată și

desfășurată de către ÎM Regia „Autosalubritate” cu aplicarea amenzilor SRL

„Dominic” și SRL „Comerț-Gaz”, în conformitate cu prevederile art. 72 din Legea

concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 (f.d.74-80, vol.I).

Consiliul Concurenței a remis părților în cauză, Raportul asupra investigației

inițiate prin Dispoziția Plenului Consiliului Concurenței nr. 11 din 30 mai 2017 pentru

prezentarea de obiecții și propuneri pe baza acestuia (f.d.130, vol.I).

Conform listei participanților la ședința din 21 septembrie 2017 a Plenului

Consiliului Concurenței pentru audierile în vederea examinării cazului inițiat prin

dispoziția nr. 11 din 30 mai 2017, la ședință a participat Verlan Fadei (f.d.128, vol. I).

Instanța de recurs relevă că SRL „Comerț-Gaz” nu a depus observații la raportul

de investigație.

Prin decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. DA-60 din 30 noiembrie 2017 a

fost constată încălcarea prevederilor art. 5 alin. 3 lit. d) din Legea concurenței nr.l83

din 11.07.2012 prin participarea cu oferte trucate la licitația publică nr. xxx din 20

ianuarie 2016 de către întreprinderile SRL „Dominic” și SRL „Comerț-Gaz”. S-a

aplicat întreprinderii SRL „Dominic” (IDNO - 1002600005565), o amendă în mărime

de 2 571 671 lei 00 bani, reprezentând - 2 % din cifra de afaceri realizată în anul 2016,

cu aplicarea factorului 1. S-a aplicat întreprinderii SRL „Comerț-Gaz” (IDNO -

1004600040155), o amendă în mărime de 998 343,63 lei, reprezentând 2 % din cifra

de afaceri realizată în anul 2016, cu aplicarea factorului 1 (f.d.74-80, vol.I).

Ulterior, prin decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. DA-14 din 22 martie

2018, în baza notei Direcției Anticartel nr.DA-07/171 din 19 martie 2018 cu privire la

efectuarea unor modificări în conținutul deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr.

DA-60 din 30 noiembrie 2017, în dispozitivul deciziei la pct.2, sintagma SRL

„Dominic Gaz” s-a substituit cu sintagma SRL „Dominic” (f.d.81, vol. I).

Instanța de recurs menționează că potrivit actelor dosarului administrativ, decizia

Plenului Consiliului Concurenței nr. DA-60 din 30 noiembrie 2017 a fost comunicată

SRL „Comerț-Gaz” la 12 decembrie 2017, (f.d.132,133 vol. I).

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță, la 24 martie 2020, s-

a pronunțat în favoarea temeiniciei cererii de chemare în judecată depuse de SRL

„Comerț-Gaz” și a anulat decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. DA-60 din 30

noiembrie 2017, în partea ce ține de constatarea încălcării prevederilor art. 5, alin. (3),

lit. d) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, prin participarea cu oferte trucate

la licitația publică nr. xxx din 20 ianuarie 2016 de către SRL „Comerț-Gaz” și aplicarea

amenzii de 998 343,63 lei, ce reprezintă 2 % din cifra de afaceri realizată în anul 2016,

cu aplicarea factorului 1. (f.d. 242, vol. I, 1-11, vol. II).

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, la 26 mai 2021 a

respins cererea de apel înaintată de Consiliul Concurenței și a menținut hotărârea din

24 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a indicat că, la evaluarea

gravității încălcării normelor materiale ale legislației concurențiale se iau în

considerare, în special, natura faptei săvârșite, ponderea în cifra totală de afaceri a

vânzărilor de produse realizate de întreprindere pe piața geografică relevantă de pe

teritoriul Republicii Moldova care au legătură directă sau indirectă cu încălcarea

(atunci când este posibilă o astfel de estimare), cotele de piață cumulate ale tuturor

întreprinderilor participante, impactul încălcării pe piață (atunci când acesta poate fi

măsurat), probabilitatea ca o operațiune de concentrare economică să fi fost interzisă

dacă ar fi fost notificată.

Raportând dispozițiile legale la situația de fapt, instanța de apel a conchis că

scopul Legii concurenței constă, inclusiv în contracararea practicilor anticoncurențiale

și a concurenței neloiale, respectiv și a acordurilor anticoncurențiale, a practicilor

concertate, etc, precum și a trucării ofertelor în vederea realizării prin intermediul

licitațiilor sau altor forme de concurs de oferte a acordurilor anticoncurențiale ale

întreprinderilor concurente referitoare la prețuri, la împărțirea piețelor, la sursele de

aprovizionare sau la calitatea produselor. Totodată, realizarea măsurilor respective de

contracarare, inclusiv sancționarea acestora, urmează a fi realizată în ordinea stabilită

de lege și cu respectarea tuturor principiilor și asigurarea tuturor garanțiilor oferite de

lege persoanelor investigate și/sau învinuite de comiterea unui delict anticoncurențial

în vederea combaterii unor abuzuri în atingerea scopului legal, ce ar constitui ingerințe

în drepturile și interesele persoanelor respective.

În acest context, instanța de apel a relevat că apelantului îi aparține sarcina

pozitivă de probațiune în vederea dovedirii certe a întrunirii în acțiunile intimatului a

elementelor delictului anticoncurențial imputat, respectiv a existenței acordului

anticoncurențial, respectiv că între părțile participante la licitația sus-indicată din 20

ianuarie 2016 a existat o înțelegere clară privind stabilirea prețului la serviciile și

produsele expuse spre achiziționare la licitație cu scopul denaturării concurenței în

contextul în care orice apreciere trebuie să fie fundamentată pe constatări obiective,

bazate pe probe, urmând a fi înlăturate toate presupunerile.

Instanța de apel a stabilit că simplul fapt al semnării ofertelor vizate din numele

ambelor întreprinderi de către aceeași persoană, Fadei Verlan și faptul că

întreprinderile respective au sediul la aceeași adresă și contabil comun, nu reprezintă

un temei suficient pentru a constata existența unui acord între întreprinderi în contextul

în care pentru constatarea întrunirii în acțiunile persoanelor învinuite de comiterea

delictului anticoncurențial se impune probarea întrunirii cumulative a următoarelor

elemente: existența a cel puțin două întreprinderi sau asociații de întreprinderi care

acționează la același nivel/niveluri, existența unor acorduri între acestea, a unei decizii

ale asociaților de întreprinderi și orice practici concertate; urmând ca efectul acestor

acorduri să fie succedată de împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței pe

piața Republicii Moldova sau pe o parte a acesteia.

Instanța ierarhic inferioară a accentuat că în cazul dat, nu au fost prezentate probe

privind existența unui acord între întreprinderile vizate, încheiat în vederea realizării

scopului interzis de lege, iar activarea întreprinderilor pe aceeași adresă juridică și

exercitarea atribuțiilor financiar-contabile de către același angajat nu este interzisă de

lege și nu poate constitui un motiv concludent ce ar susține poziția apelantului cu

privire la existența unui acord anticoncurențial.

A indicat că argumentele nominalizate ale apelantului nu sunt capabile decât să

genereze anumite suspiciuni, însă în lipsa fortificării acestora prin probe pertinente,

concludente, utile și admisibile, aceste suspiciuni nu sunt capabile să încadreze situația

dedusă judecării în elementele constitutive ale delictului anticoncurențial imputat

intimatei.

Mai mult decât atât, Colegiul a concluzionat că este insuficient ca întreprinderile

vizate să-și fi exprimat voința comună de a se comporta pe piață într-un anumit mod,

urmează a fi stabilită existența unei concordanțe de voințe cu privire la principiul

restrângerii concurenței, condiție nerealizată în speță.

Instanța de apel a stabilit că apelantul a eșuat să demonstreze realizarea unei

înțelegeri anticoncurențiale cu participarea de oferte trucate venite de la intimată în

comun cu SRL „Dominic”.

De asemenea, a respins și argumentul apelantului referitor la faptul că nedeținerea

de către SRL „Dominic” a unei licențe în domeniu ar denota că aceasta a avut doar

intenția de a mima concurența, deoarece expunerea asupra acestui argument în prezenta

cauză excedă limitele competenței instanței, în condițiile în care societatea dată are

inițiat și pendinte un litigiu cu privire la contestarea aceleiași decizii.

Reieșind din cele expuse mai sus, instanța de apel a constatat întrunirea în speță a

condițiilor de admitere a acțiunii în contencios administrativ înaintate de SRL

„Comerț-Gaz” și, astfel, legalitatea hotărârii primei instanțe. Respectiv, Colegiul a

ajuns la concluzia privind respingerea apelului declarat de Consiliul Concurenței.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție, verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse de recurentul Consiliul Concurenței, ajunge la concluzia că soluția

dată de către instanțele ierarhic inferioare contravine circumstanțelor cauzei și fiind

adoptată cu aprecierea incorectă a materialului probator și interpretarea eronată a

normelor de drept material. Or, o astfel de soluție rezultă din nedeterminarea exactă a

naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine stabilirea completă și certă

a situației de fapt sub toate aspectele. Concluziile instanțelor ierarhic inferioare sunt

bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în

contradicție cu normele de drept procedural.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) și (2) din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare la data adoptării

actului care se contestă în speță), contenciosul administrativ ca instituție juridică avea

drept scop contracararea abuzurilor și exceselor de putere ale autorităților publice,

apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activității autorităților

publice, asigurarea ordinii de drept.

Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege,

de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ

competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și

repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Articolul 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000

coroborat cu Rezoluția (77) 31 cu privire la protecția individului față de acele

autorităților administrative, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la

28 septembrie 1997, definesc actul administrativ ca manifestarea juridică unilaterală

de voință, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorități publice în

vederea organizării executării sau executării în concret a legii, actul administrativ

desemnează orice măsuri individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorității

publice, susceptibile de a afecta direct drepturile, libertățile sau interesele persoanelor

fizice sau juridice și care nu este un act îndeplinit în cadrul exercitării unei funcții

judiciare.

Totodată, conform dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare la data adoptării actului

contestat), persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege,

printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea

prealabilă, sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept

să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau

în parte a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

Acțiunea poate fi înaintată nemijlocit instanței de contencios administrativ în

cazurile expres prevăzute de lege și în cazurile în care persoana se consideră vătămată

într-un drept al său prin nesoluționarea în termen legal ori prin respingerea cererii

prealabile privind recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate.

Conform art. 47 alin. (1) și (2) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012,

deciziile și prescripțiile Consiliului Concurenței, precum și ordinele prevăzute la art.56

alin.(1) pot fi atacate, în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea acestora de

către părți, nemijlocit în instanța de contencios administrativ competentă, fără a fi

necesară depunerea unei cereri prealabile. Dispozițiile prevăzute la art.46 alin.(4) se

atacă numai odată cu decizia sau prescripția adoptată în cazul respectiv, cu excepția

prescripțiilor prin care se impun măsuri interimare.

Referitor la respectarea procedurii de depunere a acțiunii, instanța de recurs reține

că decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. DA-60 a fost emisă la 30 noiembrie

2017 și a fost comunicată SRL „Comerț-Gaz” la 12 decembrie 2017, (f.d.132,133 vol.

I). La 09 ianuarie 2018, Societatea cu răspundere limitată „Comerț-Gaz” a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului Concurenței prin care a solicitat anularea

deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr. DA-60 din 30 noiembrie 2017.

Prin urmare, reclamanta a contestat decizia Plenului Consiliului Concurenței nr.

DA-60 din 30 noiembrie 2017 cu respectarea termenului de 30 de zile de la comunicare.

Analizând circumstanțele speței în coraport cu normele legale citate, instanța de

recurs constată că, reclamanta a respectat procedura de adresare în instanța de judecată,

precum și termenul de depunere a acțiunii în instanța de judecată, din care motive

instanța de recurs va trece la analiza fondului cauzei.

Referitor la substanța problemei disputate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că potrivit art. 5

alin. (1), 3 lit. d) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 (în redacția în vigoare

în perioada pertinentă speței), sunt interzise, fără a fi necesară o decizie prealabilă în

acest sens, orice acorduri între întreprinderi sau asociații de întreprinderi, orice decizii

ale asociațiilor de întreprinderi și orice practici concertate (denumite în continuare

acorduri) care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea

concurenței pe piața Republicii Moldova sau pe o parte a acesteia. Acordurile

anticoncurențiale sunt, în special, cele îndreptate spre: d) participarea cu oferte trucate

la licitații sau la orice alte forme de concurs de oferte.

Prevederile art.5 alin.(1) al Legii, interzic cooperarea anticoncurențială realizată

fie prin acord între întreprinderi, fie prin decizia unei asociații, fie prin practică

concertată.

Totodată, conform art.52 alin.(3) al Legii concurenței nr.183 din 11.07.2012, în

procedura de examinare a presupuselor cazuri de încălcare a legislației concurențiale,

sarcina probei încălcării îi revine Consiliului Concurenței.

Respectiv, Consiliul Concurenței urma să probeze că acordul orizontal întrunește

condițiile regulii de interzicere din art.5 din Lege.

Conform pct. 7 din Regulamentul privind evaluarea acordurilor orizontale

anticoncurențiale, aprobat prin hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr. 14 din

30.08.2013, Acordurile orizontale se vor evalua în două etape:

1) la prima etapă se determină faptul dacă un acord orizontal între întreprinderi

are un obiect anticoncurențial, în special dacă acordul în cauză constituie sau nu

constituie un cartel dur, sau dacă acordul orizontal respectiv are efecte restrictive reale

sau potențiale asupra concurenței;

2) la etapa a doua, în cazul în care s-a dovedit, că acordul orizontal restrînge

concurența în sensul art.5 alin.(1) al Legii și, în același rînd, nu este un cartel dur, se

stabilesc avantajele aduse de acest acord concurenței și se evaluează dacă acestea

compensează efectele restrictive asupra concurenței. În cazul în care avantajele aduse

de acord concurenței, compensează efectele restrictive ale acestuia asupra concurenței,

respectivul acord poate fi exceptat de la interdicția stabilită la art.5 alin.(1) al Legii

conform art.6 al Legii.

Conform pct. 11 din Regulamentul sus-indicat, pentru a stabili dacă un acord are

un obiect anticoncurențial se va ține cont de conținutul acordului, obiectivele acestuia

și, după caz, de contextul în care acordul se aplică sau urmează a fi aplicat și de

conduita părților pe piață. Modalitatea concretă de punere în aplicare a unui acord poate

indica o restricție prin obiect și în cazul în care aceasta nu este stipulată în mod expres

în acord.

Potrivit art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 (în

redacția în vigoare în perioada pertinentă speței), constituie un cartel dur acordul

anticoncurențial orizontal, cu excepția acordului de importantă minoră, care, în mod

direct sau indirect, izolat sau în combinație cu alți factori aflați sub controlul părților,

are ca obiect participarea cu oferte trucate la licitații sau la alte forme de concurs de

oferte.

Articolul 4 al Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, definește trucarea

ofertelor ca fiind realizarea, prin intermediul licitațiilor sau altor forme de concurs de

oferte, a acordurilor anticoncurențiale ale întreprinderilor concurente referitoare la

prețuri, la împărțirea piețelor, la sursele de aprovizionare sau la calitatea produselor.

Reieșind din cadrul legal, instanța de recurs denotă că acordurile orizontale pot

restrânge concurența, în special, prin limitarea posibilității părților de a concura una cu

cealaltă sau cu terți în calitate de întreprinderi independente sau cu părți la alte acorduri,

solicitarea părților să pună la dispoziție active astfel încât capacitatea lor de a lua decizii

în mod independent să fie diminuată considerabil, afectarea intereselor financiare ale

părților și/sau divulgarea de informații strategice, atingerea unui grad semnificativ de

suportare în comun a costurilor.

În corespundere cu art. 56 alin. (1) și (2) din Legea concurenței nr. 183 din 11

iulie 2012 (în redacția în vigoare în perioada pertinentă speței), în scopul efectuării

investigațiilor dispuse conform art. 55, Consiliul Concurenței poate să efectueze

inspecțiile necesare la întreprinderi și la asociații de întreprinderi.

Efectuarea inspecțiilor este dispusă prin ordin emis de președintele Consiliului

Concurenței, în care se indică scopul și obiectul inspecției, data la care începe inspecția

și sancțiunile prevăzute la art. 68-70 și 76, precum și dreptul de a ataca ordinul în

instanța de judecată. Inspecția este exercitată de către angajații Consiliului

Concurenței, cu excepția debutanților, numai dacă există indicii că pot fi găsite

documente sau pot fi obținute informații considerate necesare pentru investigația

presupusului caz de încălcare a legislației concurențiale, inițiată prin dispoziție a

Plenului Consiliului Concurenței, fapt care nu necesită a fi demonstrat subiectului

supus inspecției.

În baza delegației de inspecție nr. 19 din 30 mai 2017 (f.d.96-97, vol.I) și a

ordinului nr. 14 din 30 mai 2017, cu privire la efectuarea inspecției (f.d.98-99, vol.I),

s-a dispus efectuarea inspecțiilor la SRL „Comerț-Gaz”, începând cu 30 mai 2017, dar

care nu urmau să depășească 10 zile lucrătoare.

În rezultatul inspecției a fost întocmit Raportul de investigație, prin care s-a

propus constarea încălcării prevederilor art. 5 alin. (3) lit. d) din Legea concurenței nr.

183 din 11 iulie 2012, de către SRL „Dominic” și SRL „Comerț-Gaz” prin participarea

cu oferte trucate în cadrul licitației publice nr. xxx din 20 ianuarie 2016, organizată și

desfășurată de către ÎM Regia „Autosalubritate” cu aplicarea amenzilor SRL

„Dominic” și SRL „Comerț-Gaz”, în conformitate cu prevederile art. 72 din Legea

concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 (f.d.74-80, vol.I).

Consiliul Concurenței a remis părților în cauză, Raportul asupra investigației

inițiate prin Dispoziția Plenului Consiliului Concurenței nr. 11 din 30 mai 2017 pentru

prezentarea de obiecții și propuneri pe baza acestuia (f.d.130, vol.I).

Potrivit art. 59 alin. (5)-(7) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, în

cazul în care consideră necesar, părțile pot menționa în observațiile lor scrise temeiul

legal și faptele pe care le cunosc și care sunt pertinente pentru apărarea lor împotriva

pretențiilor înaintate de Consiliul Concurenței. Părțile pot anexa orice documente

relevante care dovedesc faptele menționate și pot propune să fie audiate persoane care

ar putea confirma faptele prezentate în observațiile lor. Raportul de investigație,

împreună cu observațiile prezentate de părți și cu materialele întregului dosar al cauzei,

se predă de către raportor secretariatului Plenului Consiliului Concurenței pentru

audieri și, după caz, pentru adoptarea deciziei respective. Consiliul Concurenței poate

solicita de la orice persoană, inclusiv de la o autoritate a administrației publice, să-și

expună în scris punctul de vedere asupra raportului de investigație.

Conform art. 65 alin. (1) lit. b) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012

(în redacția în vigoare în perioada pertinentă speței), după examinarea observațiilor

făcute de părți asupra raportului de investigație și, după caz, după desfășurarea

audierilor, Plenul Consiliului Concurenței decide adoptarea unei decizii sau prescripții

în temeiul art. 41 alin. (1) lit. h)-l) și u).