2ra-444/23 — declararea nulitatii absolute a contractului de donatie, cu repunerea partilor in pozitia initiala

2ra-444/23 — declararea nulitatii absolute a contractului de donatie, cu repunerea partilor in pozitia initiala (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-444/23

2-21038692-01-2ra-21032023

Prima instanță: Judecătoria Ungheni (jud. R. Costru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Malîi, A. Braga, V. Cotorobai)

D E C I Z I E

23 iulie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Lilia Roic-Botezatu

Oxana Parfeni

examinând recursul declarat de Vasile Rotari, reprezentat de avocatul

Dumitru Fortuna,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Rotari,

reprezentat de avocatul Dumitru Fortuna, împotriva lui Victor Bulgac, intervenient

accesoriu notarul Constantin Scalețchi cu privire la declararea nulității absolute a

contractului de donație, cu repunerea părților în poziția inițială,

împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Vasile Rotari și menținută hotărârea din 18 aprilie

2022 a Judecătoriei Ungheni,

c o n s t a t ă:

La 16 martie 2021, Vasile Rotari, reprezentat de avocatul Dumitru Fortuna, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Bulgac, intervenient

accesoriu notarul Constantin Scalețchi cu privire la declararea nulității absolute a

contractului de donație, cu repunerea părților în poziția inițială (f. d. 4-8).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Vasile Rotari,

reprezentat de avocatul Dumitru Fortuna, a indicat că este fiul soților Vasile Rotari

(a.n. XXXXX - decedat la XXXXX) și Liubovi Rotari (a.n. XXXXX - decedată la

XXXXX).

După decesul mamei sale, Libovi Rotari, tatăl său, Vasile Rotari, la 17 mai

1986, s-a căsătorit cu o altă persoană pe nume Libovi Rotari (Voloșina) (a.n.

XXXXX – decedată la XXXXX).

După decesul tatălui său, drept moștenitori legali de clasa I au rămas copiii și

mama vitregă a acestora Liubovi Rotari.

La 26 februarie 2004, în termeni legali, s-a adresat cu o cerere scrisă către

notarul Lidia Nagherneac, în vederea deschiderii dosarului de succesiune și

eliberării certificatului de moștenitor, pe averea rămasă după decesul tatălui.

1

Urmare a examinării cererii, i-a fost refuzat în eliberarea certificatului de

moștenitor, pe motiv că mama vitregă Libovi Rotari a moștenit toată averea

succesorală în mărime de 1.0 cotă-parte, în acest sens fiind eliberat certificatul de

moștenitor legal nr. 2614 din 02 aprilie 2004, de către notarul Constantin Scalețchi.

A evidențiat reclamantul că potrivit certificatului de moștenitor legal nr. 2614

din 02 aprilie 2004, Libovi Rotari a moștenit masa succesorală de 1.0 cotă-parte,

asupra bunurilor identificate, după cum urmează:

- casa de locuit cu suprafața totală de 39,6 m2, bucătărie de vară, gard, teren

aferent casei de locuit cu suprafața de 0.30 ha, nr. cadastral XXXXX din

sat. XXXXX, r-nul XXXXX, ce au aparținut defunctului în baza titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren:

- teren agricol cu suprafața de 1,1941 ha, nr. cadastral XXXXX;

- teren agricol cu suprafața de 0,0991 ha, nr. cadastral XXXXX;

- teren agricol cu suprafața de 0,0501 ha, nr. cadastral XXXXX;

Certificatul de moștenitor legal sus menționat a fost înregistrat la OCT

Ungheni, fiind aplicată parafa cu nr. cadastral XXXXX.

A comunicat că, nefiind de acord cu certificatul de moștenitor nr. 2614

eliberat de notarul Constantin Scalețchi, s-a adresat în instanța de judecată cu o

cerere privind declararea nulității acestuia.

Prin hotărârea din 18 mai 2006 a Judecătoriei Ungheni, a fost anulat

certificatul de moștenitor legal nr. 2614, eliberat pe numele lui Liubovi Vladimir

Rotari de biroul notarului Constantin Scalețchi, or. Ungheni, la 02 aprilie 2004, cu

nr. cadastral XXXXX și radierea înscrisului respectiv din Registrul bunurilor

imobile în conformitate cu hotărârea dată, cu restabilirea dreptului parțial. Prin

aceeași hotărâre a fost prelungit termenul de acceptare a succesiunii pentru Vasile

Vasile Rotari cu 6 luni.

Prin urmare, în temeiul hotărârii vizate, de către notarul Lidia Nagherneac,

unde a fost deschis dosar de succesiune la cererea lui Vasile Rotari, la 14 august

2006, a fost eliberat un alt certificat de moștenitor legal cu nr. 5344, prin care s-a

atestat că moștenitori ai averii defunctului Vasile Gheorghe Rotari sunt: - Vasile

Vasile Rotari, Valentina Vasile Bulgac, Raisa Vasile Nicolaev și Evghenia Vasile

Evdochimova, câte 1/5 cotă-parte, fiind în acest sens lăsată rezerva succesorală de

1/5 soției defunctului Libovi Rotari.

La acel moment, drept avere succesorală a fost identificată doar casa de locuit

cu suprafața totală de 39,6 m2, bucătărie de vară, gard, terenul aferent casei de locuit

cu suprafața de 0.30 ha, nr. cadastral XXXXX amplasate în sat. XXXXX, r-nul

XXXXX.

A afirmat că în certificatul de moștenitor legal nr. 5344 eliberat de notarul

Lidia Nagherneac, au fost incluse terenurile agricole cu nr. cadastrale XXXXX,

XXXXX, XXXXX, care la fel constituie masa succesorală a defunctului,

identificate în certificatul de moștenitor legal nr. 2614, eliberat de notarul Constantin

Scalețchi, pe motiv că la 24 mai 2004, Liubovi Rotari a donat aceste terenuri lui

Victor Bulgac, fiind întocmit contractul de donație și autentificat de același notar

Constantin Scalețchi cu nr. 3906 din 24 mai 2004.

2

Potrivit contractului de donație nr. 3906 din 24 mai 2004, terenurile agricole

menționate supra au fost donate de Liubovi Rotari, în temeiul certificatului de

moștenitor legal nr. 2614 din 02 aprilie 2004, înregistrat la OCT Ungheni, ca fiind

actul de drept asupra terenurilor vizate, care de jure a fost declarat nul.

Astfel, până a fi anulat certificatul de moștenitor legal nr. 2614 din 02 aprilie

2004, Liubovi Rotari a înregistrat dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole

în litigiu după care le-a donat, fapt care a pus în imposibilitate de a înainta spre

înregistrare hotărârea din 18 mai 2006 a Judecătoriei Ungheni și a opera modificările

în Registrul cadastral, pe motivul intabulării dreptului de proprietate asupra

terenurilor vizate după o altă persoană, în baza contractului de donație, care are forță

juridică până în prezent.

A relatat că despre ilegalitățile respective, a aflat în urma înaintării de către

Victor Bulgac a acțiunii civile privind partajul în natură a masei succesorale rămase

după decesul lui Vasile Gheorghe Rotari, în care obiectul litigiului era indicat doar

imobilul casa de locuit și terenul aferent cu nr. cadastral XXXXX, fără a fi vizate

terenurile agricole nominalizate mai sus.

Atunci, a sesizat faptul că urmare adresării la notarul Lidia Nagherneac, i-a

fost eliberat certificatul de moștenitor legal doar pentru casa de locuit și terenul

aferent, iar despre existența contractelor de donație a aflat recent.

Dat fiind faptul că prin hotărârea din 18 mai 2006 a Judecătoriei Ungheni, a

fost declarat nul certificatul de moștenitor legal nr. 2614 din 02 aprilie 2004, care a

servit drept act de înregistrare a dreptului de proprietate asupra terenurile agricole

cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, care ulterior a stat la baza încheierii

contractului de donație nr. 3906 din 24 mai 2004, acesta din urmă, la fel, este lovit

de nulitate absolută, care urmează a fi anulat, cu repunerea părților în poziții inițială,

ca fiind parte a masei succesorale, care urma a fi determinată și atribuită

moștenitorilor legali a câte 1/5 cotă-parte din fiecare.

A accentuat că, în prezent, este în imposibilitate de a pune în executare

hotărârea din 18 mai 2006 a Judecătoriei Ungheni și a înregistra cota sa parte din

averea succesorală după decesul tatălui său, Vasile Rotari, pe motiv că asupra

terenurilor agricole vizate supra este intabulat dreptul de proprietate după Victor

Bulgac, în temeiul contractului de donație, care este lovit de nulitate absolută,

deoarece este născut din actul juridic declarat nul prin hotărârea instanței de

judecată.

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 1,

8, 11, 216 alin. (2), 217, 219, 220, 315 alin. (3), 316 alin. (1), (2), 320, 321 alin. (2),

374 alin. (1), 1516 din Codul civil (în redacția veche), art. 7, 327, 328, 331, 334,

500, 501, 509, 510, 581 din Codul civil (în vigoare), art. 5-7, 32, 38, 117, 118, 119,

166-167 din Codul de procedură civilă.

Reclamantul a solicitat declararea nulității absolute a contractului de donație

nr. 3906 din 24 mai 2004, autentificat de notarul Constantin Scalețchi, cu repunerea

părților în poziția inițială.

Prin hotărârea din 18 aprilie 2022 a Judecătoriei Ungheni, a fost respinsă

cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Rotari, reprezentat de avocatul

Dumitru Fortuna, ca fiind neîntemeiată.

3

Au fost încasate de la Vasile Rotari în beneficiul lui Victor Bulgac cheltuielile

de judecată pentru asistența juridică în sumă de 5 000 de lei (f. d. 100, 106-114).

Prin decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Vasile Rotari și menținută hotărârea din 18 aprilie 2022 a

Judecătoriei Ungheni (f. d. 135, 136-139 recto-verso).

La 10 februarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Vasile Rotari,

reprezentat de avocatul Dumitru Fortuna, a declarat recurs împotriva deciziei din

20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei

noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată (f. d. 145-154,

156).

În motivarea recursului, recurentul Vasile Rotari, reprezentat de avocatul

Dumitru Fortuna, a indicat că instanța de fond și instanța de apel greșit au constatat

că prin hotărârea din 18 mai 2006 a Judecătoriei Ungheni, a fost anulat certificatul

de moștenitor nr. 2614 din 02 aprilie 2004 doar în partea bunului imobil cu

nr. cadastral XXXXX, fără a motiva această soluție prin prisma normelor legale și

probatoriului administrat.

A considerat că instanța de fond și instanța de apel neîntemeiat au conchis că

proprietar al bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX și XXXXX, a

fost Liubovi Rotari, în baza aceluiași certificat de moștenitor legal nr. 2614 din 02

aprilie 2004 (declarat nul), care era în drept să administreze și să doneze aceste

bunuri. Această soluție instanța de fond nu a motivat-o, axându-se eronat pe normele

de drept material referitor la dobândirea și înregistrarea dreptului de proprietate.

La fel, instanța de fond, pe de o parte, constatând nulitatea certificatului de

moștenitor legal nr. 2614 din 02 aprilie 2004, prin prisma prevederilor art. 219-221

din Codul civil, fiind indubitabil constatat faptul de nulitate a actului juridic inițial,

care a produs efecte pentru viitor, pe de altă parte, în mod eronat s-a referit și la

prevederile art. 315, 827, 834 din Codul civil, care vin în apărarea dreptului lui de

proprietate.

A mai notat că instanța de fond nu s-a expus asupra încălcării dreptului de

proprietate dobândit de el prin moștenire, prin prisma art. 1516 din Codul civil (în

redacția veche).

Totodată, instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat și nejustificat au

interpretat prevederile art. 827 alin. (1) din Codul civil (în redacția până la 01 martie

2019), potrivit cărora donația ca act juridic este translativ de proprietate, astfel încât

în urma realizării acestuia se reduce patrimoniul donatorului. Or, această normă este

aplicabilă în cazul constatării valabilității actului juridic prin care a fost obținut

dreptul de proprietate, a fost sau nu ilicit, contravine sau nu legii, ordinii publice,

pentru a produce efectele în exprimarea consimțământului valabil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 20 octombrie

2022 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată la 17 ianuarie 2023, la adresa

4

electronică a reprezentantului recurentului, avocatului Dumitru Fortuna, fapt ce se

confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 140).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 10 februarie 2023, în termenul legal.

La 10 aprilie 2023, Victor Bulgac, reprezentat de avocatul Alexandru Prisac,

a depus referință, solicitând de a considera inadmisibil recursul declarat de Vasile

Rotari (f. d. 165-166).

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct. 1-9 și 11-16 și

art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul declarat de Vasile Rotari, reprezentat de avocatul Dumitru

Fortuna, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.

Totodată, având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații

noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare,

nu are putere retroactivă recursul se va examina conform procedurii de judecare a

recursului în vigoare la data depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma

referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de

procedura de examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

În conformitate cu prevederile art. 431 din Codul de procedură civilă,

examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție. Asupra admisibilității recursului decide un complet din

3 judecători. Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5

sau 9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. Judecătorii care au examinat

admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.

Verificând decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza

materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție constată că la caz se consideră admisibil

recursul declarat de Vasile Rotari, reprezentat de avocatul Dumitru Fortuna și se

impune necesitatea admiterii recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe, cu trimiterea cauzei la rejudecare în primă instanță,

pentru motivele ce succed.

5

În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. d), alin. (4) și (5) din Codul de

procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), se consideră că normele

de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța a

soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, trimițând cauza spre rejudecare

în prima instanță, în cazul în care a constatat neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.

În conformitate cu art. 67 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă,

persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în el

alături de reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima

instanță dacă hotărârea pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile

lui față de una din părți. Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces și la

cererea uneia dintre părți sau din oficiul instanței.

Totodată, art. 183 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, stabilește că

pregătirea pentru dezbatere judiciară este obligatorie pentru orice cauză civilă și are

ca scop stabilirea componenței participanților la proces și implicarea în proces a

altor persoane.

În conformitate cu art. 185 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

judecătorul, în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, îndeplinește

următoarele acte: soluționează problema intervenirii în proces a coreclamanților,

copârâților și intervenienților.

După cum denotă actele cauzei, Vasile Rotari, reprezentat de avocatul

Dumitru Fortuna, înaintând acțiunea împotriva lui Victor Bulgac, intervenient

accesoriu notarul Constantin Scalețchi, a solicitat declararea nulității absolute a

contractului de donație nr. 3906 din 24 mai 2004, autentificat de notarul Constantin

Scalețchi, cu repunerea părților în poziția inițială (f. d. 4-8).

Fiind învestită cu judecarea fondului litigiului, Judecătoria Ungheni, prin

hotărârea din 18 aprilie 2022, a respins cererea de chemare în judecată depusă de

Vasile Rotari, reprezentat de avocatul Dumitru Fortuna, ca fiind neîntemeiată, fiind

încasate de la Vasile Rotari în beneficiul lui Victor Bulgac cheltuielile de judecată

pentru asistența juridică în sumă de 5 000 de lei (f. d. 100, 106-114).

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

20 octombrie 2022, a respins apelul declarat de Vasile Rotari și a menținut hotărârea

din 18 aprilie 2022 a Judecătoriei Ungheni (f. d. 135, 136-139 recto-verso).

6

Verificând legalitatea deciziei și a hotărârii contestate în raport cu prevederile

aplicabile la caz și criticile aduse în recurs și referința la recurs, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție constată că atât soluția instanței de apel, cât și

a primei instanțe, au fost adoptate cu încălcarea normelor de drept procedural.

Astfel, după cum rezultă din actele cauzei reclamantul Vasile Rotari este fiul

soților Vasile Rotari (a.n. XXXXX - decedat la XXXXX) și Liubovi Rotari (a.n.

XXXXX - decedată la XXXXX).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție stabilește că, după decesul

mamei sale, Libovi Rotari, tatăl său, Vasile Gherghe Rotari, la 17 mai 1986, s-a

căsătorit cu o altă persoană pe nume Libovi Rotari (Voloșina) (a.n. XXXXX -

decedată la XXXXX). După decesul tatălui său, drept moștenitori legali de clasa I

au rămas copiii și mama vitregă a acestora Liubovi Rotari.

Din materialele dosarului se mai constată că mama vitregă Libovi Rotari a

moștenit toată averea succesorală în mărime de 1.0 cotă-parte, rămasă după decesul

lui Vasile Gheorghe Rotari.

Potrivit certificatului de moștenitor legal nr. 2614 din 02 aprilie 2004,

înregistrat la OCT Ungheni, fiind aplicată parafa cu nr. cadastral XXXXX, Libovi

Rotari a moștenit masa succesorală de 1.0 cotă-parte, asupra bunurilor identificate,

după cum urmează:

- casa de locuit cu suprafața totală de 39,6 m2, bucătărie de vară, gard,

terenul aferent casei de locuit cu suprafața de 0.30 ha, nr. cadastral

XXXXX din sat. XXXXX, r-nul XXXXX, ce au aparținut defunctului în

baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren:

- teren agricol cu suprafața de 1,1941 ha, nr. cadastral XXXXX;

- teren agricol cu suprafața de 0,0991 ha, nr. cadastral XXXXX;

- teren agricol cu suprafața de 0,0501 ha, nr. cadastral XXXXX.

În temeiul certificatului de moștenitor legal nr. 2614 din 02 aprilie 2004, prin

contractul de donație nr. 3906 din 24 mai 2024, Liubovi Rotari a donat lui Victor

Bulgac terenurile agricole cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX și XXXXX (f. d. 19).

Potrivit certificatului de deces, Liubovi Rotari a decedat la XXXXX (f. d. 18).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că prin hotărârea

din 18 mai 2006 a Judecătoriei Ungheni, a fost anulat certificatul de moștenitor legal

nr. 2614, eliberat pe numele lui Liubovi Vladimir Rotari de biroul notarului

Constantin Scalețchi, or. Ungheni, la 02 aprilie 2004, cu nr. cadastral XXXXX și

radierea înscrisului respectiv din Registrul bunurilor imobile în conformitate cu

hotărârea dată, cu restabilirea dreptului parțial. A fost prelungit termenul de

acceptare a succesiunii pentru Vasile Vasile Rotari cu 6 luni (f. d. 26-27).

Sintetizând cele reliefate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție notează că materialul probator atestă incontestabil că urmare a anulării prin

hotărârea din 18 mai 2006 a Judecătoriei Ungheni, a certificatului de moștenitor

legal nr. 2614, eliberat pe numele lui Liubovi Rotari, de către notarul Lidia

Nagherneac, unde a fost deschis dosar de succesiune la cererea lui Vasile Rotari, la

14 august 2006, a fost eliberat un alt certificat de moștenitor legal cu nr. 5344, prin

care s-a stabilit că moștenitori ai averii defunctului Vasile Gheorghe Rotari sunt: -

Vasile Vasile Rotari, Valentina Vasile Bulgac, Raisa Vasile Nicolaev și Evghenia

7

Vasile Evdochimova, câte 1/5 cotă-parte, fiind în acest sens lăsată rezerva

succesorală de 1/5 soției defunctului Libovi Rotari (f. d. 28).

În raport cu aceste constatări este evident că prima instanță și instanța de apel

au examinat cauza în lipsa tuturor moștenitorilor ai averii defunctului Vasile

Gheorghe Rotari și ai defunctei Liubovi Rotari.

Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că instanța de fond, contrar prevederilor art. 183 alin. (2) lit. c) și art. 185 alin. (1)

lit. a) din Codul de procedură civilă, examinând cauza urma să stabilească

componența participanților la proces și să atragă în proces toți moștenitorii averii

defunctului Vasile Gheorghe Rotari și ai defunctei Liubovi Rotari, pentru a le oferi

posibilitatea de a-și apăra în mod efectiv, drepturile și interesele acestora.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că instanța de fond și

instanța de apel au trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei,

examinând în mod pripit cauza, fără a se expune asupra obligativității participării la

examinarea cauzei a tuturor moștenitorilor averii defunctului Vasile Gheorghe

Rotari și ai defunctei Liubovi Rotari.

Prin urmare, neatragerea în proces a tuturor moștenitorilor averii defunctului

Vasile Gheorghe Rotari și ai defunctei Liubovi Rotari are drept consecință,

soluționarea de către instanță a problemei drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces, adică neacordarea unui statut procesual de participant la proces,

ce i-ar oferi posibilitatea de a-și apăra în mod efectiv drepturile și interesele, fapt

care impune o limitare de acces la justiție, respectiv, o încălcare a art. 6 § 1 din

CEDO, concluzie relevată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza

„Business și Investiții pentru Toți contra Republicii Moldova” (13 ianuarie 2010,

nr.39391/04).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că atât prima

instanță, cât și instanța de apel nu au ținut cont de principiile funcționale ale

dreptului procesual civil, iar omisiunile indicate supra pot fi corectate doar prin

reexaminarea cauzei de către instanța de fond, care urmează la pregătirea cauzei

pentru judecare să stabilească cercul tuturor părților în proces.

În consecință, întru evitare atingerii drepturilor unor persoane ce nu au fost

implicate în proces, Completul de judecată al Curții Suprem de Justiție consideră

necesar de a casa integral decizia instanței de apel, precum și hotărârea primei

instanțe și de a remite cauza spre rejudecare în prima instanță.

Or, problema intervenirii în proces, conform prevederilor legislației în

vigoare, nu poate fi soluționată de instanța de recurs, prin urmare eroarea dată se

soluționează doar în prima instanță.

Reieșind din cele expuse, rejudecând cauza, instanța de fond urmează să țină

cont de cele expuse mai sus, să înlăture omisiunile admise, să clarifice și să se

expună asupra tuturor argumentelor invocate de către părți pentru asigurarea unei

judecări corecte și legale a pretențiilor înaintate, să aprecieze sub toate aspectele,

complet și obiectiv, conform exigențelor art. 130 din Codul de procedură civilă,

probele și în dependență de situația stabilită, în raport cu normele de drept material

și procerdural care reglementează relațiile dintre părți, să adopte o hotărâre legală și

întemeiată.

8

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Vasile Rotari, reprezentat de avocatul Dumitru

Fortuna.

Se casează decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 18 aprilie 2022 a Judecătoriei Ungheni, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Vasile Rotari, reprezentat de avocatul Dumitru

Fortuna, împotriva lui Victor Bulgac, intervenient accesoriu notarul Constantin

Scalețchi cu privire la declararea nulității absolute a contractului de donație, cu

repunerea părților în poziția inițială, cu restituirea cauzei spre rejudecare la

Judecătoria Ungheni, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Lilia Roic-Botezatu

Oxana Parfeni

9