3ra-187/23 — contestarea actului administrativ, obligarea recalcularii pensiei

3ra-187/23 — contestarea actului administrativ, obligarea recalcularii pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-187/23

2-21064865-01-3ra-10022023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

05 iulie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Andrei Demian, reprezentat de

avocatul Ghenadie Bobu,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Andrei Demian împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire

la contestarea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 30 aprilie 2021, Andrei Demian a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea răspunsului

și obligarea efectuării recalculării pensiei, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, prin decizia CTAS Ciocana din

17 august 2020 i-a fost stabilită pensie pentru vechime în muncă în cuantum de

5 946, 42 de lei, fiind calculată solda de 11 892, 83 de lei, reieșind din venitul total

obținut de la locul de muncă pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente

concedierii, adică până la 29 iunie 2020, în mărime de 142 713,95 de lei.

La 11 noiembrie 2020, prin Hotărârea Guvernului nr. 811 din 11 noiembrie

2020, a fost aprobat Regulamentul privind modul de calculare și plată a premiului

anual personalului din unitățile bugetare pentru rezultatele activității în anul 2019. În

conformitate cu prevederile actului normativ menționat, Direcția de Poliție a

mun. Chișinău a emis ordinul nr. 91 ef. din 15 decembrie 2020 cu privire la achitarea

premiului anual pentru rezultatele activității în anul 2019 angajaților Direcției de

1

Poliție a mun. Chișinău, astfel i-a fost achitat premiul anual calculat pentru anul 2019

în sumă de 1 158, 08 de lei.

La fel și Inspectoratul de Poliție Dubăsari a emis ordinul nr. 84 ef. din

21 decembrie 2020 cu privire la achitarea premiului anual pentru rezultatele activității

în anul 2019 angajaților aceluiași Inspectorat, prin care i-a fost achitat premiul anual

calculat pentru anul 2019 în sumă de 2 715, 76 de lei.

Astfel, venitul total obținut de la locul de muncă pentru ultimele 12 luni

precedente concedierii, adică până la 29 iunie 2020 s-a majorat cu 3 873, 84 de lei.

Reclamantul a menționat că, în conformitate cu art. 61 alin. (1) din Legea

nr.1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, a solicitat pârâtei să efectueze recalcularea pensiei pentru

vechime în muncă, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni precedente

concedierii, din 29 iunie 2020.

Prin scrisoarea nr. D-303/21 din 17 februarie 2021 a fost informat despre refuzul

efectuării recalculării pensiei, pe motiv că suma cu care s-a majorat venitul mediu

pentru ultimele 12 luni precedente concedierii, reprezintă premii și nu se încadrează

în plăți cu caracter permanent. Conform Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994, la care face referire pârâta, nu se includ în media lunară plățile compensatorii,

adică și plățile stimulatorii cu caracter unic (inclusiv premiile), acordate cu prilejul

jubileelor și pentru muncă sârguincioasă.

În acest sens, reclamantul a menționat că Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018

privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, face o delimitare clară a

acestor noțiuni: art. 21 alin. (1) stabilește că personalul din unitățile bugetare poate

beneficia de premii unice cu prilejul sărbătorilor profesionale și al zilelor de

sărbătoare nelucrătoare, care se plătesc din contul economiei mijloacelor alocate

pentru retribuirea muncii pe anul respectiv, dar nu mai mult de 5% din fondul anual

de salarizare la nivel de unitate bugetară.

Articolul 211 alin. (1) că Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 stabilește că

personalul din unitățile bugetare poate beneficia de premiu anual pentru rezultatele

activității anului precedent, proporțional timpului efectiv lucrat în anul respectiv.

De asemenea și art. 10 din Legea prenotată, delimitează ca și componente

separate ale salariului lunar, premiile unice și premiile anuale, care nu trebuie

confundate, iar considerarea premiilor anuale drept plăți compensatorii fără caracter

permanent este eronată și abuzivă.

Achitarea sumei a fost efectuată/virată la finele lunii decembrie 2020 și

respectiv la momentul depunerii (iulie 2020) a dosarului privind calcularea pensiei,

suma dată nu era inclusă în venitul total și nici ordinele prenotate nu erau încă emise.

Astfel, a considerat ca suma dată urmează să fie luată în considerare și să fie

efectuată recalcularea corespunzătoare. Interpretarea pârâtei este inadmisibilă

deoarece contravine principiului securității raporturilor juridice și afectează dreptul

său de proprietate.

2

A solicitat reclamantul anularea răspunsurilor nr. D-303/21 din 17 februarie

2021 și nr. D579/21 din 02 aprilie 2021, obligarea efectuării recalculării pensiei

pentru vechimea în serviciu reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni

calendaristice precedente concedierii – 29 iunie 2020, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

acțiunea a fost admisă. S-au anulat răspunsurile Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. D-303/21 din 17 februarie 2021 și nr. D-579/21 din 02 aprilie 2021. S-a obligat

Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze cuantumul pensiei pentru vechime

în muncă de care beneficiază Andrei Demian, cu includerea în calcul a premiului

anual achitat ultimului pentru rezultatele activității în anul 2019.

Prin hotărârea suplimentară din 11 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani s-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în

beneficiul lui Andrei Demian cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1 000 de lei,

excedentul sumei pretinse cu acest titlu fiind respins ca neîntemeiat (f.d. 104-106).

Prima instanță a stabilit că răspunsurile Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. D-303/21 din 17 februarie 2021 și nr. D-579/21 din 02 aprilie 2021 au fost emise

în contradicție cu legea și sunt susceptibile anulării, pe cale de consecință Casa

Națională de Asigurări Sociale urmează să recalculeze cuantumul pensiei pentru

vechime în muncă de care beneficiază Andrei Demian cu includerea în calcul a

premiului anual achitat ultimului pentru rezultatele activității în anul 2019, din

moment ce exigențele prescrise la art. 61 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, au

fost întrunite de către acesta.

Prima instanță a indicat că, premiul anual nu reprezintă o plată stimulatorie cu

caracter unic, acordată cu prilejul jubileelor și pentru muncă sârguincioasă, ci plată

pentru rezultatele activității în anul de gestiune. Munca sârguincioasă și rezultatul

activității nu sunt echipolente ca sens și vizează laturi diferite ale activității

salariatului, or, o muncă sârguincioasă nu întotdeauna generează un rezultat pozitiv,

progresiv al activității de muncă. Munca sârguincioasă evidențiază obligația de

mijloace, iar rezultatul activității scoate în evidență obligația de rezultat (a se vedea

art. 780 din Codul civil). De asemenea, din raționamentele enunțate supra, premiul

anual nu poate fi considerat nici ca pensie sau altă plată cu caracter unic și

compensatoriu. În acest context, premiul anual se plătește la intervale regulate de

timp în perioada de acțiune a legii și nu o singură dată, după care în mod normal actul

legislativ ar trebui să devină caduc.

La data de 22 decembrie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat

cu apel hotărârea din 17 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și la

23 februarie 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă ca

neîntemeiată (f.d. 90-91, 113-116).

3

La data de 04 martie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

împotriva hotărârii suplimentare din 11 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, solicitând casarea acesteia (f.d. 119).

La data de 11 martie 2022, Andrei Demian a contestat cu apel hotărârea

suplimentară din 11 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, solicitând

casarea integrală a acesteia și adoptarea unei noi decizii, prin care cererea privind

încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 550

lei să fie admisă integral (f.d. 120-122).

Hotărârea atacată cu apel a fost pronunțată la 17 decembrie 2021, fiind notificată

părților la data de 28 februarie 2023. Astfel apelul depus de către Casa Națională de

Asigurări Sociale la data de 22 decembrie 2021 și motivarea apelului depusă la data

de 23 februarie 2022 sunt în termen.

Hotărârea suplimentară a fost emisă la 11 februarie 2022, iar cererile de apel

împotriva acesteia au fost depuse la 04 martie 2022 și respectiv 11 martie 2022, cu

respectarea termenului.

Prin decizia din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Andrei Demian. S-a admis apelul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale. S-au casat integral hotărârea din 17 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani și hotărârea suplimentară din 11 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a respins acțiunea.

Instanța de apel a stabilit că dreptul de a revizui cuantumul pensiei deja stabilite

apare în 3 situații:

- recalcularea pensiilor stabilite anterior și anume ca bază fiind documentele

aflate în organele de pensionare la momentul solicitării recalculării;

- cazul în care din anumite motive persoana nu a prezentat acte suplimentare ce

i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, aceasta este în drept

să le depună la organul de asigurări sociale, astfel recalcularea se va efectua pentru

perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi;

- recalcularea se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri și

din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne li s-a

prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciu militar.

Instanța de apel a menționat că, în speță, nu se întrunesc temeiurile legale în

vederea aplicării prevederilor art. 61 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993 asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

Or, art. 44 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri stabilește expres că, pensia pentru

militarii care au îndeplinit serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și pentru funcționarii

publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri și pentru familiile lor se calculează din solda

4

acestora. Pensia pentru persoanele menționate se calculează din: salariul funcției,

salariul pentru gradul militar sau special, sporul procentual pentru vechime în

serviciu primite înainte de concediere, precum și din media lunară a altor

recompense, plăți, sporuri și suplimente primite în ultimul an de serviciu, cu excepția

plăților compensatorii și a indemnizației bănești unice în mărimea sumei mijloacelor

bănești de întreținere pe un an.

Instanța de apel a relatat că, în conformitate cu pct. 3 din Hotărârea Guvernului

nr. 78/1994, în media lunară a recompenselor, plăților, sporurilor și suplimentelor se

includ recompensele, plățile, sporurile și suplimentele care, conform legislației în

vigoare, sânt acordate permanent. Totodată, indemnizația pentru executarea

conștiincioasă a obligațiunilor de serviciu, pentru disciplină ireproșabilă (premiile

militarilor de la întreprinderile autogestionare) și asistența materială se iau în

considerare în mărimile real plătite în ultimul an de serviciu, dar nu mai mult decât

mărimile prevăzute în anul calendaristic respectiv. Nu se includ în media lunară a

recompenselor, plăților, sporurilor și suplimentelor, primite în ultimul an de serviciu,

indemnizația de concediere și plățile compensatorii.

Se consideră plăți compensatorii: compensația pentru concediul nefolosit;

compensația în schimbul rației alimentare; compensația în schimbul echipamentului;

compensația pentru mutilare sau altă daună pricinuită sănătății; compensația pentru

închirierea spațiului locativ; indemnizațiile de transfer; plățile de asigurare;

indemnizațiile de instalare, diurnele și alte plăți, raportate la cheltuielile de deplasare,

precum și sporurile și suplimentele la salariu, care se plătesc în loc de diurnă;

indemnizațiile lunare în mărimea unui salariu pentru efectivul de trupă și corpul de

comandă ale Departamentului pentru combaterea crimei organizate și corupției al

Ministerului Afacerilor Interne; majorările la salariile de funcție, plătite în timpul

aflării în Forțele de menținere a păcii, precum și colaboratorilor instituțiilor

penitenciare dislocate în or. Bender; plățile stimulatorii cu caracter unic (inclusiv

premiile), acordate cu prilejul jubileelor și pentru muncă sârguincioasă; pensiile și

alte plăți cu caracter unic și compensatoriu.

Instanța de apel a invocat că prima instanță greșit a concluzionat asupra

temeiniciei acțiunii, obligând Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze

pensia intimatului cu includerea în calcul a premiului anual achitat ultimului pentru

rezultatele activității în anul 2019. Or, premiul la care face trimitere reclamantul, nu

se încadrează în plățile cu caracter permanent.

De asemenea, în urma efectuării controlului judecătoresc asupra actelor

administrative contestate, instanța de apel a stabilit că acestea sunt legale și

întemeiate și nu există temeiuri pentru anularea acestora.

La 01 noiembrie 2022 Andrei Demian, reprezentat de avocatul Ghenadie Bobu,

a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel și la 24 ianuarie 2023 a prezentat

motivarea recursului, solicitând casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi

decizii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat interpretarea eronată a normelor de drept

material de către instanța de apel, recurentul optând pentru ideea că premiul anual nu

5

reprezintă o plată stimulatorie cu caracter unic, acordată cu prilejul jubileelor și

pentru munca sârguincioasă, ci plata pentru rezultatele activității în anul de gestiune.

Recurentul a menționat că munca sârguincioasă și rezultatul activității nu au

același sens și vizează laturi diferite ale activității salariatului, or, munca

sârguincioasă nu întotdeauna generează un rezultat pozitiv, progresiv al activității de

muncă. Din raționamentele relatate, premiul anual nu poate fi considerat nici ca

pensie sau altă plată cu caracter unic și compensatoriu. În acest context, premiul

anual se plătește la intervale regulate în perioada de acțiune a legii și nu o singură

dată, după care în mod normal actul legislativ ar trebui să devină caduc.

Prin referința depusă la 21 februarie 2023 Casa Națională de Asigurări Sociale a

solicitat de a declara inadmisibil recursul depus de Andrei Demian, reprezentat de

avocatul Ghenadie Bobu.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 25 octombrie 2022, în

ședință publică și la 01 noiembrie 2022 Andrei Demian, reprezentat de avocatul

Ghenadie Bobu, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel.

Totodată, din materialele cauzei rezultă că, la 19 ianuarie 2023, prin intermediul

poștei electronice (f.d. 161), reprezentantului recurentului, avocatului Ghenadie Bobu

i-a fost notificată copia deciziei integrale a instanței de apel. Prin urmare, recursul

motivat depus la 24 ianuarie 2023 este în termen.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171. Legea procedurală

civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale

participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

6

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în

redacția în vigoare la data declarării recursului

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

Completul Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate

la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de

apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

7

Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141, §39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei

09 octombrie 1991, §31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Andrei Demian, reprezentat de

avocatul Ghenadie Bobu.

În conformitate cu art. 230 și 246 din Codul administrativ, Completul Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Andrei Demian, reprezentat de avocatul Ghenadie Bobu, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

8