2ra-212/23 — cu privire la constatarea proprietății comune în devălmășie, recunoașterea dreptului de proprietate și partajul proprietății comune în devălmășie, cerere reconvențională

2ra-212/23 — cu privire la constatarea proprietății comune în devălmășie, recunoașterea dreptului de proprietate și partajul proprietății comune în devălmășie, cerere reconvențională (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-212/23

2-18045001-01-2ra-06022023

Î N C H E I E R E

03 iulie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Lilia Roic-Botezatu

Ghenadie Eremciuc

examinând cererea de recuzare înaintată de Rita Șatropa judecătorilor

Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc și Diana Stănilă,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Vladimir Șatropa împotriva Ritei Șatropa cu privire la constatarea proprietății

comune în devălmășie, recunoașterea dreptului de proprietate și partajul

proprietății comune în devălmășie și

la cererea reconvențională depusă de Rita Șatropa împotriva lui Vladimir

Șatropa cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate personală, partajul

proprietății comune în devălmășie, încasarea sumei și compensarea cheltuielilor

de judecată,

c o n s t a t ă :

La 30 mai 2018, Vladimir Șatropa a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată prin cererea din 23 noiembrie 2018, împotriva Ritei Șatropa cu

privire la constatarea proprietății comune în devălmășie și partajul proprietății

comune în devălmășie.

La 22 noiembrie 2018, Rita Șatropa, reprezentată de avocata Tatiana Guțu,

a depus cerere reconvențională, concretizată prin cererea din 29 ianuarie 2019,

împotriva lui Vladimir Șatropa cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate

personală, partajul proprietății comune în devălmășie și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 11 octombrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul

Rîșcani, a fost respinsă acțiunea inițială, depusă de Vladimir Șatropa împotriva

Ritei Șatropa cu privire la constatarea proprietății comune în devălmășie,

recunoașterea dreptului de proprietate și partajul proprietății comune în

devălmășie și a fost admisă parțial acțiunea reconvențională, depusă de Rita

Șatropa împotriva lui Vladimir Șatropa cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate personală, partajul averii în devălmășie, încasarea sumei și

compensarea cheltuielilor de judecată.

1

S-a partajat bunul imobil, apartamentul nr. XX, situat în mun. XXXXX,

str. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, evaluat de către IP „Agenția Servicii

Publice”, Serviciul cadastral teritorial Chișinău, în sumă de 432 862 de lei, în ½

și ½ cote-părți lui Vladimir Șatropa și Ritei Șatropa.

S-a atribuit, în natură, Ritei Șatropa, bunul imobil, apartamentul nr. XX,

situat în mun. XXXXX, bunul imobil, apartamentul nr. XX, situat în mun.

XXXXX, str. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, evaluat de către IP „Agenția

Servicii Publice”, Serviciul cadastral teritorial Chișinău, în sumă de 432 862 de

lei.

S-a încasat de la Rita Șatropa, în beneficiul lui Vladimir Șatropa, cota-parte

la bunul imobil, apartamentul nr. XX, situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, cu

nr. cadastral XXXXX, ½ din valoare, ceea ce constituie 216 431 de lei.

S-au partajat bunurile imobile – automobilul de model Range Rover

Evoque, evaluat în sumă de 20 000 de euro, automobilul de model Mercedes 316

CDI, evaluat de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, filiala

Bălți, în sumă de 166 600 de lei, în ½ și ½ cote-părți lui Vladimir Șatropa și Ritei

Șatropa.

S-a determinat și s-a transmis în proprietate Ritei Șatropa automobilul de

model Range Rover Evoque, n/î XXXXX, anul producerii – XXXXX, caroseria

XXXXX, în valoare de 20 000 de euro.

S-a încasat de la Rita Șatropa, în beneficiul lui Vladimir Șatropa, ½ parte

din valoarea automobilului de model Range Rover Evoque, ceea ce constituie

10 000 de euro.

S-a determinat și s-a transmis în proprietate lui Vladimir Șatropa

automobilul de model Mercedes 316 CDI, n/î XXXXX, anul producerii – 2005,

caroseria XXXXX, în valoare de 166 600 de lei, evaluat de către Camera de

Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

S-a încasat de la Vladimir Șatropa, în beneficiul Ritei Șatropa, ½ parte din

valoarea automobilului de model Mercedes 316 CDI, ceea ce constituie 83 300

de lei.

S-a încasat de la Vladimir Șatropa, în beneficiul Ritei Șatropa, suma de

213 750 de lei, ce constituie ½ parte din suma creditului rezultat din contractul

de credit nr. 201609G1800/81/1 din 26 septembrie 2016 (din data scadentă 26

februarie 2018 până la 26 septembrie 2021).

Restul pretențiilor din cererea reconvențională s-au respins, ca

neîntemeiate.

S-au încasat de la Vladimir Șatropa, în beneficiul Ritei Șatropa, cheltuielile

de judecată pentru eliberarea actelor de către Agenția Servicii Publice SCT, în

mărime de 583 de lei, cheltuielile pentru aprecierea valorii automobilelor de către

Camera de Comerț, în valoare de 720 de lei, cheltuielile pentru asistență juridică,

în mărime de 8 000 de lei, taxa de stat achitată de către reclamantă la depunerea

cererii reconvenționale, în mărime de 21 212,19 lei, iar în total – suma de

30 515,19 lei.

Prin decizia din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Vladimir Șatropa, casată integral hotărârea din 11 octombrie 2019 a

2

Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a

fost admisă parțial acțiunea inițială și admisă parțial acțiunea reconvențională.

S-a recunoscut dreptul de proprietate comună în devălmășie al soților

Vladimir Șatropa și Rita Șatropa în privința bunului imobil amplasat în or.

XXXXX, str. XXXXX, cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX.

S-a atribuit în proprietate personală Ritei Șatropa bunul imobil amplasat în

or. XXXXX, str. XXXXX, cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, cu valoarea de piață de 2 308 600 de lei și automobilul de

model Range Rover, n/î XXXXX, la prețul de piață de 380 300 de lei, bunuri în

valoare totală de 2 688 900 de lei.

S-a atribuit în proprietate personală lui Vladimir Șatropa bunul imobil

amplasat în mun. XXXXX, str. XXXXX, ap. XX, nr. cadastral XXXXX, cu

valoarea de piață de 733 400 de lei, automobilul de model Mercedes, n/î

XXXXX, la prețul de piață de 166 000 de lei, automobilul de model BMW, n/î

XXXXX, la prețul de piață de 59 500 de lei, bunuri în valoare totală de 958 900

de lei.

S-a încasat de la Rita Șatropa în beneficiul lui Vladimir Șatropa suma de

865 000 de lei, cu titlu de sultă.

S-a încasat de la Vladimir Șatropa în favoarea Ritei Șatropa, suma de

90 000 de lei, cu titlu de sumă aferentă contractului de credit nr.

201609G1800/81/1 din 26 septembrie 2016, până la situația din 29 noiembrie

2019.

În rest, acțiunea civilă depusă de Vladimir Șatropa și cererea

reconvențională depusă de Rita Șatropa, au fost respinse.

La 12 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Rita Șatropa,

reprezentată de avocata Tatiana Guțu, a declarat recurs împotriva deciziei din 05

iulie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii instanței de fond sau, după caz,

casarea deciziei instanței de apel și a încheierii din 30 ianuarie 2020 a Curții de

Apel Bălți, în temeiul art. 445 lit. g) din Codul de procedură civilă, cu pronunțarea

unei încheieri de restituire a cererii de apel formulate de către Vladimir Șatropa,

dat fiind faptul că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel

din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1) din Codul de procedură

civilă.

Prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cauza

civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Șatropa

împotriva Ritei Șatropa cu privire la constatarea proprietății comune în

devălmășie, recunoașterea dreptului de proprietate și partajul proprietății comune

în devălmășie și la cererea reconvențională depusă de Rita Șatropa împotriva lui

Vladimir Șatropa cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate personală,

partajul proprietății comune în devălmășie, încasarea sumei și compensarea

cheltuielilor de judecată, a fost repartizată repetat, în mod automat-aleatoriu,

completului de judecată în următoarea componență: Oxana Parfeni (judecător

raportor), Diana Stănilă și Mariana Ursachi (judecători).

3

Prin încheierea Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție din 23

mai 2024, a fost schimbat membrul completului de judecată pentru examinarea

admisibilității recursului declarat de Rita Șatropa, reprezentată de avocata Tatiana

Guțu, împotriva deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Bălți, precum

urmează: Ion Malanciuc (președinte), Diana Stănilă, Oxana Parfeni (judecători).

La 02 iulie 2024, Rita Șatropa, în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul

de procedură civilă, a înaintat cerere de recuzare judecătorilor Curții Supreme de

Justiție, Ion Malanciuc și Diana Stănilă.

În motivarea cererii de recuzare, a indicat că încheierea Președintelui

interimar al Curții Supreme de Justiție din 23 mai 2024 generează îndoieli

serioase cu privire la corectitudinea, imparțialitatea sau legalitatea acesteia, din

motivul existenței conflictului de interese și lipsei dovezilor suficiente, deoarece

judecătorul Stela Procopciuc a examinat prezenta cauză în ordine de apel.

A obiectat că nu sunt clare motivele care au stat la baza modificării

membrilor completului de judecată pentru examinarea admisibilității recursului

declarat de Rita Șatropa, prin încheierea din 23 mai 2024 a Președintelui interimar

al Curții Supreme de Justiție.

Totodată, a notat că judecătorii Ion Malanciuc și Diana Stănilă nu fac parte

din completul de judecată, constituit potrivit Dispoziției nr. 119 din 28 iunie 2024

a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție „Cu privire la modificarea

Dispoziției nr. 234 din 29 decembrie 2023 privind constituirea completelor de

judecată din cadrul Curții Supreme de Justiție pentru anul 2024”.

Astfel, modificarea completului de judecată poate ridica îngrijorări cu

privire la drepturile participanților la proces, în special dacă nu este realizată în

conformitate cu legea și procedurile judiciare stabilite.

Examinând cererea de recuzare înaintată de către Rita Șatropa, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi

respinsă, din motivele ce succed.

În corespundere cu prevederile art. 50 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:

a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert,

specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau

mediator;

b) se află în raporturi de rudenie până la al patrulea grad inclusiv sau de

afinitate până la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți

la proces sau cu reprezentanții acestora;

b1) o rudă a sa până la al patrulea grad inclusiv sau un afin până la al treilea

grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze;

b2) este rudă până la al patrulea grad inclusiv sau afin până la al treilea grad

inclusiv cu un alt membru al completului de judecată;

c) este reprezentantul legal al uneia dintre părți;

d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă;

e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori

există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

4

În temeiul art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există

temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul,

interpretul, grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri,

recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau poate fi examinată din

oficiu de către instanță.

Reieșind din prevederile alin. (5) al aceluiași articol, în proces nu se admite

recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt

cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.

Dreptul la recuzarea judecătorilor în temeiurile prevăzute de lege constituie

o garanție a independenței și imparțialității instanței de judecată.

Ordinea procesuală a soluționării cererilor de recuzare a judecătorilor,

precum și limitele impuse de lege pentru admiterea recuzărilor au drept scop

contracararea abuzurile justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru

înfăptuirea efectivă a justiției.

Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept

citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate de Rita Șatropa cu privire la recuzarea judecătorilor Curții

Supreme de Justiție, Ion Malanciuc și Diana Stănilă, de la examinarea

admisibilității recursului, nu sunt justificate și comportă un conținut declarativ.

În conformitate cu art. 61 alin. (11), (2) din Legea privind organizarea

judecătorească nr. 514 din 06 iulie 1995, constituirea completelor de judecată și

desemnarea președinților acestora se fac la începutul anului prin dispoziție a

președintelui instanței. Schimbarea membrilor completului se face în cazuri

excepționale, în baza unei încheieri motivate a președintelui instanței

judecătorești și potrivit criteriilor obiective stabilite de regulamentul aprobat de

Consiliul Superior al Magistraturii. Încheierea motivată privind schimbarea

membrilor completului se anexează la materialele dosarului. Cauzele repartizate

unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decît în condițiile

prevăzute de lege.

Potrivit pct. 14 lit. k) din Regulamentul privind modul de constituire a

completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora, aprobat prin

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 111/5 din 05 februarie 2013,

schimbarea membrilor completului de judecată se impune în cazurile în care

există temeiul de incompatibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, prin

dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 234 din 29

decembrie 2023 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru anul

2024”, modificată succesiv, prin dispozițiile Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție nr. 3 din 04 ianuarie 2024, nr. 19 din 16 februarie 2024, nr.

51 din 07 martie 2024, nr. 52 din 11 martie 2024 și nr. 90 din 14 mai 2024, nr.112

din 13 iunie 2024, nr. 119 din 28 iunie 2024 în cadrul Curții Supreme de Justiție

au fost constituite complete de judecată pentru examinarea recursurilor declarate

împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra inadmisibilității și

examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de

5

apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare, în cauzele civile și de

insolvabilitate.

Potrivit dispoziției nominalizate, a fost constituit completul de judecată nr.

1 pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești,

deciderea asupra inadmisibilității și examinarea recursurilor declarate împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel și în vederea soluționării cererilor de

strămutare, în cauzele civile și de insolvabilitate, compus din: Stela Procopciuc

(președinte), Mariana Ursachi și Oxana Parfeni (judecători).

În rezultatul repartizării aleatorii, cauza civilă, nr. 2ra-212/23, intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Șatropa împotriva Ritei

Șatropa cu privire la constatarea proprietății comune în devălmășie, recunoașterea

dreptului de proprietate și partajul proprietății comune în devălmășie și la cerere

reconvențională depusă de Rita Șatropa împotriva lui Vladimir Șatropa cu privire

la recunoașterea dreptului de proprietate personală, partajul proprietății comune

în devălmășie, încasarea sumei și compensarea cheltuielilor de judecată, a fost

repartizată judecătorului raportor Oxana Parfeni, care face parte din completul de

judecată nr. 1, constituit prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme

de Justiție nr. 234 din 29 decembrie 2023 „Cu privire la constituirea completelor

de judecată pentru anul 2024”, cu modificările succesive.

Ținând cont de faptul că declarația de abținere a judecătorului Curții

Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, a fost admisă, precum și de faptul că

judecătorul Mariana Ursachi, începînd cu 20 mai 2024, s-a aflat în concediu

medical și a fost în imposibilitate să participe la examinarea cauzelor fixate pentru

perioada respectivă, prin încheierea din 23 mai 2024 a Președintelui interimar al

Curții Supreme de Justiție, a fost dispusă schimbarea membrului completului de

judecată pentru examinarea admisibilității recursului declarant de Rita Șatropa,

reprezentată de avocata Tatiana Guțu, împotriva deciziei din 05 iulie 2022 a Curții

de Apel Bălți, precum urmează: Ion Malanciuc (președinte), Diana Stănilă, Oxana

Parfeni (judecători).

Prin încheierea din 27 iunie 2024 a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție a Republicii Moldova privind schimbarea membrilor

completelor de judecată permanente pentru ședințele de judecată din 01 – 05 iulie

2024, a fost schimbat completul de judecată nr. 1 pentru examinarea recursurilor

declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra inadmisibilității

și examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de

apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare, în cauzele civile și de

insolvabilitate și completul de judecată pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ, a recursurilor declarate împotriva încheierilor

judecătorești, deciderea asupra admisibilității și examinarea recursurilor declarate

împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel și în vederea soluționării

cererilor de strămutare, în cauzele de contencios administrativ, după cum

urmează: Ion Malanciuc, Oxana Parfeni și Diana Stănilă (judecători).

Completul de judecată mai notează că datele cu privire la ședința de

judecată stabilită pentru data de 03 iulie 2024, ora 10:00, inclusiv componența

nominală a completului de judecată, au fost plasate pe pagina web oficială a Curții

6

Supreme de Justiție, la compartimentul „Agenda ședințelor Colegiului civil,

comercial și de contencios al Curții Supreme de Justiție”,

http://agenda.csj.md/civil.php, cu respectarea termenului de 3 zile, prevăzut la art.

193 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a

judecătorilor vizați nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială

obiectivitatea și nepărtinirea judecărilor Curții Supreme de Justiție, Ion

Malanciuc și Diana Stănilă, la judecarea cauzei în ordine de recurs, după cum

reglementează dispozițiile art. 50 din Codul de procedură civilă.

Or, criticile înaintate de Rita Șatropa în cererea de recuzare se referă, în

esență, la dezacordul acesteia cu modalitatea de constituire a completului de

judecată învestit cu examinarea prezentei cauze în ordine de recurs și nu cad sub

incidența prevederilor art. 50 din Codul de procedură civilă, constituind doar

simple suspiciuni de imparțialitate, nefiind motivate și probate în acest sens.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare înaintată de

Rita Șatropa judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc și Diana

Stănilă.

În conformitate cu prevederile art. 50-53, 269-270 din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea de recuzare înaintată de Rita Șatropa judecătorilor

Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc și Diana Stănilă, în cauza civilă,

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Șatropa împotriva

Ritei Șatropa cu privire la constatarea proprietății comune în devălmășie,

recunoașterea dreptului de proprietate și partajul proprietății comune în

devălmășie și la cererea reconvențională depusă de Rita Șatropa împotriva lui

Vladimir Șatropa cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate personală,

partajul proprietății comune în devălmășie, încasarea sumei și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Lilia Roic-Botezatu

Ghenadie Eremciuc

7