3ra-875/23 — anularea actelor administrative

Dosarul nr.3ra-875/23 2-22090951-01-3ra-17082023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: C. Guzun) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) Î N C H E I E R E 03 iulie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Ion Malanciuc judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Bussines Security”, reprezentată de avocatul Denis Buța, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Bussines Security” împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea actelor administrative, împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de Serviciul Vamal, s-a casat hotărârea instanței de fond și s-a emis o decizie nouă, c o n s t a t ă: La 27.06.2022, SRL „Business Security” s-a adresat cu acțiunea în contencios administrativ împotriva Serviciului Vamal și Biroul Vamal Centru privind anularea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că, compania „Business Security” SRL activează în domeniul importului și distribuirii pe piața Republicii Moldova a aparatelor de triere și numărare a bancnotelor - Magner 165/165F. Conform certificatului de conformitate CE No. E8A 001393 0017 Rev. 00, aparatul Magner 165/165F este destinat, prin construcția sa, exclusiv pentru trierea (sortarea) și numărarea bancnotelor, acestea fiind singurele funcții care le îndeplinește aparatul dat. Astfel, conform nomenclatorului combinat de mărfuri aprobat prin Legea nr.172 din 25.07.2014, aparatul Magner 165/165F face parte din poziția tarifară nr. 8472 9010 - Mașini de triat, de numărat sau de făcut fișicuri din monede.

Astfel, la importarea a 60 de aparate de triere și numărare a bancnotelor - Magner 165/165F, Biroul Vamal Centru, prin intermediul Postului Vamal Chișinău 1 (Industrială) a emis, la data de 03.05.2022, Decizia de clasificare a mărfii cu nr. 280 prin care a stabilit că codul mărfii este 8472 9090 dar nu cel declarat de companie - 8472 9010. 1 Nefiind de acord cu Decizia dată reclamantul a depus o contestație la Serviciul Vamal al Republicii Moldova prin care a solicitat anularea Deciziei de clasificare a mărfurilor din 03.05.2022.

Prin răspunsul Serviciului Vamal din 30.05.2022 s-a refuzat în anularea Deciziei, considerând că Biroul Vamal corect a efectuat clasificarea aparatelor Magner 165/165F, invocând următoarele motive: conform constatărilor Serviciului Vamal, bazate pe specificațiile tehnice aparatele vizate utilizează tehnologii de detectare a bancnotelor contrafăcute, datorită multiplilor senzori din dotare, care verifică și detectează autenticitatea bancnotelor, în vederea identificării falsurilor, precum: 2 CIS (2 senzori care recunosc imaginea cupiurilor), UV (lumina ultraviolet), MG (Unde Magnetice), IRT (Infraroșii), GR (lumina alba). Prin urmare, conform regulii generate de interpretare nr.1 a Nomenclaturii combinate a mărfurilor „...pentru scopuri juridice clasificarea mărfurilor în Nomenclatura Combinată se realizează reieșind din textul pozițiilor mărfurilor și al notelor corespunzătoare referitoare la secțiuni sau capitole...”.

Reieșind din identificarea echipamentelor drept dispozitive destinate numărării bancnotelor, inclusiv concepute pentru detectarea bancnotelor false, urmează a fi examinate subpozițiile tarifare ale poziției tarifare 8472, după cum urmează: 8472 90 100 „Mașini de triat, de numărat sau de făcut fișicuri din monede” și 8472 90 900 „Altele”. În corespundere cu denumirea poziției, prin noțiunea „altele”, se indică că în aceasta se încadrează o gamă larga de mașini și aparate de birou, cu condiția să nu fie reluate în alte poziții din Nomenclatură.

În contextul celor expuse, în temeiul regulilor generale de interpretare nr.1 și nr.6 a Nomenclaturii combinate a mărfurilor, luând în considerare specificațiile tehnice și parametrii predefiniți ale aparatelor Magner 165/165F, Serviciul Vamal a considerat că acestea sunt identificate mai mult decât mașini de sortat și de numărat bancnote, datorită funcției de detectare a bancnotelor false prin intermediul senzorilor din dotare, acestea se clasifică la poziția tarifară 8472, subpoziția tarifară 8472 90 900 „Altele”. A notat reclamantul că nu este acord cu interpretarea de către Biroul Vamal și Serviciul Vamal a normelor Nomenclaturii combinate a mărfurilor și clasificarea aparatelor Magner 165/165F la subpoziția tarifară 8472 90 900 deoarece conform certificatului de conformitate CE No. E8A 001393 0017 Rev.

00, aparatul Magner 165/165F este destinat, prin construcția sa, exclusiv pentru trierea (sortarea) și numărarea bancnotelor. Pentru îndeplinirea funcțiilor sus menționate, produsul este compus din următoarele (pagina 4 din Service Manualul): Suportul pentru bancnote (Hopper Guide); Buzunarul de încărcare a bancnotelor (Hopper); Ecranul (LCD Display); Butoanele de operare (Operation Keys); Buzunarul bancnotelor respinse în procesul trierii (sortării) (Reject Pocket); Buzunarul de recepție a bancnotelor (Stacker). Tipurile de triere (sortare) folosite de produsul Magner 165/165F, în funcție de necesitățile casierului sunt: Trierea (sortarea) după orientare; Trierea (sortarea) după față; Trierea (sortarea) după nominal; Trierea (sortarea) mixtă, după tipurile de bancnote; Trierea (sortarea) după gradul de uzură.

În procesul de triere (sortare) produsul Magner 165/165F analizează bancnota după anumite caracteristici 2 folosite la producerea bancnotelor și anume: dimensiune, culori dominante, avers- revers, imprimată pe hârtie specială etc., inclusiv elemente de siguranță. Pentru recunoașterea tuturor elementelor de siguranță a unei bancnote mașinile de triat (sortat) bancnote, inclusiv Magner 165/165F, în procesul de triere (sortare) a bancnotelor folosesc senzori de tip CIS (Contact image sensors). Un CIS constă dintr-o construcție unică, liniară de senzori, acoperiți de lentile de focalizare și flancate de LED-uri roșii, verzi și albastre pentru iluminare. CIS este o componenta cheie utilizata pentru recunoașterea tuturor elementelor de siguranță a bancnotelor.

În procesul de triere (sortare), produsul Magner 165/165F analizează bancnota din buzunarul de încărcare, după tipul de triere selectat și o repartizează în buzunarul de recepție a bancnotelor (Stacker) atunci când bancnota corespunde cu tipul de triere selectat, sau în buzunarul bancnotelor respinse în procesul trierii (sortării) (Reject Pocket), atunci când bancnota nu corespunde tipului de triere selectat. Ca urmarea a celor relatate mai sus, produsul Magner 165/165F nu poate îndeplini alte funcții decât cele enumerate și anume trierea (sortarea) bancnotelor, iar senzorii din dotare nu fac altceva, decât să analizeze bancnotele după tipul de triere selectat, ceea ce corespunde în totalitate poziției tarifare 84729010 - Mașini de triat, de numărat bancnote și monede.

Respectiv, funcția de recunoaștere a elementelor de siguranța a bancnotelor este o funcție auxiliară care se efectuează automat în cadrul trierii (sortării) bancnotelor, dar nu este o funcție separată sau principală al aparatului, motiv din care nu se poate a clasifica aparatele Magner 165/165F la subpoziția 8472 90 900. De asemenea, a mai relatat că, conform pct.3 al Secțiunii XVI al Nomenclaturii combinate a mărfurilor, aprobat prin Legea nr.172 din 25.07.2014, combinațiile de mașini de tipuri diferite destinate să funcționeze împreună și care constituie un singur corp, precum și mașinile proiectate pentru a asigura două sau mai multe funcții diferite, alternative sau complementare, se clasifică după funcția principală care caracterizează ansamblul.

Respectiv, chiar în cazul în care, aparatul a cărei funcție principală se clasifică la o subpoziție, conține o funcție auxiliară care se clasifică la altă subpoziție, atunci aparatul în cauză se clasifică după funcția sa principală, în cazul de față ca aparat de triat, de numărat bani - 8472 9010. Pe lângă faptul că Biroul Vamal și Serviciul Vamal au interpretat și aplicat incorect prevederile legale, fapt care a dus la clasificarea greșită a mărfii, acestea au încălcat procedura de emitere a deciziei de clasificare a mărfurilor și anume, conform anexei nr. 4 la Regulamentul privind decizia de clasificare a mărfurilor, aprobat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.296-0 din 19.08.2016, Decizia de clasificare trebuie să conțină - descrierea detaliata a mărfii ce permite identificarea și clasificarea acesteia conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor, actele pe baza cărora s-a identificat marfa, de ex: fotografii, pașaportul tehnic, raportul de expertiză.

Totodată, textul deciziei nu face nicio referință la nici unul din actele solicitate de actul normativ menționat, precum și nici nu descrie explicit motivul clasificării stabilite de către organul vamal. 3 Reclamantul a menționat că, potrivit prevederilor alin.(24) al art.1412 al Codului vamal, în cazul în care, până la acordarea liberului de vamă, există informații ce demonstrează că clasificarea mărfurilor este eronată sau informația prezentată de către declarant pentru verificarea corectitudinii clasificării mărfurilor nu este suficientă, organul vamal inițiază un control suplimentar pentru a efectua expertizarea mărfurilor sau solicită acte ori informații suplimentare.

Ca urmare, organul vamal nu a îndeplinit obligația sa legală - nu a inițiat niciun control suplimentar și nu a solicitat niciun act suplimentar care să descrie natura tehnica a mărfurilor declarate, iar concluziile funcționarului vamal se întemeiază pe o simplă interpretare subiectivă a actului normativ (Nomenclaturii combinate), fără să se facă legătură cu speța în cauză. Or, în cazul respectării procedurii și analizării actelor suplimentare prezentate de către reclamant ar demonstra clasificarea inițială corectă a mărfurilor. A constatat reclamantul interpretarea, aplicarea eronată și încălcarea legislației în vigoare de către organele vamale care au dus la clasificarea incorectă a mărfurilor importate de către reclamant, fapt prin care a fost prejudiciat, or, importarea mărfurilor clasificate la subpoziția 8472 90 90 este supusă taxelor vamale de import de 5% din valoarea mărfurilor, pe când mărfurile de la subpoziția 8472 90 10 nu sunt supuse taxării.

Respectiv, încălcarea procedurii vamale și aplicarea incorectă a legislației vamale de către organele vamale a avut drept scop impunerea achitării de către reclamant a taxelor vamale care, în caz de aplicare corectă a legislației nu le-ar fi achitat, fapt ce constituie un abuz de putere din partea funcționarului vamal. A solicită reclamantul, anularea Deciziei Serviciului Vamal nr.28/11-8021 din 30.05.2022 și a Deciziei Biroului vamal Centru de clasificare a mărfurilor nr. 280 din 03.05.2022. Prin încheierea din 12.12.2022, acțiunea reclamantei, în partea ce ține de pretențiile acesteia față de Biroul Vamal Centru, a fost declarată inadmisibilă. Prin hotărârea din 12 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), acțiunea în contencios administrativ depusă de SRL „Business Security” împotriva Serviciului Vamal privind anularea actelor administrative a fost admisă.

S-a anulat Decizia Serviciului Vamal nr. 28/11-8021 din 30.05.2022 și Decizia Biroului Vamal Centru de clasificare a mărfurilor nr. 280 din 03.05.2022, ca fiind ilegale. Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 15 decembrie 2022, Serviciul Vamal a declarat apel asupra hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 12 decembrie 2022. Prin decizia din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Serviciul Vamal, casată hotărîrea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 12 decembrie 2022, și emisă o decizie nouă prin care. S-a respins acțiunea în contencios administrativ depusă de SRL „Business Security” împotriva Serviciului Vamal privind anularea actului administrativ, ca neîntemeiată.

4 Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, este întemeiată Decizia Biroului Vamal Centru de clasificare a mărfurilor nr. 280 din 03.05.2022. Or, potrivit regulilor generale de interpretare a Nomenclaturii combinate a mărfurilor prevăd că, clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată a mărfurilor se efectuează în conformitate cu anumite reguli. În scopuri juridice, clasificarea mărfurilor de la subpozițiile unei poziții de marfă se realizează în conformitate cu denumirile subpozițiilor respective și notele referitoare la aceste subpoziții, precum și conform regulilor anterioare, cu condiția că subpozițiile de la același nivel sînt comparabile. Pentru scopurile prezentei reguli pot fi aplicate notele corespunzătoare secțiunilor și capitolelor în cazul în care în context nu se stipulează altceva.

Conform pct.3 al secțiunii XVI al Nomenclaturii combinate a mărfurilor, aprobat prin Legea nr.172 din 25.07.2014, combinațiile de mașini de tipuri diferite destinate să funcționeze împreună și care constituie un singur corp, precum și mașinile proiectate pentru a asigura două sau mai multe funcții diferite, alternative sau complementare, se clasifică după funcția principală care caracterizează ansamblul. Conform notelor explicative aferente poziției 8472, printre aparatele de la această poziție - mașinile de triat, numărat, de totalizat monede sau banknote, chiar dacă ele conțin un dispozitiv care să asigure așezarea în teancuri a bancnotelor sau în fișicuri a monedelor cu ajutorul unei benzi de hîrtie sau de carton, sigilarea fișicurilor sau teancurilor și adesea chiar, imprimarea pe aceste ambalaje a numerarului și a valorii monedelor sau a bancnotelor.

Astfel, produsul importat ce reprezintă - mașină pentru sortarea și numărarea bancnotelor, marca Magner 165, se va clasifica la subpoziția tarifară 847290900. Subpoziția tarifară este stabilită în baza regulilor generale de interpretare nr. 1, 3b și 6 a Nomenclaturii combinate a mărfurilor a RM, Nota 3 de la Secțiunea XVI, Notele explicative ale sistemului armonizat aferente poziției 8472. Prin urmare, în temeiul art. 1412 alin. (2) din Codul Vamal, în caz de clasificare incorectă a mărfurilor, organele vamale au dreptul să efectueze de sine stătător clasificarea lor în corespundere cu Nomenclatura combinată a mărfurilor și normele metodologice existente, prin emiterea deciziei de clasificare a mărfurilor.

Procedura de emitere a deciziei de clasificare a mărfurilor în corespundere cu Nomenclatura combinată a mărfurilor se stabilește de către Serviciul Vamal. A menționat instanța de apel că, autoritatea vamală a solicitat asistența subdiviziunii de profil din cadrul Serviciului Clasificarea mărfurilor a Biroului Vamal Centru. Ca rezultat, a fost, a emisă Nota de recomandare, nr. 58 din 03.05.2022 (f.d.a.9). Mai mult ca atît, toate etapele de control și acțiunile întreprinse, funcționarul vamal le-a descris și în actul de inspecție.

Astfel, în temeiul regulilor generale de interpretare nr. 1 și nr. 6 a Nomenclaturii combinate a mărfurilor, luând în considerare specificațiile tehnice și parametrii predefiniți ale mașinilor Magner 165 identificate mai mult decît mașini de sortat și de numărat banknote, datorită funcției de detectare a bancnotelor false prin intermediul senzorilor din dotare, acestea se clasifică la poziția tarifară 8472, subpoziția tarifară 8472 90 900 ”Altele”. 5 A remarcat Curtea de Apel Chișinău că în conformitate cu prevederile art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, pretenția reclamantei cu privire la anularea Deciziei Biroului Vamal Centru de clasificare a mărfurilor nr. 280 din 03.05.2022 este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

A concluzionat că normele de drept material au fost aplicate și interpretate eronat în prezentul caz și nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, prin urmare a fost admis apelul depus de Serviciul Vamal, casată integral hotărârea instanței de fond și emisă o decizie nouă prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de SRL „Business Security”. La 26 iulie 2023, SRL „Bussines Security”, reprezentată de avocatul Denis Buța, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În susținerea recursului recurenta a invocat că instanțele de judecată au avut obligația să constate lipsa condițiilor legale și jurisprudențiale care ar justifica, în primul rând, soluția contestată.

Ori, în urma caracterului repetitiv al acțiunilor similare, recunoscute anterior de instanțele de judecată ca fiind ilegale, denotă o sfidare totală a principiilor unui stat de drept, inclusiv și a principiului legalității, consfințit prin art. 1 alin. (3) din Constituție. A invocat că, Curtea de Apel Chișinău a avut obligația să constate lipsa condițiilor legale și jurisprudențiale care ar justifica modificarea poziției tarifare de către Serviciul Vamal, or în urma emiterii deciziei de modificare a poziției tarifare nu au fost argumentate, prezentate informații care ar motiva decizia emisă de către Serviciul Vamal. A notat că Curtea de Apel Chișinău, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată, nu au analizat și nici nu și-a motivat soluția în raport cu argumentele intimatului.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul depus de SRL „Bussines Security”, reprezentată de avocatul Denis Buța, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. 6 În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 05 iulie 2023 (f.d. 123). La data de 26 iulie 2023, SRL „Bussines Security”, reprezentată de avocatul Denis Buța, a depus recursul motivat împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 131). Astfel, recursul depus de SRL „Bussines Security”, reprezentată de avocatul Denis Buța, împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. La data de 22 august 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat participanților la proces, copia recursului depus de SRL „Bussines Security”, reprezentată de avocatul Denis Buța.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de SRL „Bussines Security”, reprezentată de avocatul Denis Buța, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a) - f). Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii. 7 În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de SRL „Bussines Security”, reprezentată de avocatul Denis Buța, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și cererea de apel, care au fost analizate de către prima instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în 8 special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de SRL „Bussines Security”, reprezentată de avocatul Denis Buța. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Bussines Security”, reprezentată de avocatul Denis Buța, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Ion Malanciuc judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 9