3ra-875/23 — anularea actelor administrative

3ra-875/23 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3ra-875/23

2-22090951-01-3ra-17082023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

03 iulie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Bussines Security”, reprezentată de avocatul Denis Buța,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Bussines Security”

împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de Serviciul Vamal, s-a casat hotărârea instanței de fond și s-a

emis o decizie nouă,

c o n s t a t ă:

La 27.06.2022, SRL „Business Security” s-a adresat cu acțiunea în contencios

administrativ împotriva Serviciului Vamal și Biroul Vamal Centru privind anularea

actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că, compania „Business Security” SRL activează

în domeniul importului și distribuirii pe piața Republicii Moldova a aparatelor de

triere și numărare a bancnotelor - Magner 165/165F. Conform certificatului de

conformitate CE No. E8A 001393 0017 Rev. 00, aparatul Magner 165/165F este

destinat, prin construcția sa, exclusiv pentru trierea (sortarea) și numărarea

bancnotelor, acestea fiind singurele funcții care le îndeplinește aparatul dat. Astfel,

conform nomenclatorului combinat de mărfuri aprobat prin Legea nr.172 din

25.07.2014, aparatul Magner 165/165F face parte din poziția tarifară nr. 8472 9010 -

Mașini de triat, de numărat sau de făcut fișicuri din monede. Astfel, la importarea a

60 de aparate de triere și numărare a bancnotelor - Magner 165/165F, Biroul Vamal

Centru, prin intermediul Postului Vamal Chișinău 1 (Industrială) a emis, la data de

03.05.2022, Decizia de clasificare a mărfii cu nr. 280 prin care a stabilit că codul

mărfii este 8472 9090 dar nu cel declarat de companie - 8472 9010.

1

Nefiind de acord cu Decizia dată reclamantul a depus o contestație la Serviciul

Vamal al Republicii Moldova prin care a solicitat anularea Deciziei de clasificare a

mărfurilor din 03.05.2022.

Prin răspunsul Serviciului Vamal din 30.05.2022 s-a refuzat în anularea

Deciziei, considerând că Biroul Vamal corect a efectuat clasificarea aparatelor

Magner 165/165F, invocând următoarele motive: conform constatărilor Serviciului

Vamal, bazate pe specificațiile tehnice aparatele vizate utilizează tehnologii de

detectare a bancnotelor contrafăcute, datorită multiplilor senzori din dotare, care

verifică și detectează autenticitatea bancnotelor, în vederea identificării falsurilor,

precum: 2 CIS (2 senzori care recunosc imaginea cupiurilor), UV (lumina

ultraviolet), MG (Unde Magnetice), IRT (Infraroșii), GR (lumina alba). Prin urmare,

conform regulii generate de interpretare nr.1 a Nomenclaturii combinate a

mărfurilor „...pentru scopuri juridice clasificarea mărfurilor în Nomenclatura

Combinată se realizează reieșind din textul pozițiilor mărfurilor și al notelor

corespunzătoare referitoare la secțiuni sau capitole...”. Reieșind din identificarea

echipamentelor drept dispozitive destinate numărării bancnotelor, inclusiv

concepute pentru detectarea bancnotelor false, urmează a fi examinate subpozițiile

tarifare ale poziției tarifare 8472, după cum urmează: 8472 90 100 „Mașini de triat,

de numărat sau de făcut fișicuri din monede” și 8472 90 900 „Altele”. În

corespundere cu denumirea poziției, prin noțiunea „altele”, se indică că în aceasta se

încadrează o gamă larga de mașini și aparate de birou, cu condiția să nu fie reluate

în alte poziții din Nomenclatură. În contextul celor expuse, în temeiul regulilor

generale de interpretare nr.1 și nr.6 a Nomenclaturii combinate a mărfurilor, luând

în considerare specificațiile tehnice și parametrii predefiniți ale aparatelor Magner

165/165F, Serviciul Vamal a considerat că acestea sunt identificate mai mult decât

mașini de sortat și de numărat bancnote, datorită funcției de detectare a bancnotelor

false prin intermediul senzorilor din dotare, acestea se clasifică la poziția tarifară

8472, subpoziția tarifară 8472 90 900 „Altele”.

A notat reclamantul că nu este acord cu interpretarea de către Biroul Vamal și

Serviciul Vamal a normelor Nomenclaturii combinate a mărfurilor și clasificarea

aparatelor Magner 165/165F la subpoziția tarifară 8472 90 900 deoarece conform

certificatului de conformitate CE No. E8A 001393 0017 Rev. 00, aparatul Magner

165/165F este destinat, prin construcția sa, exclusiv pentru trierea (sortarea) și

numărarea bancnotelor. Pentru îndeplinirea funcțiilor sus menționate, produsul este

compus din următoarele (pagina 4 din Service Manualul): Suportul pentru bancnote

(Hopper Guide); Buzunarul de încărcare a bancnotelor (Hopper); Ecranul (LCD

Display); Butoanele de operare (Operation Keys); Buzunarul bancnotelor respinse în

procesul trierii (sortării) (Reject Pocket); Buzunarul de recepție a bancnotelor

(Stacker). Tipurile de triere (sortare) folosite de produsul Magner 165/165F, în

funcție de necesitățile casierului sunt: Trierea (sortarea) după orientare; Trierea

(sortarea) după față; Trierea (sortarea) după nominal; Trierea (sortarea) mixtă, după

tipurile de bancnote; Trierea (sortarea) după gradul de uzură. În procesul de triere

(sortare) produsul Magner 165/165F analizează bancnota după anumite caracteristici

2

folosite la producerea bancnotelor și anume: dimensiune, culori dominante, avers-

revers, imprimată pe hârtie specială etc., inclusiv elemente de siguranță. Pentru

recunoașterea tuturor elementelor de siguranță a unei bancnote mașinile de triat

(sortat) bancnote, inclusiv Magner 165/165F, în procesul de triere (sortare) a

bancnotelor folosesc senzori de tip CIS (Contact image sensors). Un CIS constă

dintr-o construcție unică, liniară de senzori, acoperiți de lentile de focalizare și

flancate de LED-uri roșii, verzi și albastre pentru iluminare. CIS este o componenta

cheie utilizata pentru recunoașterea tuturor elementelor de siguranță a bancnotelor.

În procesul de triere (sortare), produsul Magner 165/165F analizează bancnota din

buzunarul de încărcare, după tipul de triere selectat și o repartizează în buzunarul de

recepție a bancnotelor (Stacker) atunci când bancnota corespunde cu tipul de triere

selectat, sau în buzunarul bancnotelor respinse în procesul trierii (sortării) (Reject

Pocket), atunci când bancnota nu corespunde tipului de triere selectat. Ca urmarea a

celor relatate mai sus, produsul Magner 165/165F nu poate îndeplini alte funcții

decât cele enumerate și anume trierea (sortarea) bancnotelor, iar senzorii din dotare

nu fac altceva, decât să analizeze bancnotele după tipul de triere selectat, ceea ce

corespunde în totalitate poziției tarifare 84729010 - Mașini de triat, de numărat

bancnote și monede.

Respectiv, funcția de recunoaștere a elementelor de siguranța a bancnotelor

este o funcție auxiliară care se efectuează automat în cadrul trierii (sortării)

bancnotelor, dar nu este o funcție separată sau principală al aparatului, motiv din

care nu se poate a clasifica aparatele Magner 165/165F la subpoziția 8472 90 900.

De asemenea, a mai relatat că, conform pct.3 al Secțiunii XVI al Nomenclaturii

combinate a mărfurilor, aprobat prin Legea nr.172 din 25.07.2014, combinațiile de

mașini de tipuri diferite destinate să funcționeze împreună și care constituie un

singur corp, precum și mașinile proiectate pentru a asigura două sau mai multe

funcții diferite, alternative sau complementare, se clasifică după funcția principală

care caracterizează ansamblul. Respectiv, chiar în cazul în care, aparatul a cărei

funcție principală se clasifică la o subpoziție, conține o funcție auxiliară care se

clasifică la altă subpoziție, atunci aparatul în cauză se clasifică după funcția sa

principală, în cazul de față ca aparat de triat, de numărat bani - 8472 9010. Pe lângă

faptul că Biroul Vamal și Serviciul Vamal au interpretat și aplicat incorect

prevederile legale, fapt care a dus la clasificarea greșită a mărfii, acestea au încălcat

procedura de emitere a deciziei de clasificare a mărfurilor și anume, conform anexei

nr. 4 la Regulamentul privind decizia de clasificare a mărfurilor, aprobat prin

Ordinul Serviciului Vamal nr.296-0 din 19.08.2016, Decizia de clasificare trebuie să

conțină - descrierea detaliata a mărfii ce permite identificarea și clasificarea acesteia

conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor, actele pe baza cărora s-a identificat

marfa, de ex: fotografii, pașaportul tehnic, raportul de expertiză. Totodată, textul

deciziei nu face nicio referință la nici unul din actele solicitate de actul normativ

menționat, precum și nici nu descrie explicit motivul clasificării stabilite de către

organul vamal.

3

Reclamantul a menționat că, potrivit prevederilor alin.(24) al art.1412 al

Codului vamal, în cazul în care, până la acordarea liberului de vamă, există

informații ce demonstrează că clasificarea mărfurilor este eronată sau informația

prezentată de către declarant pentru verificarea corectitudinii clasificării mărfurilor

nu este suficientă, organul vamal inițiază un control suplimentar pentru a efectua

expertizarea mărfurilor sau solicită acte ori informații suplimentare. Ca urmare,

organul vamal nu a îndeplinit obligația sa legală - nu a inițiat niciun control

suplimentar și nu a solicitat niciun act suplimentar care să descrie natura tehnica a

mărfurilor declarate, iar concluziile funcționarului vamal se întemeiază pe o simplă

interpretare subiectivă a actului normativ (Nomenclaturii combinate), fără să se facă

legătură cu speța în cauză. Or, în cazul respectării procedurii și analizării actelor

suplimentare prezentate de către reclamant ar demonstra clasificarea inițială corectă

a mărfurilor.

A constatat reclamantul interpretarea, aplicarea eronată și încălcarea legislației

în vigoare de către organele vamale care au dus la clasificarea incorectă a mărfurilor

importate de către reclamant, fapt prin care a fost prejudiciat, or, importarea

mărfurilor clasificate la subpoziția 8472 90 90 este supusă taxelor vamale de import

de 5% din valoarea mărfurilor, pe când mărfurile de la subpoziția 8472 90 10 nu

sunt supuse taxării. Respectiv, încălcarea procedurii vamale și aplicarea incorectă a

legislației vamale de către organele vamale a avut drept scop impunerea achitării de

către reclamant a taxelor vamale care, în caz de aplicare corectă a legislației nu le-ar

fi achitat, fapt ce constituie un abuz de putere din partea funcționarului vamal.

A solicită reclamantul, anularea Deciziei Serviciului Vamal nr.28/11-8021 din

30.05.2022 și a Deciziei Biroului vamal Centru de clasificare a mărfurilor nr. 280

din 03.05.2022.

Prin încheierea din 12.12.2022, acțiunea reclamantei, în partea ce ține de

pretențiile acesteia față de Biroul Vamal Centru, a fost declarată inadmisibilă.

Prin hotărârea din 12 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani),

acțiunea în contencios administrativ depusă de SRL „Business Security” împotriva

Serviciului Vamal privind anularea actelor administrative a fost admisă.

S-a anulat Decizia Serviciului Vamal nr. 28/11-8021 din 30.05.2022 și Decizia

Biroului Vamal Centru de clasificare a mărfurilor nr. 280 din 03.05.2022, ca fiind

ilegale.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 15 decembrie 2022,

Serviciul Vamal a declarat apel asupra hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul

Rîșcani) din 12 decembrie 2022.

Prin decizia din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Serviciul Vamal, casată hotărîrea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani)

din 12 decembrie 2022, și emisă o decizie nouă prin care.

S-a respins acțiunea în contencios administrativ depusă de SRL „Business

Security” împotriva Serviciului Vamal privind anularea actului administrativ, ca

neîntemeiată.

4

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, este întemeiată Decizia

Biroului Vamal Centru de clasificare a mărfurilor nr. 280 din 03.05.2022. Or,

potrivit regulilor generale de interpretare a Nomenclaturii combinate a mărfurilor

prevăd că, clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată a mărfurilor se

efectuează în conformitate cu anumite reguli. În scopuri juridice, clasificarea

mărfurilor de la subpozițiile unei poziții de marfă se realizează în conformitate cu

denumirile subpozițiilor respective și notele referitoare la aceste subpoziții, precum

și conform regulilor anterioare, cu condiția că subpozițiile de la același nivel sînt

comparabile. Pentru scopurile prezentei reguli pot fi aplicate notele corespunzătoare

secțiunilor și capitolelor în cazul în care în context nu se stipulează altceva.

Conform pct.3 al secțiunii XVI al Nomenclaturii combinate a mărfurilor,

aprobat prin Legea nr.172 din 25.07.2014, combinațiile de mașini de tipuri diferite

destinate să funcționeze împreună și care constituie un singur corp, precum și

mașinile proiectate pentru a asigura două sau mai multe funcții diferite, alternative

sau complementare, se clasifică după funcția principală care caracterizează

ansamblul. Conform notelor explicative aferente poziției 8472, printre aparatele de

la această poziție - mașinile de triat, numărat, de totalizat monede sau banknote,

chiar dacă ele conțin un dispozitiv care să asigure așezarea în teancuri a bancnotelor

sau în fișicuri a monedelor cu ajutorul unei benzi de hîrtie sau de carton, sigilarea

fișicurilor sau teancurilor și adesea chiar, imprimarea pe aceste ambalaje a

numerarului și a valorii monedelor sau a bancnotelor. Astfel, produsul importat ce

reprezintă - mașină pentru sortarea și numărarea bancnotelor, marca Magner 165, se

va clasifica la subpoziția tarifară 847290900. Subpoziția tarifară este stabilită în

baza regulilor generale de interpretare nr. 1, 3b și 6 a Nomenclaturii combinate a

mărfurilor a RM, Nota 3 de la Secțiunea XVI, Notele explicative ale sistemului

armonizat aferente poziției 8472.

Prin urmare, în temeiul art. 1412 alin. (2) din Codul Vamal, în caz de clasificare

incorectă a mărfurilor, organele vamale au dreptul să efectueze de sine stătător

clasificarea lor în corespundere cu Nomenclatura combinată a mărfurilor și normele

metodologice existente, prin emiterea deciziei de clasificare a mărfurilor. Procedura

de emitere a deciziei de clasificare a mărfurilor în corespundere cu Nomenclatura

combinată a mărfurilor se stabilește de către Serviciul Vamal.

A menționat instanța de apel că, autoritatea vamală a solicitat asistența

subdiviziunii de profil din cadrul Serviciului Clasificarea mărfurilor a Biroului

Vamal Centru. Ca rezultat, a fost, a emisă Nota de recomandare, nr. 58 din

03.05.2022 (f.d.a.9). Mai mult ca atît, toate etapele de control și acțiunile

întreprinse, funcționarul vamal le-a descris și în actul de inspecție. Astfel, în temeiul

regulilor generale de interpretare nr. 1 și nr. 6 a Nomenclaturii combinate a

mărfurilor, luând în considerare specificațiile tehnice și parametrii predefiniți ale

mașinilor Magner 165 identificate mai mult decît mașini de sortat și de numărat

banknote, datorită funcției de detectare a bancnotelor false prin intermediul

senzorilor din dotare, acestea se clasifică la poziția tarifară 8472, subpoziția tarifară

8472 90 900 ”Altele”.

5

A remarcat Curtea de Apel Chișinău că în conformitate cu prevederile art. 224

alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, pretenția reclamantei cu privire la anularea

Deciziei Biroului Vamal Centru de clasificare a mărfurilor nr. 280 din 03.05.2022

este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

A concluzionat că normele de drept material au fost aplicate și interpretate

eronat în prezentul caz și nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi,

prin urmare a fost admis apelul depus de Serviciul Vamal, casată integral hotărârea

instanței de fond și emisă o decizie nouă prin care a fost respinsă ca neîntemeiată

acțiunea în contencios administrativ depusă de SRL „Business Security”.

La 26 iulie 2023, SRL „Bussines Security”, reprezentată de avocatul Denis

Buța, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de

apel.

În susținerea recursului recurenta a invocat că instanțele de judecată au avut

obligația să constate lipsa condițiilor legale și jurisprudențiale care ar justifica, în

primul rând, soluția contestată. Ori, în urma caracterului repetitiv al acțiunilor

similare, recunoscute anterior de instanțele de judecată ca fiind ilegale, denotă o

sfidare totală a principiilor unui stat de drept, inclusiv și a principiului legalității,

consfințit prin art. 1 alin. (3) din Constituție.

A invocat că, Curtea de Apel Chișinău a avut obligația să constate lipsa

condițiilor legale și jurisprudențiale care ar justifica modificarea poziției tarifare de

către Serviciul Vamal, or în urma emiterii deciziei de modificare a poziției tarifare

nu au fost argumentate, prezentate informații care ar motiva decizia emisă de către

Serviciul Vamal.

A notat că Curtea de Apel Chișinău, nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată, nu au analizat și nici nu și-a

motivat soluția în raport cu argumentele intimatului.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16

și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de

SRL „Bussines Security”, reprezentată de avocatul Denis Buța, a fost depus până la

data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

6

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 05 iulie 2023

(f.d. 123).

La data de 26 iulie 2023, SRL „Bussines Security”, reprezentată de avocatul

Denis Buța, a depus recursul motivat împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții

de Apel Chișinău (f.d. 131).

Astfel, recursul depus de SRL „Bussines Security”, reprezentată de avocatul

Denis Buța, împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, este în

termen.

La data de 22 august 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat participanților

la proces, copia recursului depus de SRL „Bussines Security”, reprezentată de

avocatul Denis Buța.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de SRL „Bussines Security”,

reprezentată de avocatul Denis Buța, în raport cu materialele cauzei, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a) - f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează

doar la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează

să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control

de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii.

7

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de SRL „Bussines Security”, reprezentată de avocatul Denis Buța, conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și

cererea de apel, care au fost analizate de către prima instanță și Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate corespunzător.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

8

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de SRL

„Bussines Security”, reprezentată de avocatul Denis Buța.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Bussines Security”,

reprezentată de avocatul Denis Buța, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

9