3ra-97/23 — contestarea actelor administrative

3ra-97/23 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-97/2023

2-21022815-01-3ra-26012023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. T. Avasiloaie)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

ÎNCHEIERE

15 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Serviciul Vamal,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Cheton Grup” împotriva Serviciului Vamal cu

privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Serviciul Vamal și a fost menținută hotărârea din

20 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 12 februarie 2021 SRL „Cheton Grup” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 04 decembrie 2020 Biroul

Vamal Centru a emis decizii de clasificare a mărfurilor nr. 776, 777, 778, 779, 780, 781,

prin care a substituit codul 291539000 mărfii, declarat anterior de SRL „Cheton Grup”

cu codul mărfii stabilit – 381400900, iar la data de 23 decembrie 2020 Biroul Vamal

Centru a emis decizii de clasificare a mărfurilor nr. 842, 843, 844, 845, 846, 847, 848,

849, 850, 851, 852, 853, 854, 855, 856, 857, 868, 859, prin care a substituit codul mărfii

anterior declarat 291539000 cu codul mărfii stabilit - 381400900.

Reclamantul a considerat că deciziile de clasificare mărfurilor nominalizate mai

sus sunt neîntemeiate, contrare prevederilor legale și sunt pasibile anulării din următoare

motive.

A menționat că bunurile importate reprezintă materie primă pentru producerea

solvenților și diluanților care sunt produse de SRL „Cheton Grup” și au fost importate în

perioada anilor 2016 - 2020. La momentul importului SRL „Cheton Grup” în calitate de

1

declarat a depus în adresa organului vamal declarație vamală în scopul documentării

importului bunurilor sub poziția tarifara 291539000, iar organul a acceptat declarația

vamală în forma depusă și în urma efectuării procedurilor de devamare a permis

ridicarea mărfurilor din vama, acordând liber din vama.

Cu referire la prevederile art. 1412 alin.(22) și alin.(211) din Codul vamal, a invocat

că în cazul dat, termenul nominalizat a fost esențial depășit, avînd în vedere faptul că

importurile respective au fost efectuate în perioada anilor 2016 - 2020, iar decizii de

clasificare au fost emise la 04 decembrie 2020 și 23 decembrie 2020, în consecință

organul vamal nu a fost în drept să emită decizii de clasificare mărfurilor respective.

A susținut că necătînd la prevederile art. 1412 alin. (213) din Codul vamal, organul

vamal le-a ignorat și a emis decizii de clasificare a mărfurilor în afara termenului legal

stabilit prin Codul vamal.

A notat că potrivit citației din 27 octombrie 2020 remise de Biroul Vamal Centru

în adresa SRL „Cheton Grup”, procedurile de emitere a deciziilor de clasificare a

mărfurilor au fost întemeiate pe prevederile secțiunii 291 din Codul vamal (control

ulterior).

Astfel, a reținut că prevederile art. 2021 din Codul vamal au fost încălcate de către

organul vamal, nefiind respectate procedurile prevăzute de Codul vamal, respectiv, a

considerat că efectuarea controlului ulterior propriu zis nu a avut loc.

A indicat că potrivit Legii cu privire la aprobarea nomenclaturii combinate a

mărfurilor, bunuri cu poziție tarifară 291539000 sunt: acizi monocarboxilici aciclici

saturați și anhidridele, halogenurile, peroxizii și peroxiacizii lor; derivații lor halogenați,

sulfonați, nitrați sau nitrozați, iar, bunuri cu poziție tarifară 381400900 sunt: solvenți și

diluanți organici compoziți, nedenumiți și necuprinși în altă parte; preparate concepute

pentru îndepărtarea lacurilor și vopselelor.

A subliniat faptul că în justificarea emiterii deciziei de clasificare, organul vamal a

invocat prevederile regulilor generale de interpretare 1 și 6 din nomenclaturii combinate

a mărfurilor, conform căror denumirile secțiunilor, capitolelor și grupelor de produse au

menirea de a facilita utilizarea NC. Pentru scopuri juridice, clasificarea mărfurilor în NC

se realizează reieșind din textul pozițiilor mărfurilor și notele corespunzătoare

referitoare la secțiuni sau capitole și, dacă textele respective nu prevăd altceva, în

conformitate cu următoarele cerințe în scopuri juridice, clasificarea mărfurilor de la

subpozițiile unei poziții de marfă se realizează în conformitate cu denumirile

subpozițiilor respective și notele referitoare la aceste subpoziții, precum și, mutatis

mutandis, conform regulilor anterioare, cu condiția că subpozițiile de la același nivel

sînt comparabile. Pentru scopurile prezentei reguli pot fi aplicate notele corespunzătoare

secțiunilor și capitolelor în cazul în care în context nu se stipulează altceva.

Cu toate acestea, a susținut că organul vamal la emiterea deciziei de reclasificare

nu a motivat clar și suficient justificarea clasificării și doar norme după care s-a condus.

Reclamantul a relevat faptul că prin Legea nr. 112 din 22 aprilie 2004, Republica

Moldova a aderat la Convenția internațională privind sistemul armonizat de descriere și

codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 și conform art. 3 din

Convenție, fiecare parte contractantă se angajează, cu excepția aplicării dispozițiilor de

2

la paragraful (c) de la prezentul alineat, ca, de la data de la care prezenta convenție intră

în vigoare, în сееа се о privește, nomenclaturile sale tarifare și statistice să fie conforme

cu Sistemul armonizat. Aceasta se angajează, prin urmare, ca pentru stabilirea

nomenclaturilor sale tarifare și statistice: să utilizeze toate pozițiile și subpozițiile

Sistemului armonizat, fără completări sau modificări, precum și codurile numerice

aferente acestora; să aplice normele generale de interpretare a Sistemului armonizat,

precum și toate notele de la secțiuni, capitole și subpoziții și să nu modifice domeniul de

aplicare a secțiunilor, capitolelor, pozițiilor și subpozițiilor Sistemului armonizat; să

respecte ordinea de numerotare a Sistemului armonizat.

A specificat că obiectivul principal al Convenției privind sistemul armonizat de

descriere și codificare a mărfurilor este facilitarea operațiilor de comerț exterior, prin

unificarea clasificării mărfurilor în țările participante la convenție. Acest lucru este

posibil prin utilizarea unei singure nomenclaturi a mărfurilor, care exclude necesitatea

reclasificării mărfurilor, cum ar fi în cazul utilizării nomenclaturilor diferite.

În sensul dat, a explicat că bunurile declarate organului vamal de către SRL

„Cheton Grup” au fost importate de pe teritoriul vamal al Uniunii Europene, fiind

exportate de pe teritoriul acestei conform declarațiilor vamale sub codul tarifar

291539000, ceea ce imperativ impune obligația organului vamal de a aplica codul

numeric ce corespunde actelor de export în privința bunurilor declarate. Cu toate

acestea, organul vamal imperativ și contrar prevederilor Convenției a substituit codul

tarifar pentru bunul declarat.

La fel, a notat că imperativ necesită a fi menționate prevederile art. 7 din Codul

Vamal al Republicii Moldova unde se indică că dacă acordurile internaționale la care

Republica Moldova este parte stabilesc alte norme decît cele prevăzute de prezentul cod

și de alte acte normative în domeniul vamal ale Republicii Moldova, prioritate au

acordurile internaționale, cît și prevederile art. 6 Codul vamal, care prevede că apărarea

drepturilor și intereselor plătitorilor vamali se face pe cale judiciară sau pe alte căi

prevăzute de prezentul cod și de alte acte normative. Toate îndoielile apărute la

aplicarea legislației vamale se vor interpreta în favoarea plătitorului vamal.

Suplimentar, a comunicat că potrivit Acordului de Asociere între Republica

Moldova, pe de о parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei

Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr. 112 din

02 iulie 2014, la art. 193, expres se indică că 1) Părțile convin сă legislațiile lor

respective în domeniul comercial și vamal sunt, în principiu, stabile și cuprinzătoare și

сă dispozițiile și procedurile sunt proporționate, transparente, previzibile,

nediscriminatorii, imparțial și aplicate în mod uniform și eficace și, printre altele:

protejează și facilitează schimburile comerciale legitime prin aplicarea eficace a

cernițelor legislative și prin asigurarea respectării acestora; evită sarcinile inutile sau

discriminatorii asupra operatorilor economici, previn fraudele și oferă facilități

suplimentare operatorilor economici care prezintă un nivel înalt de respectare a

normelor; utilizează un document administrativ unic pentru declarațiile vamale; adoptă

măsuri care duc la creșterea eficienței, a transparenței și la simplificarea procedurilor și

a practicilor vamale la frontieră; aplică tehnici vamale moderne, inclusiv evaluarea

3

riscului, controale postvămuire și metode de audit contabil al întreprinderilor; pentru a

simplifica și a facilita intrarea pe piață a mărfurilor și acordarea liberului de vamă

pentru acestea; urmăresc reducerea costurilor și creșterea predictibilității pentru

operatorii economici, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii; fără a aduce

atingere aplicării criteriilor obiective de evaluare a riscurilor, garantează aplicarea

nediscriminatorie a cerințelor și a procedurilor aplicabile importurilor, exporturilor și

mărfurilor aflate în tranzit; aplică instrumentele internaționale aplicabile în domeniul

vamal și comercial, inclusiv cele elaborate de Organizația Mondială a Vămilor (OMV)

(cadrul de standarde privind securitatea și facilitarea comerțului mondial), de OMC

(Acordul privind valoarea în vamă), Convenția de la Istanbul privind admiterea

temporară din 1990, Convenția internațională privind Sistemul armonizat de descriere și

codificare a mărfurilor din 1983, Convenția ONU din 1975 privind transportul

internațional de mărfuri sub acoperirea carnetelor TIR, Convenția internațională privind

armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere din 1982, precum și orientările practice

ale Comisiei Europene în domeniul vamal (customs blueprints).

De asemenea, a menționat că la data de 23 decembrie 2021 Biroul Vamal Centru a

emis decizia de regularizare nr. 1818 în privința SRL „Cheton Grup”, prin care a dispus

calcularea spre încasare suplimentară obligațiilor vamale în suma totală de 3 366 526,43

de lei din care 2 523 538,36 de lei obligația vamala de baza și 842 988,07 lei penalitate.

Astfel, a reținut că emiterea deciziei de regularizare și calcularea obligațiilor

vamale suplimentare a avut loc urmare a emiterii anterioare deciziei de clasificare a

mărfurilor.

Decizia de regularizare nr.131 din 29 ianuarie 2021 reclamanta о consideră

neîntemeiată și pasibila anulării din motiv că pentru întocmirea acesteia a fost invocat

faptul clasificării tarifare eronate, or, conform prevederilor art. 2022 lit. g) din Codul

vamal, la emiterea deciziei de regularizare organul vamal urma să stabilească dacă: a

avut loc clasificare eronată și dacă a avut loc clasificarea eronată din vina cui ? a avut

loc încălcarea vamală și dacă a avut loc încălcarea vamala din vina cui ? La caz, a

considerat că nici un element din întrebările menționate nu există.

Conform prevederilor art. 1412 din Codul vamal, menționează că pretinsa

clasificare eronată nu reprezintă о încălcarea vamală cu atât mai mult având în vedere

faptul că acesta putea să se producă din vina organului vamal. Prin urmare, a explicat că

la declararea mărfurilor respective, declarantul cu bună-credință a declarat bunurile

conform documentelor de însoțire.

A mai reținut că, prealabil depunerii prezentei cererii, reclamanta a contestat actele

administrative organului ierarhic superior care la data de 12 ianuarie 2021 a respins

contestația împotriva deciziilor de clasificare a mărfurilor nr. 776, 777, 778, 779, 780,

781 emise la 04 decembrie 2020, iar la data de 18 ianuarie 2021 a respins contestația

împotriva deciziilor de clasificare a mărfurilor nr. 842, 843, 844, 845, 846, 847, 848,

849, 850, 851, 852, 853, 854, 855, 856, 857, 868, 859 emise la 23 decembrie 2020 și

deciziei de regularizare nr. 1818 emisă la 23 decembrie 2020.

La fel, a susținut că pentru soluționarea justă a cauzei este necesar de studiat și

documentele primare în baza la care s-a efectuat importul precum și declarațiile vamale

4

aferente acestor importuri, însă, aceste înscrisuri nu sunt în posesia reclamantului, în

prezent fiind arhivate din motivul că din momentul efectuării importurilor a trecut

perioada îndelungată. Din acest motiv își rezervă dreptul de a prezenta actele respective

suplimentar.

În drept, își întemeiază prezenta cerere pe prevederile Codului Vamal, cât și

prevederile Codului administrativ, luând în considerație cele indicate supra.

La 05 aprilie 2021, reclamantul SRL „Cheton Grup” a depus cerere de completare

a pretențiilor din acțiune, prin care a comunicat că decizia de regularizare nr. 131 din 29

ianuarie 2021 nu a fost contestată prin acțiunea de contencios administrativ inițială

concomitent cu celelalte acte administrative din motivul că pîrîta nu soluționase la

momentul depunerii acțiunii de contencios administrativ, cererea prealabilă.

Suplimentar a indicat că la data de 03 martie 2021 Serviciul Vamal a respins

cererea prealabilă depusă de SRL „Cheton Grup” împotriva deciziei de regularizare nr.

131 din 29 ianuarie 2021.

Astfel, conform art.60 CPC, reclamantul contestă și decizia de regularizare nr. 131

din 29 ianuarie 2021, menționând că argumentele de anulare sunt aceleași ca și pentru

actele administrative contestate anterior fiind admise repetat aceleași încălcări.

Prin hotărârea din 20 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

admisă acțiunea depusă de SRL „Cheton Grup” împotriva Serviciului Vamal cu privire

la anularea deciziilor Biroului Vamal Centru nr.776, 777, 778, 779, 780, 781 din 04

decembrie 2020 de clasificare a mărfurilor, deciziilor Biroului Vamal Centru nr.842,

843, 844, 845, 846, 847, 848, 849, 850, 851, 852, 853, 854, 855, 856, 857, 858, 859 din

23 decembrie 2020 de clasificare a mărfurilor, anularea deciziilor Biroului Vamal

Centru nr. 1818 din 23 decembrie 2020 și nr. 131 din 29 ianuarie 2021 de regularizare,

anularea deciziilor la cererile prealabile din 12 ianuarie 2021, 18 ianuarie 2021 și 03

martie 2021.

Au fost anulate deciziile de clasificare a mărfurilor emise Biroul Vamal Centru

nr.776, 777, 778, 779, 780, 781 din 04 decembrie 2020 și nr. 842, 843, 844, 845, 846,

847, 848, 849, 850, 851, 852, 853, 854, 855, 856, 857, 858, 859 din 23 decembrie 2020.

Au fost anulate deciziile de regularizare emise Biroului Vamal Centru nr.1818 din

23 decembrie 2020 și nr.131 din 29 ianuarie 2021.

Au fost anulate deciziile din 12 ianuarie 2021, 18 ianuarie 2021 și 03 martie 2021

emise de Serviciul Vamal la cererile prealabile (f.d. 76, 80-89 verso).

Dispozitivul hotărârii din 20 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani a fost notificat Serviciului Vamal la 20 decembrie 2021 (f.d.77).

La 27 decembrie 2022 Serviciul Vamal a depus apel nemotivat împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 decembrie 2021, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri de respingere

integrală a acțiunii (f.d. 79).

La 22 iulie 2022 Serviciul Vamal, Biroul Vamal Centru a recepționat hotărârea

motivată a primei instanțe, iar la 05 august 2022 Serviciul Vamal a depus motivarea

apelului (f.d. 91, 97-110).

5

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Serviciului Vamal împotriva hotărârii din 20 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani.

Prin decizia din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea de apel depusă de Serviciul Vamal și a fost menținută hotărârea din 20

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 53 alin. (1) din

Constituția Republicii Moldova, art. 3, 10 alin. (1), 11 alin. (1) lit. a), 17, 19,29, 31, 69

alin (1) și (2), 70 alin. (1) și (1), 118, 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a) din Codul

administrativ, art. 7, 127, 1412, 1811, 185, 2022, 2025 din Codul vamal și a reținut că

prin scrisoarea nr. 5138 din 02 septembrie 2020, Direcția valoarea în vamă, clasificarea

și originea mărfurilor a Departamentului venituri și control vamal a informat

conducerea Serviciului Vamal despre diferența produselor/mărfii care urmează a fi

clasificate la poziția tarifară 2915 39 000 (TV-3%, TVA-20%) și care la poziția tarifară

3814 00 900 (TV-5%, TVA- 20%, cota accizelor per/tonă) și despre obligația de a

efectua un control documentar în vederea stabilirii corespunderii clasificării mărfii

importate de S.R.L. ”Cheton Grup” la poziția tarifară 2915 39 000 (TV-3%, TVA-20%),

cît și a altor agenți economici, în vederea regularizării situației. (f. 113-114 dosar

administrativ).

Potrivit notei analitice a Direcției control a Departamentului Antifraudă și

Conformare a Serviciului Vamal nr. 6581 din 28.09.2020, se atestă faptul că s-a propus

conducerii Serviciului Vamal includerea suplimentară în Programul de activitate a

subdiviziunilor teritoriale de control ulterior pentru anul 2020 a agentului economic

SRL „Cheton Grup”, pe motiv că există dubiu rezonabil de a considera că și alte

importuri ale agentului economic SRL „Cheton Grup” de marfă acetat de metil,

(exportator STERA CHEMICALS SRL România, originea mărfii Germania) declarat la

p/t 2915.39, prezintă risc major de clasificare eronată a codului mărfii în vederea

eschivării de la plata în măsură deplină a drepturilor de import aferente mărfii (f. 111-

112 dosar administrativ).

Din scrisoarea nr. 28/16 din 05 octombrie 2020, rezultă că Departamentul

Antifraudă și Conformare a Serviciului Vamal a inclus suplimentar în Programul de

activitate a subdiviziunilor teritoriale de control ulterior din cadrul Biroului Vamal

Centru, agentul economic SRL „Cheton Grup”, în vederea inițierii controlului ulterior

prin reverificarea declarațiilor vamale perfectate în perioada 2016-2020, risc vizat-

verificarea corectitudinii atribuirii codului mărfii 2915 39, fapt despre care a fost

informat Biroul Vamal Centru (f. 110 dosar administrativ).

Astfel, prin citația de reverificare nr. 13551 din 27 octombrie 2020, în conformitate

cu prevederile Secțiunii 291 Cod Vamal al Republicii Moldova, Legea nr. 1149 - XIV

din 20.07.2000, Hotărîrea Guvernului nr. 1000 din 17.10.2018, în scopul prezentării

documentelor, datelor, informațiilor, depunerii mărturiilor referitoare la activitatea SRL

„Cheton Grup”, ultima a fost citată pentru 04.11.2020, ora 09:00 la Biroul Vamal

Centru la adresa mun. Chișinău, bd. Dacia 49/6 biroul nr. 6, pentru a prezenta

următoarele documente, informații, sau a depune mărturii, ce țin de activitatea

6

contribuabilului nominalizat: aferent mărfurilor importate de la exportatorul STERA

CHEMICALS S.R.L. din România, declarate ca „Acetat de metal”, importat în vrac.

Necesar de a prezenta: Certificat de analiză a Acetatului de metil, eliberat de furnizor la

fiecare tranzactie; Fișa tehnică a Acetatului de metil, pașaportul tehnic, fișa de

Securitate; Procesul de producere a mărfii finite în cazul utilizării Acetatului de metil în

producere; Acte de expertiză a produsului finit în cazul utilizării Acetatului de metil în

producere.

Inițial, Completul judiciar al instanței de apel a menționat că, în conformitate cu

art. 69 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, procedura administrativă se inițiază la

cerere sau din oficiu. Procedura administrativă inițiată din oficiu începe odată cu

efectuarea primei acțiuni procedurale, iar cea inițiată la cerere se consideră inițiată din

momentul depunerii cererii. În cazul depunerii unei petiții, autoritatea publică este

obligată să inițieze o procedură administrativă. Totodată, art. 70 alin. (1) și (2) Cod

administrativ prevede că, dacă inițiază o procedură administrativă din oficiu, autoritatea

publică informează în scris participanții despre aceasta în decursul unui termen

rezonabil. Dacă inițiază o procedură administrativă la cerere și la procedură participă și

alte persoane, autoritatea publică îi informează în scris, în decursul unui termen

rezonabil, despre procedura inițiată.

La capitolul dat, Completul judiciar al instanței de apel a subliniat că, instanța de

fond just a statuat că, contrar art. 69, art. 70 Cod administrativ, Biroul vamal Centru nu

a înștiințat SRL „Cheton Grup” despre inițierea procedurii administrative privind

efectuarea controlului ulterior prin reverificarea declarațiilor vamale perfectate în

perioada 2016-2020 în privința sa, la aspectul ce ține de verificarea corectitudinii

atribuirii codului mărfii 2915 39 000, or, procedura administrativă, la caz, se consideră

inițiată la cerere, prin scrisoarea Direcției valoarea în vamă, clasificarea și originea

mărfurilor a Departamentului venituri și control vamal nr. 5138 din 02.09.2020, care a

informat Serviciul Vamal despre obligația de a efectua un control documentar în

vederea stabilirii corespunderii clasificării mărfii importate de SRL „Cheton Grup” la

poziția tarifară 2915 39 000 (TV-3%, TVA-20%), cît și a altor agenți economici, în

vederea regularizării situației.

Potrivit art. 60 alin. (1) și (2) Cod administrativ, termenul general în care o

procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede

altfel. Termenul general curge de la: a) data prevăzută în lege pentru exercitarea unei

atribuții stabilite; b) data înregistrării cererii de către autoritatea publică ierarhic

superioară sau de cea de control; c) data înregistrării cererii complete, după caz cu toate

actele necesare, sau de la data la care petiția a fost transferată autorității publice

competente. Dacă cererea nu este completă, autoritatea publică propune petiționarului să

prezinte actele lipsă și stabilește un termen în acest sens.

În conformitate cu art. 2022 din Codul vamal, (1) Reverificarea declarației vamale

se efectuează la oficiul organului vamal, este una dintre formele controlului ulterior și

constă în verificarea, după acordarea liberului de vamă, a corectitudinii și caracterului

complet al informațiilor furnizate într-o declarație vamală, precum și a existenței și

conformității documentelor justificative anexate la aceasta, necesare plasării mărfurilor

7

într-o destinație vamală, a altor documente aferente operațiunilor verificate de care

dispune organul vamal, alt organ cu atribuții de administrare fiscală sau alte instituții și

persoane. (2) Reverificarea declarației vamale se efectuează de către organele vamale

conform procedurii stabilite de Guvern. (3) În procesul efectuării reverificării declarației

vamale, organele vamale pot utiliza informații și date inclusiv din bazele de date

automatizate și programele informaționale de administrare a riscurilor. (4) Cu excepția

cazurilor prevăzute la alin. (5), controlul ulterior prin reverificare a declarației vamale se

efectuează fără întocmirea procesului-verbal de reverificare. (5) În cazul depistării unor

erori și/sau divergențe între informațiile din declarațiile vamale și cele din documentele

verificate, ce conduc la apariția, modificarea și/sau anularea obligației vamale, organul

vamal este obligat să comunice despre aceasta plătitorului vamal prin întocmirea

procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale.

Instanța de apel a stabilit că, autoritatea publică apelantă invocă că, în privința SRL

„Cheton Grup” a fost inițiat un control ulterior prin reverificarea declarațiilor vamale,

iar legea specială – Codul vamal, nu stabilește un termen în interiorul căruia organul

vamal urmează să efectueze controlul vamal ulterior prin reverificarea declarației

vamale, din care considerente, partea apelantă, urma să se conducă de prevederile

Codului administrativ, care stabilește un termen general de 30 zile.

Prin urmare, din momentul cînd Serviciul Vamal a fost sesizat despre obligația

efectuării controlului în privința SRL „Cheton Grup”, prin scrisoarea Direcției valoarea

în vamă, clasificarea și originea mărfurilor a Departamentului venituri și control vamal

nr. 5138 din 02.09.2020, care, la caz, a constituit temei de inițiere a procedurii

administrative, se atestă că SRL „Cheton Grup” a fost citată (informată) pentru

prezentarea actelor necesare abia prin citația de reverificare nr. 13551 din 27 octombrie

2020, recepționată la 30 octombrie 2020, adică peste circa 56 zile (f. 107, 108 dosar

administrativ), fapt ce în aprecierea instanței de apel denotă încălcarea termenului

rezonabil de înștiințare despre inițierea procedurii administrative, cît și a termenului

general de 30 de zile în interiorul căruia urma să fie efectuat controlul în privința SRL

„Cheton Grup”, or, primele acte administrative defavorabile intimatei au fost emise de

Biroul Vamal Centru la 04 decembrie 2020 - deciziile de clasificare a mărfurilor nr.776,

777, 778, 779, 780, 781, ulterior, deciziile de clasificare nr.842, 843, 844, 845, 846,

847, 848, 849, 850, 851, 852, 853, 854, 855, 856, 857, 858, 859 din 23.12.2020 și

decizia de regularizare nr.1818 din 23.12.2020, iar, ultimul act administrativ defavorabil

a fost emis la 29 ianuarie 2021 - decizia de regularizare nr.131.

În acest context, instanța de apel a reținut că la materialele dosarului administrativ

nu se regăsește nici un act care ar confirma dispunerea motivată a prelungirii termenului

procedurii administrative în condițiile art. 60 alin.(4);(5) Cod administrativ.

Astfel, Curtea de Apel Chișinău just a concluzionat, că în speță, Serviciul Vamal a

încălcat, atît termenul rezonabil de înștiințare despre inițierea procedurii administrative,

cît și termenul general de 30 de zile în interiorul căruia urma să fie efectuat controlul în

privința SRL „Cheton Grup”.

8

Din considerentele expuse supra, instanța de apel a respins alegațiile părții apelante

Serviciului Vamal, că de către aceasta au fost respectate în tot prevederile art. 2026 din

Codul Vamal în coroborare cu art. 69, art. 70 Cod administrativ.

În continuare instanța de apel a menționat că, potrivit art.31 Cod administrativ,

actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie

motivate.

În conformitate cu art. 118 Cod administrativ, (1) Motivarea este operațiunea

administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act

administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe

care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea

deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care

autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se

refere și la argumentele expuse în cadrul audierii. (2) Motivarea completă a unui act

administrativ individual cuprinde: a) motivarea în drept – temeiul legal pentru emiterea

actului administrativ, inclusiv formele procedurale obligatorii pe care se bazează actul;

b) motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv modul de

exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; c) în cazul actelor administrative

defavorabile – o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza

emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare

conținutului final al actului etc. (3) Motivarea completă este obligatorie, este parte

integrantă a actului administrativ individual și condiționează legalitatea acestuia. (4)

Motivarea nu este obligatorie în cazul în care: a) autoritatea publică admite o petiție în

totalitate fără ca prin decizia de soluționare a ei să fie afectate drepturile sau interesele

legitime ale altor persoane; b) acest lucru este prevăzut expres de lege; sau c) autoritatea

publică emite acte administrative individuale de același fel într-un număr mai mare sau

automatizat și, conform circumstanțelor de fapt ale cazului în parte, nu se cere o

motivare.

La caz, a reținut instanța de apel că în cadrul controlului, organul vamal a stabilit

faptul că marfa importată de SRL „Cheton Grup” (produs) „Solvent organic, compus

din acetat de metil și metanol” prezentat în vrac, ce reprezintă un amestec din acetat de

metil (72-81%) și metanol (19-28%), a fost atribuită eronat la codul tarifar 291539000

„Esteri ai acidului acetic: Altele”, cu taxa vamală la import de 3 %, conform

Nomenclaturii Combinate a Mărfurilor a RM aprobată prin Legea nr. 172 din

25.07.2014, și neaccizat, mărfurilor descrise ca „Acetat de metil”, corect fiind

subpoziția tarifară 381400900 „Solvenți și diluanți organici compuși, nedenumiți și

necuprinși în altă parte; preparate concepute pentru îndepărtarea lacurilor și vopselelor:

Altele”, cu taxa vamală de 5%, conform Nomenclaturii Combinate a Mărfurilor a RM

aprobată prin Legea nr. 172 din 25.07.2014 și accize în mărime de 3714 lei/tonă aferent

anului 2016, 4560 de lei tonă aferent perioadei 2017, 4961 de lei/tona - anul 2018, 5414

lei/tonă - pentru anul 2019 și 5960 de lei/tonă pentru anul 2020, conform Anexei nr. 1,

Titlul IV din Codul Fiscal al R.M., Legea nr. 1163-XIII din 24.04.1997, fapt ce a

condiționat emiterea actelor administrative defavorabile societății reclamante/intimate.

9

La acest aspect, după cum atestă suportul probator administrat la caz, urmează că

potrivit declarațiilor vamale perfectate în perioada anilor 2016-2020, și anume: nr.

302916227 din 11.02.2016, nr. 302919079 din 24.02.2016, nr. 305111382 din

22.03.2016, nr. 305112970 din 17.05.2016, nr. 455114262 din 23.05.2016, nr.

305113855 din 15.06.2016, nr. 207013500 din 22.01.2017, nr. 207014909 din

26.01.2017, nr. 2070114725 din 27.02.2017, nr. 2070171203 din 08.08.2017, nr.

2070161474 din 12.07.2017, nr. 2070189264 din 25.09.2017, nr. 207011802 din 20

12.01.2018, nr. 207015256 din 26.01.2018, nr. 07018213 din 06.02.2018, nr.

2070110294 din 13.02.2018, nr. 2070116392 din 06.03.2018, nr. 2070190006 din

24.10.2018, nr. 2070194044 din 05.11.2018, nr. 20701101498 din 27.11.2018, nr.

2070130021 din 09.04.2019, nr. 2070168490 din 01.08.2019, nr. 20701123001 din

27.12.2019, nr. 207018082 din 03.02.2020, precum și documentele de însoțire cе

vizează tranzacțiile respective de import, produsele importate de SRL „Cheton Grup”

„Acetat de metil” au fost atribuite la codul tarifar 291539000 „Esteri ai acidului acetic:

Altele”, cu taxa vamală la import de 3 %.

Din nota analitică a Direcției control a Departamentului Antifraudă și Conformare

a Serviciului Vamal nr. 6581 din 28.09.2020 rezultă că „Acidul acetic comercial este de

culoare ușor gălbuie, având deseori un miros ușor înțepător, utilizat în industria textilă,

în tăbăcărie, drept coagulant al latexului, la fabricarea acetaților, a materialelor plastice,

a produselor farmaceutice etc.

Astfel, conform Notelor Explicative a Sistemului Armonizat de descriere și

codificare a mărfurilor, la p/t 2915 se clasifică printre altele, „principalii esteri ai

acidului acetic, dintre care: 1) Acetatul de metil (CH3.COO.CH3). Se găsește printre

produsele de distilare uscată a lemnului. Lichid cu miros de fructe. Se utilizează pentru

prepararea esențelor artificiale de fructe ca solvent al grăsimilor, al rășinilor, al

nitrocelulozei etc... ”.

Prin urmare, din materialele cauzei instanța de apel a notat că această poziție a fost

susținută incontestabil de organul vamal în perioada anilor 2016-2020, prin acceptarea

declarațiilor vamale perfectate de SRL „Cheton Grup”.

Totodată, din nota analitică a Direcției control a Departamentului Antifraudă și

Conformare a Serviciului Vamal nr. 6581 din 28.09.2020 rezultă că „pe de altă parte, a

fost analizată poziția tarifară 3814 Solvenți și diluanți organici compuși, nedenumiți și

necuprinși în altă parte; preparate concepute pentru îndepărtarea lacurilor și vopselelor.

(TV-1%, 5%). Aceasta cuprinde, „numai dacă nu sunt produse izolate, cu compoziție

chimică definită și nu se clasifică într-o poziție mai specifică, solvenții și diluanții

organici (conținând în greutate chiar mai mult de 70 % ulei din petrol). Sunt lichide mai

mult sau mai puțin volatile, utilizate printre altele, la prepararea lacurilor și vopselelor

sau pentru degresarea pieselor mecanice ețc. Se clasifică aici, de exemplu: 1)

Amestecurile de acetonă, acetat de metil și alcool metilic și amestecurile de acetat de

etil, alcool butilic și toluen.” Din același înscris se mai atestă faptul că în cadrul analizei

efectuate de Secția Clasificarea Mărfurilor, s-a stabilit că marfa importată de agentul

economic menționat anterior, ca acetat de metil crud (conținut 70-80%), producător

10

”BSAF” Germania este de facto un amestec de solvenți organici volatili și se clasifică

corect la p/t 3814.0090 (TV- 5%, + marfă supusă accizelor).

A menționat instanța de apel că, în cadrul declarațiilor 2070171028 din data de

10.08.2020, 2070150251 din data de 16.06.2020, 2070147360 din data de 09.06.2020,

acetatul de metil importat de SRL „Cheton Grup” (exportator BASF SE GMBH,

Germania, preț unitar per kg 0.5 EUR) este clasificat la p/t 3814.0090001 Alți solvenți

și diluanți organici compuși nedenumiți și necuprinși în altă parte; preparate pentru

îndepărtarea vopselelor sau lacurilor (TV - 5%), cu achitarea accizelor la cota de 5960

lei per tonă (pentru anul 2020).

Completul judiciar specializat al instanței de apel a menționat că concluziile

expuse în actele administrative contestate, cu referire la faptul că declararea produselor

la poziția tarifară 2915 39 000 este una eronată, nu conține nici o motivare clară și

concretă – reieșind din care circumstanțe faptice organul vamal a ajuns la această

concluzie, care au fost noile circumstanțe care au relevat aspectele faptice ce au fost

analizate suplimentar de către autoritatea publică emitentă. Este absolut evident reieșind

din conținutul dosarului administrativ, cât și din analiza motivării actelor administrative

că organul vamal s-a limitat doar la menționarea normelor, însă în actul administrativ nu

a prezentat o motivare clară și certă din care să rezulte justificarea soluției adoptate.

În aceste condiții argumentele organului vamal expuse în Procesul-verbal de

reverificare a declarațiilor vamale nr. 91.20/5-R din 13.01.2021, cât și în Deciziile de

clasificare a mărfurilor nr. 776-781 din 04.12.2020 21 și nr. 842-859 din 23.12.2020,

unde în urma constatărilor efectuate s-a ajuns la concluzia că, în temeiul regulilor

generale de intepretare 1 (Nota 1 de la Capitolul 29) și 6 a Nomenclaturii combinate a

mărfurilor, marfa „Acetat de metil crud (conținut 70-80%)”, datorită faptului că

reprezintă un amestec de solvenți organici volatili, urma a fi clasificată la supoziția

tarifară 3814 00 900 (TV - 5%, cota accizelor constituie 5960 lei/tonă - perioada anului

2020), constituie o revedere absolut arbitrară bazată pe aceiași situație faptică, fără a fi

administrate probe noi a unei situații juridice consumate anterior- fapt inacceptabil

pornind de la principiile activității administrative.

Mai mult, Codul administrativ la art. 30 prevede că, (1) Autoritățile publice nu pot

întreprinde măsuri cu efect retroactiv, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. (2)

Autoritățile publice nu pot întreprinde măsuri care să afecteze situațiile juridice

definitive sau drepturile dobîndite, decît în situații în care, în condițiile stabilite de lege,

acest lucru este absolut necesar pentru interesul public.

Instanța de apel a remarcat că, securitatea raporturilor juridice reprezintă o situație

de certitudine juridică care se extinde în viitor și este în favoarea unei persoane bazată,

de obicei pe un act judecătoresc, ori pe un alt eveniment ori act ca izvor de drept,

indiferent de natura juridică a acestora. Securitatea raporturilor juridice, de obicei

privește o situație cînd o chestiune a fost soluționată și nu mai implică o nouă

reexaminare. Încălcarea securității raporturilor juridice – constituie invalidarea acelei

certitudini care rezultă într-o soluție contrară beneficiului persoanei sau situația cînd

soluția nu a fost re-versată legal dar a pierdut din efectele sale încît a afectat în esență

beneficiul de care se bucură persoană.

11

La capitolul dat, Completul judiciar al instanței de apel a reiterat că, în perioada

anilor 2016-2020, potrivit declarațiilor vamale enumerate mai sus, precum și a

documentelor de însoțire cе vizează tranzacțiile respective de import, produsele

importate de SRL „Cheton Grup” „Acetat de metil” au fost atribuite la codul tarifar

291539000 „Esteri ai acidului acetic: Altele”, cu taxa vamală la import de 3 %,

autoritatea vamală acceptînd această poziție, care de fapt a fost dedusă și coincide

întocmai cu datele din actele prezentate la momentul importului mărfurilor respective,

eliberate inclusiv de producătorii acestora.

Reieșind din cele menționate supra, Completul judiciar al instanței de apel a

susținut ca întemeiată concluzia instanței de fond precum că, organul vamal nu a

motivat suficient poziția sa potrivit căreia marfa clasificată la poziția tarifară 291539000

„Esteri ai acidului acetic: Altele”, la momentul importului a fost greșit clasificată la

această poziție tarifară, urmând a fi corect clasificată la poziția 381400900 „Solvenți și

diluanți organici compuși, nedenumiți și necuprinși în altă parte; preparate concepute

pentru îndepărtarea lacurilor și vopselelor: Altele”. Or, așa cum rezidă din nota analitică

enunțată supra, organul vamal, dispunând reclasificarea se bazează doar pe presupuneri

„se presupune a fi folosit ca solvent sau diluent pentru lacuri, vopsele și alte materiale

de acest tip. Prin urmare, există dubiu rezonabil de a considera că și alte importuri ale

agentului economic SRL „Cheton Grup” de marfa acetat de metil, (exportator STERA

CHEMICALS SRL România, originea mărfii Germania) declarat la p/t 2915.39 prezintă

risc major de clasificare eronată a codului mărfii în vederea eschivării de la plata în

măsură deplină a drepturilor de import aferente mărfii.” și nicidecum pe date concrete

care să facă diferența dintre acetatul de metil importat de la exportatorul STERA

CHEMICALS SRL România, originea mărfii Germania și declarat la p/t 2915.39 și

acetatul de metil importat de la exportatorul BASF SE GMBH, Germania, preț unitar

per kg 0.5 EU și clasificat la p/t 3814.0090001, unde în toate cazurile declarațiile au fost

acceptate de organul vamal.

Mai mult ca atît, autoritatea publică nu a ținut cont de lipsa interesului a SRL

„Cheton Grup” de a declara marfa importată la p/t 291539000 în mod eronat, din

considerentul că acesta beneficia în orice caz de restituirea accizelor. Prin urmare,

analiza făcută de organul vamal în privința produselor importate de SRL „Cheton Grup”

nu face o claritate a diferențelor constatate indubitabil dintre produsele clasificate la

poziția tarifară 2915 39 000 și cele de la poziția tarifară 3814 00 900 și nici nu

motivează incontestabil raționamentele potrivit cărora a constatat că declararea

produselor la poziția tarifară 2915 39 000 este una eronată.

Conform art. 7 din Codul vamal, dacă acordurile internaționale la care Republica

Moldova este parte stabilesc alte norme decît cele prevăzute de prezentul cod și de alte

acte normative în domeniul vamal ale Republicii Moldova, prioritate au acordurile

internaționale.

Completul judiciar al instanței de apel a remarcat că, prin Legea nr. 112 din

22.04.2004, Republica Moldova a aderat la Convenția internațională privind sistemul

armonizat de descriere și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983.

12

Conform art. 3 al Convenției, (1) Sub rezerva excepțiilor menționate la articolul 4:

(a) fiecare parte contractantă se angajează, cu excepția aplicării dispozițiilor de la

paragraful (c) de la prezentul alineat, ca, de la data de la care prezenta convenție intră în

vigoare, în ceea ce o privește, nomenclaturile sale tarifare și statistice să fie conforme cu

Sistemul armonizat. Aceasta se angajează, prin urmare, ca pentru stabilirea

nomenclaturilor sale tarifare și statistice: 1. să utilizeze toate pozițiile și subpozițiile

Sistemului armonizat, fără completări sau modificări, precum și codurile numerice

aferente acestora; 202 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 02/vol. 3 2. să aplice

normele generale de interpretare a Sistemului armonizat, precum și toate notele de la

secțiuni, capitole și subpoziții și să nu modifice domeniul de aplicare a secțiunilor,

capitolelor, pozițiilor și subpozițiilor Sistemului armonizat; 3. să respecte ordinea de

numerotare a Sistemului armonizat; (b) fiecare parte contractantă pune, de asemenea, la

dispoziția publicului statisticile sale comerciale de import și de export, în conformitate

cu codul din ș ase cifre al Sistemului armonizat sau, la inițiativa părții contractante

respective, peste acest nivel, în măsura în care această publicare nu este exclusă din

motive excepționale, cum ar fi cele legate de caracterul confidențial al informațiilor

comerciale sau de securitatea națională; (c) nici o dispoziție a prezentului articol nu

obligă părțile contractante să utilizeze subpozițiile Sistemului armonizat în

nomenclatura lor tarifară, cu condiția ca acestea să respecte, în nomenclatura lor tarifară

ș i statistică combinată, obligațiile menționate la paragraful (a) punctele 1, 2 și 3 de mai

sus. (2) Prin respectarea angajamentelor menționate la alineatul (1) paragraful (a) de la

prezentul articol, fiecare parte contractantă poate proceda la acele adaptări ale textului

care sunt indispensabile pentru ca Sistemul armonizat să producă efecte în cadrul

legislației lor naționale. (3) Nici o dispoziție a prezentului articol nu interzice părților

contractante să creeze, în nomenclaturilor lor tarifare sau statistice, subdiviziuni pentru

clasificarea mărfurilor la un nivel superior celui al Sistemului armonizat, cu condiția ca

aceste subdiviziuni să fie adăugate și codificate la un nivel superior celui al codului

numeric din șase cifre care figurează în anexa la prezenta convenție.

În acest sens, instanța de apel a menționat, că mărfurile declarate de SRL „Cheton

Grup” au fost importate de pe teritoriul vamal al Uniunii Europene, fiind exportate de

pe acest teritoriu conform declarațiilor vamale sub codul tarifar confirmat inclusiv de

producătorul exportator - 291539000, ceia în temeiul normei citate supra, confirmă

corectitudinea declarării codului tarifar la momentul importului mărfii pe teritoriul

Republicii Moldova.

Mai mult, Serviciul Vamal la clasificarea mărfii importate de SRL „Cheton Grup”

a invocat prevederile pct. 1 și 6 a Nomenclaturii combinate a mărfurilor aprobată prin

Legea RM nr. 172 din 25.07.2014, textul poziției tarifare 3814, textul subpoziției

38140090, nota 1 de la capitolul 29, prevederile Notelor explicative ale Sistemului

Armonizat de descriere și codificare a mărfurilor de la Considerații generale ale

capitolului 29, A, al cincilea paragraf.

În acest context, Completul judiciar al instanței de apel a constatat că organul

vamal s-a limitat doar la menționarea acestor norme, însă în actele administrative

13

contestate nu a prezentat o motivare clară și certă din care să rezulte justificarea soluției

adoptate.

Art. 29 din Codul administrativ prevede că, (1) Orice măsură întreprinsă de

autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau libertățile prevăzute de lege

trebuie să corespundă principiului proporționalității. (2) O măsură întreprinsă de

autoritățile publice este proporțională dacă: a) este potrivită pentru atingerea scopului

urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege; b) este necesară pentru atingerea

scopului; c) este rezonabilă. (3) Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una

rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul

urmărit.

Conceptual, proporționalitatea acțiunii administrative, în special a actului

administrativ individual, constă în obligația autorităților publice de a nu interveni în

drepturile cetățeanului, decât într-un mod armonios și echilibrat și doar atunci când o

cere interesul publice, fără a atinge substanța dreptului subiectiv. Ingerințele în

drepturile omului prin acțiune administrativă nu este exclusă, însă ea trebuie să

urmărească un scop legitim și, potrivă, necesară și rezonabilă.

Proporționalitatea este un element obligatoriu al principiului legalității acțiunii

administrative. Controlul judecătoresc efectiv realizat prin acțiunea în contencios

administrativ obligă judecătorul administrativ să verifice respectarea acestei axiome

juridice de către autoritățile publice, atunci când se relaționează cu cetățeanul prin

acțiunea administrativă. Orice hotărâre judecătoreasca prin care se înfăptuiește

jurisdicția administrativă trebuie să conțină efectuarea testului proporționalității. Astfel,

orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau

libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporționalității. Verbul

„trebuie” utilizat de legiuitorul Republicii Moldova în textul articolului 29 din Codul

administrativ denotă despre o obligație absolută de respectare de către autoritățile

publice a proporționalității atunci când întreprind măsuri oficiale, dar și obligația

instanței de judecată de a verifică în ce măsura corespunde proporționalității.

Principiul proporționalității este derivat din statul de drept și are scopul de a proteja

cetățenii de administrație publică disproporționată. Se bazează pe relația dintre scop și

mijloace. Deci mijloacele pentru atingerea unui scop anume trebuie să fie potrivite,

necesare și rezonabile. O măsură este potrivită numai dacă poate atinge scopul dorit și

este necesară numai dacă nu este disponibil un alt mijloc la fel de adecvat care să nu

interfereze cu drepturile persoanei în cauză. Mai mult, relația dintre scop și mijloace nu

trebuie să fie lipsită de rezonabilitate. O încălcare a principiului proporționalității duce

la nelegalitatea actului administrativ individual și nu poate fi înlăturată.

Astfel, instanța de apel a remarcat că, contrar prevederilor art.29 Cod

administrativ, Serviciul Vamal, la emiterea actelor administrative nu a respectat nici

principiul proporționalității la emiterea actelor administrative contestate, deoarece,

măsura întreprinsă de organul vamal nu este rezonabilă, deoarece ingerința produsă este

disproporțională în raport cu scopul urmărit. Or, impunerea unor sancțiuni SRL „Cheton

Grup”, care pe toată perioada supusă controlului a respectat prevederile legii și actele

prezentate au fost acceptate de organul vamal timp de 4 ani fără a fi constatate careva

14

încălcări, constituie o ingerință nerezonabilă și disproporțională cu scopul urmărit de

lege.

În consecință, instanța de apel just a conchis că instanța de fond întemeiat și legal a

anulat deciziile de clasificare a mărfurilor emise Biroul Vamal Centru nr.776, 777, 778,

779, 780, 781 din 04.12.2020 și nr.842, 843, 844, 845, 846, 847, 848, 849, 850, 851,

852, 853, 854, 855, 856, 857, 858, 859 din 23.12.2020; deciziile de regularizare emise

Biroului Vamal Centru nr.1818 din 23.12.2020 și nr.131 din 29.01.2021 și deciziile din

12.01.2021, 18.01.2021 și 03.03.2021 emise de Serviciul Vamal la cererile prealabile.

La 25 octombrie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art.245 alin.(1) din

Codul administrativ, Serviciul Vamal a depus cerere de recurs nemotivată împotriva

deciziei instanței de apel, iar la 06 ianuarie 2023, cu respectarea termenului prevăzut la

art.245 alin.(2) din Codul administrativ, a fost prezentată motivarea recursului,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii depuse de SRL

„Cheton Grup”.

În motivarea recursului Serviciul Vamal a indicat că nu sunt de acord cu decizia

instanței de apel, deoarece la emiterea deciziei contestate au fost încălcate normele de

drept material, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată și că a fost

interpretată în mod eronat a legea.

Nu este de acord cu concluzia instanței de apel precum că: „ în speță, Serviciul

Vamal a încălcat atît termenul rezonabil de înștiințare despre inițierea procedurii

administrative cît și termenul general de 30 de zile în interiorul căruia urma să fie

efectuat controlul în privința SRL „Cheton Grup” și că Serviciul Vamal a respectat în

tot prevederile art. 2026 din Codul Vamal în coroborare cu art. 69, art. 70 Cod

administrativ”, deoarece de către Serviciul Vamal, au fost respectate în tot prevederile

art. 2026 din Codul vamal în coroborare cu art. 69, art. 70 Cod administrativ, respectiv

au fost remise în adresa intimatului, citațiile de reverificare nr. 13551 din 27.10.2020,

nr. 14591 din 18.11.2020, nr. 62 din 04.01.2021 și nr. 388 din 14.01.2021, prin care

agentul economic a fost înștiințat despre efectuarea reverificării, toate fiind expediate

prin poșta terestră și recepționate de agentul economic.

A menționat că procedura de efectuare a controlului ulterior prin reverificarea

declarațiilor vamale este reglementată de Codul vamal al Republicii Moldova și

Hotărârea Guvernului nr. 1000 din 17.10.2018 pentru aprobarea Regulamentului cu

privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale.

Totodată, a menționat recurentul că potrivit art. 1811 alin. (2) din Codul vamal al

Republicii Moldova, controlul ulterior este efectuat de organele vamale, conform

procedurii stabilite de Guvern, prin auditul postvămuire sau reverificarea declarației

vamale pe o perioadă ce nu depășește termenul de prescripție stabilit la art. 127 alin.

(10) .

Conform prevederilor art. 127 alin.(10) din Codul vamal, cu excepția cazurilor

prevăzute la alin.(11), termenul de prescripție pentru determinarea obligațiilor vamale

este de 4 ani, calculat conform art.2025 alin.(2).

15

Astfel, art. 2025 alin.(2) lit. b) din Codul vamal, indică că, persoanele care

desfășoară tranzacții economice externe sunt obligate să păstreze documentele aferente

acestor operațiuni, în scopul desfășurării controlului ulterior, pentru o perioadă de 4 ani

calendaristici, care se calculează după cum urmează: în cazul mărfurilor puse în liberă

circulație în alte împrejurări decât cele stabilite la lit. a) sau al mărfurilor declarate

pentru export - de la sfârșitul anului calendaristic în care sînt acceptate declarațiile de

punere în liberă circulație sau cele de export”.

A susținut că, pertinent cazului din speță constituie Decizia Curții Constituționale a

Republicii Moldova nr. 125 din 25.11.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.l67g/2019

privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 1412 alin. (2 ) din

Codul vamal (clasificarea mărfurilor de către organele vamale), prin care a reținut că

termenul de 4 ani este o perioadă de timp în interiorul căruia, pe de o parte, agentul

economic este ținut să păstreze actele aferente ranzacțiilor economice externe, iar pe de

altă parte, organul vamal este îndreptățit să efectueze controlul ulterior de reverificare a

declarației vamale. Prin stabilirea acestui termen participanții la raporturile juridice se

asigură cu previzibilitatea și certitudinea necesară tranzacțiilor de import al mărfurilor.

La fel recurentul nu este de acord cu argumentul instanței de apel precum că

organul vamal nu a motivat suficient poziția sa potrivit căreia marfa clasificată la poziția

tarifară 291539000 „Esteri ai acidului acetic: Altele”, la momentul importului a fost

greșit clasificată la această poziție tarifară, urmând a fi corect clasificată la poziția

381400900 „Solvenți și diluanți organici compuși, nedenumiți și necuprinși în altă

parte; preparate concepute pentru îndepărtarea lacurilor și vopselelor: Altele”.

Or, așa cum rezidă din nota analitică enunțată supra, organul vamal, dispunând

reclasificarea se bazează doar pe presupuneri „se presupune a fi folosit ca solvent sau

diluent pentru lacuri, vopsele și alte materiale de acest tip.

Prin urmare, există dubiu rezonabil de a considera că și alte importuri ale agentului

economic SRL „Cheton Grup” de marfa acetat de metil, (exportator STERA

CHEMICALS SRL România, originea mărfii Germania) declarat la p/t 2915.39 prezintă

risc major de clasificare eronată a codului mărfii în vederea eschivării de la plata în

măsură deplină a drepturilor de import aferente mărfii”, și nicidecum pe date concrete

care să facă diferența dintre acetatul de metil importat de la exportatorul STERA

CHEMICALS SRL România, originea mărfii Germania și declarat la p/t 2915.39 și

acetatul de metil importat de la exportatorul BASF SE GMBH, Germania, preț unitar

per kg 0.5 EU și clasificat la p/t 3814.0090001, unde în toate cazurile declarațiile au fost

acceptate de organul vamal.

De asemenea este eronată și concluzia instanței de apel că, autoritatea publică nu a

ținut cont de lipsa interesului a SRL „Cheton Grup” de a declara marfa importată la p/t

291539000 în mod eronat, din considerentul că acesta beneficia în orice caz de

restituirea accizelor.

Prin urmare, analiza făcută de organul vamal în privința produselor importate de

SRL „Cheton Grup” nu face o claritate a diferențelor constatate indubitabil dintre

produsele clasificate la poziția tarifară 2915 39 000 și cele de la poziția tarifară 3814 00

16

900 și nici nu motivează incontestabil raționamentele potrivit cărora a constatat că

declararea produselor la poziția tarifară 2915 39 000 este una eronată.

În acest sens a adus la cunosțință că, Nota analitică nr. 6581 din 28 septembrie

2020 la care fac referire instanțele de judecată inferioare, reprezintă concluziile și

recomandările Direcției Control Ulterior din cadrul Departamentului Antifraudă și

Conformare din cadrul Serviciului Vamal, propuse în urma efectuării unei analize de

risc asupra poziției tarifare 2915.

Instanța de apel a mai menționat că, „mărfurile declarate de SRL „Cheton Grup”

au fost importate de pe teritoriul vamal al Uniunii Europene, fiind exportate de pe acest

teritoriu conform declarațiilor vamale sub codul tarifar confirmat inclusiv de

producătorul exportator - 291539000, ceia în temeiul normei citate supra, confirmă

corectitudinea declarării codului tarifar la momentul importului mărfii pe teritoriul

Republicii Moldova”.

Referitor la acest argument al instanței de apel a indicat recurentul că, acțiunile

organului vamal au fost efectuate în strictă conformitate cu actele normative în vigoare,

dat fiind faptul că prevederile art. 1412 alin. (2) și alin. (22) al Codului vamal, stabilesc

expres că „în caz de clasificare incorectă a mărfurilor, organele vamale au dreptul să

efectueze de sine stătător clasificarea lor în corespundere cu Nomenclatura combinată a

mărfurilor și normele metodologice existente, prin emiterea deciziei de clasificare a

mărfurilor” și “organul vamal este în drept să emită decizia de clasificare a mărfurilor

după acordarea liberului de vamă.

A menționat, că clasificarea mărfurilor și aprecierea codului tarifar se efectuează în

strictă conformitate cu Nomenclatura combinată a mărfurilor (Legea nr. 172/2014),

elaborată potrivit Convenției internaționale cu privire la Sistemul armonizat de descriere

și codificare a mărfurilor la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 112/2004,

prin aplicarea regulilor generale de interpretare și în corespundere cu Notele Explicative

ale Sistemului Armonizat de descriere și codificare a mărfurilor elaborate de

Organizația Mondială a Vămilor, a Notelor Explicative la Nomenclatura combinată a

mărfurilor (Ordinul Serviciului Vamal nr.114-0/2020), precum și în baza Normelor

metodologice referitor la clasificarea unor categorii de mărfuri, elaborate de către

Serviciul Vamal.

Astfel, urmare analizei, în strictă conformitate cu Nomenclatura combinată a

mărfurilor (Legea nr. 172/2014), elaborată potrivit Convenției internaționale cu privire

la Sistemul armonizat de descriere și codificare a mărfurilor la care Republica Moldova

a aderat prin Legea nr. 112/2004, prin aplicarea regulilor generale de interpretare și în

corespundere cu Notele Explicative ale Sistemului Armonizat de descriere și codificare

a mărfurilor elaborate de Organizația Mondială a Vămilor, a Notelor Explicative la

Nomenclatura combinată a mărfurilor (Ordinul Serviciului Vamal nr.114-0/2020),

precum și în baza Normelor metodologice referitor la clasificarea unor categorii de

mărfuri, elaborate de către Serviciul Vamal, a informațiilor disponibile organului vamal,

precum și a celor prezentate în cadrul controlului de către reprezentantul agentului

economic, au fost întocmite Deciziile de clasificare nr. 776-781 din 04.12.2020 și nr.

842-859 din 23.12.2020, în care sunt enunțate caracteristicile ce au stat la baza

17

clasificării, precum și încadrarea tarifară a mărfurilor importate și stabilite inițial ca

fiind cu risc potențial de încadrare tarifară eronată.

Totodată, a adus la cunoștință că, sunt relevante la caz prevederile punctului 22

(modificat prin Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr. 11 din 15.05.2017) din Hotărârea

Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 24.12.2010 cu privire la practica examinării

în contencios administrativ a litigiilor legate de aplicarea legislației vamale, și anume, la

examinarea acestei categorii de pricini, instanța de judecată nu este în drept de sine

stătător să efectueze clasificarea mărfurilor, conform Nomenclaturii combinate a

mărfurilor, ci trebuie să se pronunțe asupra lesalității și temeiniciei actelor

administrative, emise de către organele vamale, acțiunilor sau inacțiunilor acestora, să

constate și să elucideze toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

pricinii și care au stat la baza emiterii hotărârii judecătorești. Se atenționează instanțele

de judecată că, în conformitate cu prevederile art. 230 CPC, la soluționarea acestei

categorii de pricini, instanțele judecătorești, printr-o încheiere, pot atrase, din oficiu sau

la cererea oricărui participant la proces, specialiști în domeniul respectiv pentru

consultații, explicații și ajutor tehnic”, acțiune ce nu a fost efectuată de către instanța de

judecată. Astfel, instanța de fond a evitat să atragă în proces specialiști din domeniu,

nefiind efectuată o expertiză în acest sens.

Astfel, a susținut că, instanțele inferioare nu au analizat argumentele organului

vamal expuse în Procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 91.20/5-R din

13 ianuarie 2021, cât și în deciziile de clasificare a mărfurilor nr. 776-781 din 04

decembrie 2020 și nr. 842-859 din 23 decembrie 2020, unde în urma constatărilor

efectuate s-a ajuns la concluzia că, în temeiul regulilor generale de interpretare (Nota 1

de la Capitolul 29) și 6 a Nomenclaturii combinate a mărfurilor, marfa „Acetat de metil

crud (conținut 70-80%)”, datorită faptului că reprezintă un amestec de solvenți organici

volatili, urma a fi clasificată la supoziția tarifară 3814 00 900 (TV -5%. cota accizelor

constituie 5960 lei/tonă — perioada anului 2020).

Drept urmare, mărfurile analizate conform declarațiilor vamale sus-menționate,

urmează a fi clasificate la subpoziția tarifară 381400900 „Solvenți și diluanți organici

compuși, nedenumiți și necuprinși în altă parte; preparate concepute pentru îndepărtarea

lacurilor și vopselelor: Altele”, în corespundere cu regulile generale de interpretare nr. 1

și 6 ale Nomenclaturii Combinate a Mărfurilor aprobată prin Legea nr. 172 din

25.04.2014, textul poziției tarifare 3814, textul subpoziției 38140090, nota 1 a

capitolului 29, precum și cu prevederile menționate în Notele explicative ale Convenției

internaționale privind Sistemul armonizat de descriere și codificare a mărfurilor din 14

iunie 1983, Considerațiile generale ale Capitolului 29, A, paragraful al cincilea.

Pornind de la cele expuse, în cadrul verificării corectitudinii atribuirii poziției

tarifare, s-a constatat că agentul economic SRL „Cheton Grup” a atribuit eronat codul

tarifar 291539000 „Esteri ai acidului acetic: Altele ”, cu taxa vamală la import de 3 %,

conform Nomenclaturii Combinate a Mărfurilor a Republicii Moldova aprobată prin

Legea nr. 172 din 25.07.2014, și neaccizat, mărfurilor descrise ca „Acetat de metil”,

importate conform declarațiilor vamale nr. 302916227 din 11.02.2016, 302919079 din

24.02.2016, 305111382 din 22.03.2016 (art. 2), 305 112970 din 17.05.2016, 455114262

18

din 23.05.2016, 305113855 din 15.06.2016 (art. 1), 207013500 din 22.01.2017,

207014909 din 26.01.2017, 2070114725 din 27.02.2017, 2070171203 din 08.08.2017,

2070161474 din 12.07.2017, 2070189264 din 25.09.2017, 20701802 din 12.01.2018,

207015256 din 26.01.2018, 207018213 din 06.02.2018, 2070110294 din 13.02.2018,

2070116392 din 06.03.2018, 2070190006 din 24.10.2018, 2070194044 din 05.11.2018,

20701101498 din 27.11.2018, 2070130021 din 09.04.2019, 2070168490 din

01.08.2019, 20701123001 din 27.12.2019, 207018082 din 03.02.2020, corect fiind

subpoziția tarifară 381400900 „Solvenți și diluanți organici compuși, nedenumiți și

necuprinși în altă parte; preparate concepute pentru îndepărtarea lacurilor și vopselelor:

Altele”, cu taxa vamală de 5%, conform Nomenclaturii Combinate a Mărfurilor a

Republicii Moldova aprobată prin Legea nr. 172 din 25.07.2014 și accize în mărime de

3714 lei/tonă aferent anului 2016, 4560 de lei tonă aferent perioadei 2017, 4961 de

lei/tonă - anul 2018, 5414 lei/tonă - pentru anul 2019 și 5960 de lei/tonă pentru anul

2020, conform Anexei nr. 1, Titlul IV din Codul fiscal al Republicii Moldova, Legea nr.

1163-XIII din 24.04.1997.

În final, este greșită și concluzia instanței de apel că, organul vamal contrar

prevederilor art.29 Cod administrativ, nu a respectat nici principiul proporționalității la

emiterea actelor administrative contestate, deoarece, măsura întreprinsă de organul

vamal nu este rezonabilă, deoarece ingerința produsă este disproporțională în raport cu

scopul urmărit. Or, impunerea unor sancțiuni reclamantei, care pe toate perioada supusă

controlului a respectat prevederile legii și actele prezentate au fost acceptate de organul

vamal timp de 4 ani fără a fi constatate careva încălcări, este o ingerință nerezonabilă și

neproporțională cu scopul urmărit de lege.

Referitor la argumentul instanței de apel a comunicat că, Serviciul Vamal a

respectat întru totul prevederile art. 29 din Codul administrativ prin faptul că în urma

efectuării controlului ulterior prin reverificarea declarațiilor vamale al agentului

economic s-au încasat drepturile de import care urmau a fi încasate la momentul

acordării liberului de vamă ceea ce înseamnă, că această măsură a fost potrivită pentru

atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirilor atribuite prin lege, or, conform

alin. (2), art. 1811 Cod vamal, controlul ulterior este efectuat de organele vamale,

conform procedurii stabilite de Guvern, prin auditul postvămuire sau reverificarea

declarației vamale, pe o perioadă ce nu depășește termenul de prescripție stabilit la art.

127 alin. (10)”

Respectiv, această măsură a fost necesară pentru atingerea scopului urmărit, adică,

de a regulariza situația prin încasarea acestor drepturi de import, aceasta fiind și o

măsură rezonabilă, or, conform art. 1811 alin. (7 ) din Codul vamal al Republicii

Moldova, legiuitorul a 15 indicat expres că, dacă după controlul ulterior rezultă că

dispozițiile ce reglementează destinația vamală respectivă au fost aplicate eronat,

organul vamal ia măsuri pentru regularizarea situației, indiferent de nivelul și forma de

control vamal aplicate anterior în concluzie.

Astfel, a considerat că deciziile de clasificare a mărfurilor nr. 776, 777, 778 , 779 ,

780, 781, din 04.12.2020, și nr. 842, 843, 844, 845, 846, 847, 848, 849, 850, 851, 852,

853, 854, 855, 856, 857, 868, 859 din 23.12.2020, deciziile de regularizare nr.1818 din

19

23.12.2020 și nr. 131 din 29.01.2021, precum și deciziile din 12.01.2021, 18.01.2021 și

03.03.2021, emise de către Serviciul Vamal la cererile prealabile au fost întocmite în

conformitate cu prevederile legislației vamale pertinente menționată supra, fapt pentru

care nu putem pune la îndoială legalitatea și temeinicia acestora, or, de către organul

vamal au fost respectate pe deplin prevederile legale sub aspectul inițierii procedurii

administrative, motivării actelor administrative contestate prin prisma prevederilor art.

118 din Codul administrativ, precum și a dreptului discreționar consfințit în art. 16 din

Codul administrativ, ca rezultat actele administrative contestate fiind emise în

corespundere cu normele legii materiale aplicabile speței.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 25 octombrie 2022, iar

cererea de recurs nemotivată a fost depusă de către Serviciul Vamal la 25 octombrie

2022 (f.d. 152, 183).

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 12 ianuarie 2023, Biroului Vamal

Centru i-a fost notificată, prin intermediul oficiului poștal, decizia integrală din 25

octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 182).

În condițiile enunțate, recursul nemotivat depus la 25 octombrie 2022 și respectiv

cel motivat depus la 06 ianuarie 2023, sunt în termen (f.d. 183, 185-200).

La 27 ianuarie 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa SRL „Cheton

Grup” copia recursului depus de Serviciul Vamal cu înștiințarea despre necesitatea

prezentării referinței.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea

de recurs depusă de Serviciul Vamal inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

20

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

21

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Serviciul Vamal.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Serviciul Vamal se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

22