3ra-864/23 — contestarea actului administrativ

3ra-864/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-864/23

2-20018416-01-3ra-15082023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, D. Băbălău, I. Dutca)

Î N C H E I E R E

26 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de către Corcimar Corneliu,

reprezentat de avocatul Leșan Nicolae,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Corcimar Corneliu împotriva Preturii sect. Botanica, mun. Chișinău,

persoane terțe Primăria mun. Chișinău, Consiliul mun. Chișinău, Ciofu Maria cu

privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2023, prin care s-a

respins apelul declarat de Corcimar Corneliu împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani din 08 decembrie 2021,

c o n s t a t ă:

La 10 februarie 2020, Corcimar Corneliu a depus acțiune în contencios

administrativ împotriva Preturii sect. Botanica, mun. Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ individual defavorabil.

În motivare, a indicat că, despre emiterea dispoziției nr. 36 din 17 aprilie

2019 ”Cu privire la demolarea și evacuarea gardului metalic și copertinelor

instalate neautorizat în preajma blocului locativ din str. Grenoble, 205,”, a aflat

anterior înaintării cererii prealabile, astfel nu a fost înștiințat despre procedura

administrativă, fiind încălcată procedura de examinare a problemei, lipsindu-l de

dreptul de a participa la examinare, de a prezenta apărarea și acte/documente în

susținere.

Reclamantul susține că, dispoziția nr.36 din 17 aprilie 2019 a fost emis cu

încălcarea procedurii și legislației în vigoare, nefiind întrunite condițiile pentru

emiterea unei astfel de dispoziții, prejudiciind astfel drepturile și interesele

fundamentale ale sale.

În conformitate cu prevederile art.162, art.164-165, art.166-167 din Codul

administrativ, a inițiat procedură prealabilă, prin înaintarea în adresa

administrației publice locale a cererii prealabile, solicitând anularea dispoziției

1

nr.36 din 17 aprilie 2019, ca fiind emisă contrar legii și procedurii expres

prevăzute de lege.

Prin înștiințarea nr. C-970/19 din 30 decembrie 2019, a fost informat despre

lipsa temeiurilor de anulare a actului administrativ.

Reclamantul menționează că, din actul administrativ contestat rezultă că, a

fost întemeiat și pe prevederile Regulamentului provizoriu privind procedura de

demolare a construcțiilor executate ilegal pe terenurile ce aparțin domeniului

public/privat al mun. Chișinău, în concret pct. 1. 3.

Cu referire la prevederile pct.1.3, indică reclamantul că, prin construcție

neautorizată se subînțelege orice tip de construcții capitale (construcții cu

destinație locativă sau cu altă destinație, împrejmuiri), construcții ușor

demontabile (gherete, tarabe, garaje metalice, copertine, panouri publicitare,

împrejmuiri din lemn sau metal, instalații ce blochează căile de acces, amplasate

pe terenuri ce aparțin domeniului public/privat al mun. Chișinău), precum și

amenajările spațiilor publice, executate în lipsa certificatului de urbanism pentru

proiectare, documentației de proiect și autorizației de construire.

Susține că, în temeiul hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 08

mai 2017, au fost anulate pct. 1. 3. și pct. 1. 4. din Regulamentul provizoriu

privind procedura de demolare a construcțiilor executate ilegal pe terenurile ce

aparțin domeniului public/privat al mun. Chișinău, aprobat prin decizia

Consiliului mun. Chișinău nr. 10/10 din 04 decembrie 2014 - ca fiind ilegale.

În acest context, reclamantul menționează prevederile art.123 alin. (2) din

Codul de procedură civilă, conform cărora, faptele stabilite printr-o hotărâre

judecătorească irevocabilă într-o cauza civilă soluționată anterior în instanța de

drept comun sau în instanța specializată sunt obligatorii pentru instanța care

judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la

judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.

Reclamantul a invocat că, Regulamentul provizoriu privind procedura de

demolare a construcțiilor executate ilegal pe terenurile ce aparțin domeniului

public/privat al mun. Chișinău, a încetat de drept, având în vedere și faptul, că

Codul contravențional prevede expres o altă procedură legală, decât cea reținută

potrivit Regulamentului, iar în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2) din

Legea privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale

administrației publice centrale și locale, actele normative ale autorităților

administrației publice locale trebuie să corespundă întocmai prevederilor

constituționale.

Corcimari Corneliu a susținut că, Dispoziția nr. 36 din 17 aprilie 2019 este

emisă contrar legii, fiind bazată pe acte anulate și de drept încetate, precum și cu

încălcarea procedurii, expres stabilite potrivit Codului contravențional.

Reclamantul a solicitat anularea dispoziției nr.36 din 17 aprilie 2019 ”Cu

privire la demolarea și evacuarea gardului metalic și copertinelor instalate

neautorizat în preajma blocului locativ din str. Grenoble, 205,”.

Prin încheierea protocolară din 07 octombrie 2020 a fost atrasă în proces în

calitate de terț Ciofu Maria.

Prin încheierea protocolară din 13 iulie 2021 au fost atrași în proces în

calitate de terți Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău.

2

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 08 decembrie 2021,

s-a respins acțiunea înaintată de Corcimari Corneliu, terții Ciofu Maria, Primăria

mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, ca neîntemeiată.

Nefiind deacord cu soluția adoptată, la data de 22 decembrie 2021, Corcimar

Corneliu, a declarat apel, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

din 08 decembrie 2021, iar la 16 martie 2022 a depus cerere de apel motivată,

prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri

prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2023, s-a respins apelul

declarat de Corcimar Corneliu împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 08 decembrie 2021.

În susținerea deciziei pronunțate, Curtea de Apel Chișinău reieșind din

materialele cauzei și făcând trimitere la dispozițiile art. 20 art. 21 alin. (1) lit. s) și

r), art. 22 din Legea privind statutul municipiului Chișinău și în temeiul

Regulamentului de organizare și funcționare, organigramei tip, efectivului-limită

al statelor de personal și structurii preturilor de sector, art. 59 din Legea nr. 436

din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a conchis că acțiunea

înaintată de Corcimar Corneliu este neîntemeiată.

Astfel, instanța de apel a catalogat ca fiind justă concluzia primei instanțe

precum că, Dispoziția nr. 36 din 17 aprilie 2019 a fost precedată de emiterea

prescripțiilor nr. 3/19 din 20 martie 2019 și nr. 4/19 din 20 martie 2019

recepționate de către Corcimar Corneliu și Ciofu Maria la 25 martie 2019, prin

care (prescripția nr. 3/19 din 20 martie 2019) i s-a stabilit lui Corcimar Corneliu

un termen rezonabil de demontare/demolare benevolă a gardului metalic și

copertinelor instalate neautorizat în preajma blocului locativ din str. Grenoble,

205, iar ca efect al indolenței reclamantului de a satisface conduita prevăzută în

prescripție, pretorul sec. Botanica, mun. Chișinău a emis dispoziția nr. 36 din 17

aprilie 2019.

Respectiv, instanța a constatat că, conduita autorității publice denotă

respectarea procedurii legale în sensul emiterii actului administrativ individual

contestat, or, dispoziția nr. 36 din 17 aprilie 2019 a fost motivată elocvent atât în

fapt cât și în drept, iar abuzuri nu au fost conturate.

Instanța de apel a reținut că, nici în prima instanță și nici în instanța de apel,

nu au fost prezentate informații vis-a-vis de anularea Regulamentului provizoriu

privind procedura de demolare a construcțiilor executate ilegal pe terenurile ce

aparțin domeniului public/privat al municipiului Chișinău, aprobat prin dispoziția

Primarului mun. Chișinău nr. 883-d din 19 august 2014, întru confirmarea

argumentelor invocate, prin urmare acestea urmând a fi apreciate ca fiind

declarative.

De altfel, instanța de apel a catalogat ca fiind neîntemeiat argumentul

apelantului cu referire la oportunitatea intervenirii în proces a terțului - Asociația

Coproprietarilor în Condominiu nr.38 mun. Chișinău, ca fiind gestionarul

terenului în preajma blocului locativ din str. Grenoble, 205, mun. Chișinău, or, la

caz obiectul litigiului nu se referă și nu lezează drepturile acesteia.

3

Astfel, Curtea de Apel Chișinău a relevat că, temeiuri pentru atragerea

Asociației Coproprietarilor în Condominiu nr. 38 mun. Chișinău, în procesul de

judecată, nu au fost constatate, or, Dispoziția nr.36 din 17 aprilie 2019 emisă de

Pretura sec. Botanica, mun. Chișinău, vizează expres persoanele fizice Corcimar

Corneliu și Ciofu Maria.

Prin urmare, în contextul celor enunțate, instanța de apel a conchis că, nu

există temeiuri legale pentru anularea hotărârii primei instanțe, la caz fiind

stabilite toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a

cauzei, prin aprecierea corectă a probelor din dosar și prin aplicarea corectă a

legii materiale și procedurale, astfel constatându-se legalitatea hotărârii primei

instanțe în întregul ei.

La 13 iunie 2023, Corcimar Corneliu, reprezentat de avocatul Leșan Nicolae,

a depus recurs nemotivat, iar la 28 august 2023 a prezentat motivarea recursului

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2023, solicitând casarea

acesteia și emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a indicat că, instanța de fond și

instanța de apel în lipsa unei analize necesare, au preluat poziția părții

intimate/pârâte, ignorând aspecte esențiale a litigiului dedus judecății, ceea ce și a

determinat netemeinica hotărârii/deciziei date în cauză.

Instanța de apel a ignorat circumstanțe de fapt și drept esențiale pentru

examinarea obiectivă a cauzei.

Actul administrativ individual defavorabil, este lipsit de motivație, fapt ce

contravine art. 118 Cod administrativ.

Instanțele inferioare au reținut pretinsa motivare/temeinicie actului

administrativ, deși actul este limitat la considerente legate de competența

emitentului, la temeiul de drept al acesteia și dispozitiv.

Din analiza actului administrativ, raportat normelor imperative ale Codului

administrativ, se determină indubitabil faptul că actul administrativ defavorabil

nu corespunde rigorilor legale prevăzute la art. 118 Codului administrativ.

Instanța de apel și de fond au judecat litigiul fără a se expune printr-o analiză

necesară în privința obiecțiilor/argumentelor ale părții recurente, probelor anexate

la materialele dosarului judiciar, fără șă își motiveze concluziile în privința

obiecțiilor/argumentelor deduse judecății, fără să furnizeze toate răspunsurile la

întrebările care necesită un răspuns explicit și separat/special în hotărâre/decizie,

examinând astfel litigiul în cauză insuficient.

În final, având în vedere cele enunțate, recurentul a opinat că instanțele

ierarhic inferioare eronat au stabilit circumstanțele de fapt ale cauzei, aspect care

a dus la formarea concluziei precum că Consiliul a interpretat eronat faptele

constatate și a aplicat eronat dreptul discreționar recunoscut autorităților publice.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

4

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios

administrativ la 30 mai 2023.

Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa de

e-mail copia dispozitivului deciziei la 31 mai 2023, iar decizia motivată la data de

27 iulie 2023, fapte confirmate prin extrasele din poșta electronică, anexate la

dosar (f.d.161/172).

Astfel, completul de judecată reține că Corcimar Corneliu, reprezentat de

avocatul Leșan Nicolae, s-a conformat dispozițiilor art. 245 Cod administrativ și a

depus în termen recursul.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Corcimar Corneliu,

reprezentat de avocatul Leșan Nicolae, în raport cu materialele cauzei, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ,

în special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse

la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea temeiurilor admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului

administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 01

septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu

admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca

atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ (în

vigoare până la 01 septembrie 2023), recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control

de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv

al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

5

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023).

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând

de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Corcimar

Corneliu, reprezentat de avocatul Leșan Nicolae.

6

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către Corcimar Corneliu, reprezentat de avocatul Leșan

Nicolae, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7