3ra-305/23 — Anularea actului administrativ

3ra-305/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-305/23

2-21075890-01-3ra-16032023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V.Chiselița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, A.Bostan, G.Dașchevici)

D E C I Z I E

19 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Leonid Ghincul, reprezentat

de avocatul Andrei Beruceașvili,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Leonid Ghincul împotriva Primarului general al mun. Chișinău și

Primăriei mun. Chișinău cu privire la anularea actului administrativ individual de

respingere a solicitării și obligarea emiterii actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Primarul general al mun. Chișinău și Primăria mun.

Chișinău, casată hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 19 ianuarie

2022, și a fost emisă o nouă decizie de respingere al acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 21 mai 2021, Leonid Ghincul a depus acțiunea în contencios administrativ

împotriva Primarului general al mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău cu privire

la anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării și obligarea

emiterii actului administrativ favorabil.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că, este

proprietar al bunurilor imobile (garaje) cu nr. cadastrale XXXXXX și XXXXXX

situate în mun.Chișinău, str.XXX, X. În urma incendiului care a avut loc la 28 august

2012, bunurile imobile menționate au fost grav deteriorate, astfel a apărut necesitatea

de a efectua reparații capitale. Pentru a stabili starea tehnică a imobilelor (garaje) și

posibilitatea efectuării reparației capitale, a fost nevoit să efectueze expertiza tehnică

a acestora. În februarie 2021 de către expertul tehnic în construcții Iurie Dohmilă, a

fost întocmit Raportul de expertiză privind starea tehnică a construcțiilor,

elementelor constructive și posibilitatea reparației capitale în urma unui incendiu, în

limitele parametrilor existenți a Garajelor - Boxe, de tip (Parter), concluzionând că

1

reparația capitală este posibilă în baza elaborării unui proiect aprobat în modul

stabilit.

Reclamantul a menționat că, la 16 februarie 2021, a depus la Primăria

municipiului Chișinău o cerere de eliberare a unui Certificat de urbanism pentru

proiectare cu anexarea tuturor documentelor necesare. Prin răspunsul nr.R21/345AP

din 02 martie 2021, a fost informat de Primăria municipiului Chișinău că cererea

privind eliberarea certificatului de urbanism nu poate fi satisfăcută pe motiv că

lucrările solicitate, pot fi efectuate în absența certificatului de urbanism și

autorizației de construire prin prisma prevederilor art.14 din Legea nr.163 din

09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție.

La 01 aprilie 2021, a contestat răspunsul nr.R21/345AP din 02 martie 2021 cu

cerere prealabilă. Prin răspunsul nr.R21/395 din 19 aprilie 2021 a fost informat

despre respingerea cererii prealabile pe motiv că terenul aferent garajelor ce îi

aparțin cu drept de proprietate este folosit în lipsa relațiilor funciare. Astfel, organul

emitent a considerat că actele permisive pot fi eliberate numai după încheierea

contractului cu drept de superficie asupra terenului.

Reclamantul nu este de acord cu poziția Primăriei municipiului Chișinău, care

i-a refuzat neîntemeiat în eliberarea Certificatului de urbanism pentru proiectare

pentru reparația capitală și reconstruire a Garajelor - Boxe, de tip (Parter).

În acest sens a relatat că, ținând cont de prevederile art.3 alin.(1) și (2) al Legii

nr.163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, a

anexat la cererea din 16 februarie 2021, toate actele necesare pentru eliberarea

certificatului de urbanism. Totodată, necesitatea elaborării unui proiect pentru

reconstruire a Garajelor, este constatată de către expertul în construcții în Raportul

de expertiză tehnică. Astfel, consideră nefondată poziția pârâtului precum că pentru

efectuarea lucrărilor de reconstruire, nu este necesar de a obține în ordinea stabilită

certificatul de urbanism și autorizație de construire. Totodată, reclamantul consideră

neîntemeiat și refuzul la cererea prealabilă.

A menționat că, la 09 iunie 2020, a primit de la Direcția generală arhitectură,

urbanism și relații funciare o somație prin care s-a solicitat achitarea plăților pentru

utilizarea terenului nr.XXXXX și XXXXX cu suprafața de 0,0155 din

mun.Chișinău, sect.Rîșcani, str.XXX nr.X în suma de 870 lei/anual. Somația a fost

însoțită și de Borderoul de calcul din 09 iunie 2020. Cu cerințele autorităților publice

locale, s-a conformat și a achitat suma respectivă, fapt confirmat prin copiile

ordinelor de plată. Astfel, reclamantul consideră că are relații funciare cu autoritățile

publice locale, or achită regulat toate plățile pentru folosirea terenului aferent

garajelor.

A mai menționat în privința terenului că, aplicabile speței sunt prevederile

legale ce țin de instituirea superficiei legale, care a apărut prin efectul Legii nr.

133/2018 privind modernizarea Codului Civil și modificarea unor acte legislative,

deoarece terenul se află sub construcțiile ce îi aparțin cu drept de proprietate. Ținând

cont de circumstanțele expuse, consideră că refuzul pârâtului de a-i elibera

2

certificatul de urbanism este unul neîntemeiat și îi încalcă drepturile sale în calitate

de proprietar, deoarece nu poate reconstrui bunurile imobile menționate după

incendiu.

În fața instanței de judecată, reclamantul a solicitat anularea refuzului Primăriei

Municipiului Chișinău nr.R21/345AP din 02 martie 2021 de eliberare a certificatului

de urbanism pentru proiectare pentru efectuarea lucrărilor de reconstruire a

Garajelor-Boxe; anularea refuzului Primarului general al Municipiului Chișinău în

admiterea cererii prealabile nr.R 21/395 din 19 aprilie 2021; obligarea Primarului

General al Municipiului Chișinău de a-i elibera Certificatul de urbanism pentru

proiectare pentru efectuare a lucrărilor de reconstruire a Garajelor - Boxe.

Prin hotărârea din 19 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), a

fost anulat refuzul Primarului general al mun. Chișinău nr. R21/345AP din 02 martie

2021 cu privire la eliberarea certificatului de urbanism și refuzul nr. R21/395 din 19

aprilie 2021 emis la soluționarea cerii prealabile.

A fost obligat Primarul general al mun. Chișinău să elibereze lui Leonid

Ghincul certificatul de urbanism pentru proiectare necesar la realizarea lucrării de

reconstruire a Garajelor – Boxe, cu numerele cadastrale XXXXXX și XXXXXX,

amplasate în str.XXX X, mun. Chișinău.

A fost dispusă încasarea din contul Primarului general al mun. Chișinău în

beneficiul lui Leonid Ghincul cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2000 lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, potrivit art. 3 alin. (1) din

Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 (în redacția în vigoare din 21 februarie 2020),

certificatul de urbanism pentru proiectare (anexa nr. 1) se elaborează și se emite de

către primarul unității administrativ-teritoriale în baza cererii proprietarilor, în care

se indică locul amplasării imobilului/terenului și la care se anexează, în original și

în copii, următoarele documente: buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau

certificatul de înregistrare (pentru persoană juridică); raportul de expertiză tehnică,

în caz de reconstruire, restaurare, modificare sau consolidare a imobilului existent,

elaborat de către experți tehnici atestați. Alin. (2) al aceluiași articol statuează că

solicitarea altor documente decât cele prevăzute la alin. (1) nu se admite.

Prima instanță, din textul răspunsurilor nr.R21/345AP din 02 martie 2021 și nr.

R 21/395 din 19 aprilie 2021, emise de autoritatea publică la soluționarea cererii de

eliberare a certificatului de urbanism, a concluzionat că autoritatea publică nu își

justifică interpretarea extensivă al art. 3 alin. (1) din Legea nr. 163, în sensul că

„actele permisive pot fi eliberate numai după încheierea contractului cu drept de

superficie asupra terenului”.

Instanța a constatat că, reclamantul este proprietar al construcțiilor vizate, a

anexat la cerere documentele expres prevăzute de lege, iar dreptul la eliberarea

certificatului de urbanism nu putea fi îngrădit prin solicitarea altor acte decât cele

prevăzute de lege, la caz a unui contract de superficie asupra terenului aferent.

Prin decizia din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de Primarul general al mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău,

3

casată hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 19 ianuarie 2022, emisă

o nouă decizie de respingere al acțiunii.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, terenurile pe care sunt

amplasate garajele ce-i aparțin reclamantului se află în proprietatea municipiului

Chișinău și sunt date în folosința unor persoane fizice în temeiul titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, dreptul de folosință fiind înregistrat

în registrul public.

În viziunea instanței de apel solicitantul certificatului de urbanism pentru

proiectare obligatoriu trebuie să întrunească cumulativ calitatea de proprietar al

terenului și proprietar al construcției. În lipsa unei dintre calitățile date, certificatul

de urbanism pentru proiectare nu poate fi eliberat.

La fel, instanța de apel a acceptat argumentele autorității publice cu privire la

faptul că superficia legală se naște prin efectul legii doar pentru deservirea și

exploatarea corespunzătoare a clădirii.

Drept urmare, autoritatea publică întemeiat a refuzat reclamantului în eliberarea

certificatului de urbanism pentru proiectare necesar la realizarea lucrării de

reconstruire a garajelor – boxe, or la caz actele permisive pot fi eliberare numai după

încheierea contractului cu drept de superficie asupra terenurilor pe care sunt

amplasate construcțiile reclamantului.

La 21 decembrie 2022 Leonid Ghincul, reprezentat de avocatul Andrei

Beruceașvili a depus recurs nemotivat, iar, ulterior la 13 martie 2023 a depus recurs

motivat împotriva deciziei din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul

Rîșcani) din 19 ianuarie 2022.

În motivarea cererii de recurs a menționat că, deși instanța de apel corect a

stabilit normele dreptului material aplicabil speței, le-a aplicat într-un mod eronat,

pronunțând o soluție contrară legii.

În acest sens a explicat că, instanța de apel greșit a constatat că cel care depune

cererea de eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare trebuie să

cumuleze calitatea de proprietar atât a terenului cât și a construcțiilor, or sintagma

”imobilului/terenului” din art. 3 din Legea nr. 163, se atribuie locului de amplasare,

iar semnul ”/” între ele înseamnă ”sau”.

Prin referința depusă la 19 aprilie 2023 Primarului general al mun. Chișinău a

solicitat respingerea recursului depus de Leonid Ghincul, reprezentat de avocatul

Andrei Beruceașvili și menținerea deciziei instanței de apel.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

4

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în

redacția în vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 29 noiembrie 2022, fără a se deține date cu privire la notificarea dispozitivului

deciziei, iar decizia motivată a fost notificată la 16 februarie 2023, fapt confirmat

prin avizul de recepție (f.d. 165). Astfel, depunerea recursului la 21 decembrie 2022

și prezentarea motivării recursului, la 13 martie 2023, a fost efectuată în interiorul

termenului legal.

În conformitate cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ,

Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii

judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul

din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să

fie examinat de un complet din 9 judecători.

Verificând decizia instanței de apel, în limitele controlului de legalitate, în

raport cu criticele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar, în coroborare

cu normele de drept aplicabile, Completul de judecată constată că, la caz, recursul

declarat de către Leonid Ghincul, reprezentat de avocatul Andrei Beruceașvili, se

consideră admisibil, urmează a fi admis, casată decizia recurată și adoptată o nouă

decizie de menținere a hotărârii primei instanțe din considerentele ce urmează.

Potrivit art. 247 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării

recursului), Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără

ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide

5

citarea participanților la proces.

Astfel, Completul de judecată a decis inoportună invitarea părților, întrucât

argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate. Totodată, toate

punctele de drept care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în

mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar. În plus, recurenta și intimata au

avut ocazia să își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse

(mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs. Finlanda, hotărârea din

19 aprilie 2007, § 72 – 75).

Conform art. 248 alin. (1) lit. b) Cod administrativ (în redacția în vigoare la

data depunerii recursului), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție admite

recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.

În interpretarea art. 244, alin. (2), coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.

III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu

în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute,

nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194, alin. (2) din Codul administrativ în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.

Temei pentru adresare în instanță a constituit refuzul administrației publice

locale din mun. Chișinău de a elibera reclamantului un certificat de urbanism pentru

proiectarea lucrărilor de reconstruire a garajelor ce-i aparțin cu drept de proprietate.

În pofida faptului că prima instanță a hotărât anularea refuzului și obligarea

Primarului mun. Chișinău să elibereze certificatul de urbanism pentru proiectare,

examinând acțiunea în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a conchis că acțiunea

este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, reținând concluziile reproduse mai sus în

prezenta decizie.

Completul de judecată atestă că sub aspectul raționamentelor reținute de către

Curtea de Apel Chișinău în vederea respingerii acțiunii, decizia instanței de apel este

eronată, iar concluziile instanței sunt bazate pe interpretarea eronată a legii.

În primul rând, instanța de recurs apreciază critic concluzia instanței de apel,

potrivit căreia prevederile art. 3 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor

de construcție nr. 163/2010 (în redacția în vigoare la 21 februarie 2020) – au fost

interpretate într-o manieră restrictivă, și sub acest aspect, reține următoarele.

În corespundere cu prevederile art. 3 din Legea nr. 163/2010 (în redacția în

vigoare la 21 februarie 2020), certificatul de urbanism pentru proiectare se

6

elaborează și se emite de către primarul unității administrativ-teritoriale în baza

cererii proprietarilor, în care se indică locul amplasării imobilului/terenului și la care

se anexează, în original și în copii, următoarele documente: buletinul de identitate

(pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare (pentru persoană juridică);

raportul de expertiză tehnică, în caz de reconstruire, restaurare, modificare sau

consolidare a imobilului existent, elaborat de către experți tehnici atestați.

Astfel, etapa incipientă a modului de autorizare, avizare și verificare a lucrărilor

de proiectare, executare sau desființare a construcțiilor, este eliberarea unui

certificat de urbanism pentru proiectare, etapă care din data adoptării Legii și până

în prezent a fost simplificată de legiuitor. Condițiile eliberării certificatului

menționat au fost reduse la prezentarea a două documente: buletinul de identitate și

a unui raport de expertiză tehnică. Important de reținut că potrivit prevederilor alin.

(2) din art. 3 din aceeași Lege, solicitarea altor documente decât cele prevăzute la

alin.(1) nu se admite.

Totuși, Primarul unității administrativ-teritoriale poate refuza eliberarea

certificatului de urbanism pentru proiectare, însă la fel în limitele prevăzute de actele

normative în vigoare. Așadar, potrivit pct. 62 din Regulamentul cu privire la crearea

și funcționarea ghișeului unic de autorizare a lucrărilor de construcție, aprobat prin

Hotărârea Guvernului 1469/2016, emitentul refuză emiterea certificatului de

urbanism, dacă intervine cel puțin una din următoarele condiții: în urma verificărilor

efectuate conform pct.44 se constată că datele incluse în cerere și/sau documentele

anexate sunt eronate; lucrările de construcție preconizate contravin legislației

privind executarea lucrărilor de construcție, urbanism și amenajare a teritoriului;

lucrările de construcție preconizate contravin documentației de urbanism și de

amenajare a teritoriului localității respective; cel puțin una din entitățile de avizare,

stabilite la pct.46 și 52, a emis aviz negativ.

Raportând prevederile legale la caz, Completul de judecată atestă că refuzul

primarului nr. R21/345AP din 02 martie 2021 și refuzul primarului nr. R21/395 din

19 aprilie 2021, precum și concluzia instanței de apel au fost bazate pe faptul că

terenul municipal, pe care sunt construite garajele, este folosit în lipsa relațiilor

funciare, condiționând eliberarea actelor necesare doar după încheierea unui contract

cu drept de superficie asupra acestui teren, argumente care excedă condițiile legale

descrise mai sus. Or, nici o prevedere legală aplicabilă la caz nu reglementează drept

o condiție restrictivă în eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare lipsa

unui contract cu drept de superficie asupra terenului de sub construcții.

Concluzionând cele expuse, Completul de Judecată a Curții Supreme de Justiție

constată lipsa temeiurilor legale de refuz în eliberarea lui Ghincul Leonid a unui

certificat de urbanism pentru proiectarea lucrărilor de reconstruire a garajelor ce-i

aparțin cu drept de proprietate, raționamente care condiționează casarea deciziei

instanței de apel și menținerea soluției primei instanțe.

Pe de altă parte, nici autoritatea publică locală, nici instanța de apel nu au reținut

prevederile Legii cu privire la punerea în aplicare a Codului civil, nr. 1125/2002,

7

care la art. 29 alin. (1), lit. e), alin. (5), expres prevede că, prin efectul Legii

nr.133/2018, din 01 martie 2019, se instituie drept de superficie asupra terenului care

aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale (indiferent că face parte din

domeniul public sau privat) în folosul proprietarului bunului imobil înregistrat

separat în capitolul B (cu excepția construcțiilor provizorii) și al proprietarului

bunului imobil înregistrat separat în capitolul C al registrului bunurilor imobile dacă

proprietarul bunului imobil respectiv, la data de 01 martie 2019, se află în una dintre

următoarele situații: nu are niciun drept asupra terenului. Dreptul de superficie

prevăzut de prezentul articol este perpetuu.

Astfel, luând în considerare că în urma modificărilor consistente a Codului

civil, la caz instituirea conceptului de consolidare dintre teren și construcție,

legiuitorul a prevăzut expres printr-o lege specială că, construcțiile înregistrate vor

rămâne bunuri imobile separate și că proprietarii acestor construcții vor dobândi, din

01 martie 2019 un drept de superficie legală, la caz în condițiile art. 29 din Legea nr.

1125/2002.

Reținând că bunurile imobile (garajele) au fost înregistrate în Registrul public

cu drept de proprietate după reclamant înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil,

Ghincul Leonid a obținut dreptul de superficie legală asupra terenului din

proprietatea municipală, dimensiunile concrete urmând a fi stabilite de proprietarul

terenului.

Suplimentar se reține că, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 1125/2002,

superficiarul care deține superficie legală în temeiul alin.(1) lit.d) sau e) este obligat

să achite în bugetul de stat sau, după caz, în bugetul local o redevență anuală,

determinată în modul stabilit de Guvern, pentru terenul care aparține statului sau,

determinată de autoritatea publică locală, pentru terenul care aparține unității

administrativ-teritoriale, dar care nu va fi mai mică decât plata anuală minimă de

arendă a terenurilor proprietate publică, stabilită conform art.10 alin.(11) din Legea

nr.1308/1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului.

În pofida faptului că autoritatea publică locală neagă existența dreptului de

superficie asupra terenului municipal prin indicarea necesității încheierii unui

contract în acest sens, de fapt tacit a recunoscut existența acestui drept, înaintând

reclamantului un borderou de calcul a plății funciare pentru acest teren, iar Ghincul

Leonid, la rândul său, a efectuat plata.

Distinct de cele menționate, Completul de judecată apreciază critic concluziile

instanței de apel cu privire la necesitatea cumulării calității de proprietar al terenului

și proprietar al construcției pentru adresarea cu cererea de eliberare a certificatului

de urbanism pentru proiectare, or această concluzie rezultă din interpretarea eronată

a prevederilor art. 3 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție

nr. 183/2010 și este lipsită de logică juridică.

În acest sens instanța de apel a rupt din context sintagma ”imobilului/terenului”

și i-a dat o interpretare îngustă, pe când dreptul de a depune o cerere în sensul legii

(în redacția în vigoare la 21 februarie 2020) o aveau toți proprietarii, fie de teren, fie

8

de construcții, urmând să indice locul amplasării imobilului sau terenului, în

dependență de bunul imobil deținut în proprietate.

Sub acest aspect instanța de recurs reține concluziile din pct. 67 din hotărârea

Curții Constituționale din 24 iunie 2015, potrivit cărora, o normă trebuie interpretată

în sensul în care permite aplicarea ei, și nu în sensul în care se exclude aplicarea ei

(actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat).

Pe de altă parte, bara oblică (”/”) este folosită, din punct de vedere gramatical,

în calitate de semn de punctuație pentru a separa sau a lega două sau mai multe

elemente într-o propoziție. La fel, bara oblică poate substitui conjuncțiile ”și, sau”,

oferind o marjă mai largă de înțelegere.

Totuși, interpretarea conjuncțiilor ”și, sau” în sensul cumulativ sau alternativ

urmează a fi făcută din punct de vedere a ”spiritului legii”, ce a avut în vedere

legiuitorul, pentru ca această normă să fie aplicabilă. Or, interpretarea admisă de

către instanța de apel exclude aplicarea art. 3 din Legea nr. 163/2010, de exemplu în

cazul solicitării certificatului de către proprietarul terenului care nu are construcții

amplasate pe el și proprietarul intenționează să le construiască sau de către

proprietarul terenului care mai are construcții amplasate pe teren, care nu-i aparțin,

însă proprietarul terenului urmează să construiască personal.

În fine, Completul de judecată consideră că instanța de apel a admis o

interpretare eronată a legii aplicabile, precum și în mod inadmisibil a limitat pe

temeiuri care nu sunt prevăzute de lege drepturile reclamantului, concluzie care

dictează emiterea soluției propuse la caz.

Ținând cont de faptele din speță, de argumentele părților și de constatările de

mai sus, Completul de judecată consideră că a examinat principalele întrebări

juridice puse în cauză și că nu este necesar să se pronunțe separat în privința

celorlalte aspecte. Acestea, în esență, nu au forță juridică de a influența prezenta

soluție pe caz (a se vedea, printre alte autorități, cauza Kamil Uzun vs Turcia,

hotărârea din 10 mai 2007, § 64; cauza Centrul pentru Resurse Juridice în numele

lui Valentin Câmpeanu vs România (Marea Cameră), hotărârea 17 iulie 2014, §

156).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de

apel a fost emisă cu încălcarea normelor de drept material, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa decizia din 29 noiembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău cu emiterea unei decizii noi prin care să fie menținută

hotărârea din 19 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Leonid Ghincul, reprezentat de avocatul

Andrei Beruceașvili.

9

Se casează integral decizia din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

se pronunță o nouă decizie după cum urmează:

Se menține hotărârea din 19 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, emisă în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în

judecată depusă de Leonid Ghincul împotriva Primarului general al mun. Chișinău

și Primăriei mun. Chișinău cu privire la anularea actului administrativ individual de

respingere a solicitării și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președinte,

judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

10