3ra-367/23 — contestarea actelor administrativ

3ra-367/23 — contestarea actelor administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-367/2023

2-19148693-01-3ra-29032023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G.Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, A.Bostan, G.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

19 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Întreprinderea de Stat Firma

Editorial Poligrafică ,,Tipografia Centrală” și de Societatea cu Răspundere

Limitată ”Continental Grup” ,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Întreprinderea de Stat Firma Editorial Poligrafică ”Tipografia

Centrală” împotriva Inspecției Financiare, terț Societatea cu Răspundere Limitată

”Continental Grup” privind contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 13.09.2019 avocatul Dogotari Danu în interesele Întreprinderii de Stat

Firma Editorial Poligrafică „Tipografia Centrală” s-a adresat în judecată cu acțiune

de contencios administrativ împotriva Inspecției Financiare, terț SRL „Continental

Grup”, solicitând anularea raportului inspecției financiare din 07.06.2019 și a

prescripției nr.27-06-10/709 din 08.08.2019 cu privire la rezultatele inspectării

financiare tematice la Întreprindere de Stat Firma Editorial Poligrafică „Tipografia

Centrală”.

În motivarea cererii comunică că, în perioada cuprinsă între 14.05.2019 și

07.06.2019, Inspecția Financiară din subordinea Ministerului Finanțelor a efectuat

inspecția financiară la reclamanta Întreprinderea de Stat Firma Editorial Poligrafică

„Tipografia Centrală”, având drept scop verificarea corectitudinii gestionării

patrimoniului întreprinderii, suportării unor cheltuieli și consumuri, precum și

corectitudinea și plenitudinea obținerii veniturilor care influențează asupra

rezultatului financiar, pentru perioada de activitate 01.01.2015-31.05.2019.

Urmare a finalizării inspecției financiare, la data de 07.06.2019 a fost întocmit

raportul privind rezultatele inspectării financiare la Întreprinderea de Stat Firma

Editorial Poligrafică „Tipografia Centrală”. Iar, la data de 08.08.2019 a fost

întocmită prescripția nr.27-06-10/709 cu privire la rezultatele inspectării financiare

1

tematice la Întreprinderea de Stat Firma Editorial Poligrafică „Tipografia

Centrală”, prin care a reiterat prezența abaterilor constate prin Raportul din

07.06.2019 și a solicitat înlăturarea încălcărilor depistate.

A considerat rezultatele inspectării financiare reflectate în raportul din

07.06.2019 și reiterate în prescripția nr.27-06-10/709 din 08.08.2019 ca fiind drept

neîntemeiate, din următoarele considerente.

Cu referire la ilegalitatea Raportului privind rezultatele inspectării financiare

la Întreprinderea de Stat Firma Editorial Poligrafică „Tipografia Centrală” din

07.06.2019 și a prescripției nr.27.06.10/709 din 08.08.2019 în partea ce ține de

constatarea privind ilegalitatea premierii administratorului întreprinderii, a

incorectitudinii și plenitudinii calculării și achitării defalcărilor în bugetul de stat și

a conflictului de interese admis de către entitate în raporturile cu SC „Continental

Grup” SRL, a menționat că sunt neîntemeiate, or conform pct.5.2 din Contractul

managerial, în cazul în care întreprinderea va activa cu profit, conform activității

economico-financiare, administratorul, la decizia fondatorului poate fi premiat.

A comunicat că, la caz premierea administratorului a fost aprobată de către

Consiliul de administrare menționată în procesele-verbale ale ședinței Consiliului

de administrare nr.01/16 din 23.03.2016 și nr.01/17 din 22.03.2017, prin ordinile

Ministerului Culturii nr.07-10/2054 din 19.06.2017 și nr.1005p din 08.08.2018 și

prin ordinile interne ale întreprinderii.

Conform pct.9.2 din raport, ca rezultat al majorării cheltuielilor întreprinderii

cu cheltuieli ce țin de sărbătoarea „Anul Nou” și premierea administratorului,

întreprinderea urmează să achite dividende în bugetul de stat. În acest sens remarcă

că, în conformitate cu prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.110 din 23.02.2011 cu

privire la unele aspecte ce ține de repartizarea profitului net anual al societăților pe

acțiuni cu cota de participare a statului și al întreprinderilor de stat, art.5, lit.b),

întreprinderile nu vor promova decizii cu privire la plata dividendelor/defalcărilor

în bugetul de stat în cazul în care: b) valoarea activelor nete, conform ultimului

bilanț al întreprinderii, este mai mică decât capitalul ei social sau va deveni mai

mică în urma plății dividendelor/defalcărilor în bugetul de stat.

Conform datelor din situațiile financiare ale întreprinderii pentru anii 2015-

2018, valoarea activelor nete este mai mică decât capitalul social, după cum

urmează: pentru anul 2015 capitalul social al întreprinderii – 24 461,6 lei, active

nete – 16 144,2 lei; pentru anul 2016 capitalul social – 24 461,6 lei, active nete –

16 185,4 lei, pentru anula 2017 capitalul sociale – 24 461,6 lei, active nete – 16

278,2 lei; pentru anul 2018 capitalul social – 24 461,6 lei, active nete – 16 860,2

lei. Astfel, reieșind din datele menționate întreprinderea pe parcursul anilor 2015-

2018 nu trebuia să achite dividende/defalcări în bugetul de stat. În pofida acestui

fapt Consiliul de administrate a promova decizia de a achita dividende în bugetul

de stat, iar întreprinderea a respectat aceste decizii și a transferat în bugetul de stat

dividende.

Cu referire la nedeclararea și nesoluționarea conflictului de interese în relațiile

economice cu SRL „Continental Grup”, a invocat că, potrivit art.11 alin.(5) lit.e)

din Legea cu privire la conflictul de interese nr.16-XVI din 15.02.2008, la situația

anului 2014, ca una din opțiuni pentru soluționarea pozitivă a conflictului de

interese există soluția de redistribuire a sarcinilor și responsabilităților persoanei

prevăzute la art.3 atunci când se consideră că un anumit conflict de interese va

continua să existe, situație în care recuzarea nu mai este indicată.

2

Respectiv a relatat că, prin semnarea ordinului nr.13 din 15.01.2014 prin care

administratorul întreprinderii se retrage din luarea deciziilor și semnarea

documentelor oficiale cu SRL „Continental Grup”, au fost respectate prevederile

Legii cu privire la conflictul de interese.

Această constatare este expusă și în raportul de inspectare din 07.06.2019 de

către echipa de inspectare a Inspecției Financiare: „Ordinul întreprinderii nr.13 din

15.01.2014 prin care administratorul, Dinu Sorocovici, s-a retras de la luarea

deciziilor și de la semnarea documentelor legate de SRL „Continental Grup” s-a

încadrat în cadrul prevederilor art.11 alin.(4) din Legea cu privire la conflictul de

interese, nr.16 din 15.02.2008, respectând modul de soluționare a conflictului de

interese până la intrarea în vigoare a Legii privind declararea averii și a intereselor

personale, nr.133 din 17.06.2016”.

Totodată, în raportul de inspectare s-a menționat că, odată cu intrarea în

vigoare a Legii privind declararea averii și intereselor personale nr.133 din

17.06.2016, administratorul Întreprinderii de Stat „Tipografia Centrală”, Dinu

Sorocovici, nu a respectat prevederile acestuia: „Odată cu intrarea în vigoare la

data de 01.08.2016 a Legii privind declararea averii și intereselor personale, nr.133

din 17.06.2016, administratorul întreprinderii de stat, prin prevederile art.12,

alin.(7) din Legea menționată, avea obligativitatea de a informa Autoritatea

Națională de Integritate despre orice situație de conflict de interese real în care se

află, inclusiv și în cazurile încheierii actului juridic prin intermediul unei persoane

terțe (art.12, alin.(5)).

Conform prevederilor art.14, alin.(8) din aceiași lege, decizia de soluționare a

conflictului de interese față de subiectul conflictului de interese (conducătorul

Întreprinderii) urma a fi luată de către Autoritatea Națională de Integritate prin

oferirea soluțiilor prevăzute la art.14, alin.(8), lit.a) și b)”. Cu referire la această

constatare, reclamanta o consideră incorectă, având în vedere faptul că în

conformitate cu prevederile pct.12, art.24 a Legii privind declararea averii și

intereselor personale nr.113 din 17.06.2016, situațiile de conflict de interese

nesoluționate până la intrarea în vigoare a prezentei legi, precum și cele apărute

după intrarea ei în vigoare, se declară și se soluționează conform prevederilor

prezentei legi.

Astfel, reieșind din prevederile dispozițiilor finale și tranzitorii ale Legii

privind declararea averii și intereselor personale nr.133 din 17.06.2016, în situația

când conflictul de interese cu SRL „Continental Grup” a fost soluționat la

15.01.2014, iar Legea nr.133 a intrat în vigoare la 01.08.2016, când conflictul de

interese era deja soluționat, a notat că administratorul Dinu Sorocovici, nu a

încălcat prevederile Legii privind declararea averii și intereselor personale nr.133

din 17.06.2016, care nu se aplică în acest caz.

Cu referire la prevederile Legii cu privire la întreprinderea de stat și

întreprinderea municipală nr.246 din 23.11.2017, care reglementează tranzacția cu

conflict de interese, adoptarea deciziilor privind tranzacția cu conflict de interese,

aceste prevederi se referă la situațiile de conflict de interese care apar din

21.12.2017.

Totodată, conform prevederilor alin.(8) art.16 din Legea menționează că

soluționarea conflictelor de interese se efectuează în conformitate cu Legea

nr.133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, despre care a fost

3

menționat anterior că în acest caz nu se aplică, având în vedere existența unui

conflict soluționat până la intrare în vigoare a acesteia.

A indicat că, la data de 01.10.2018 pe agenda Consiliului de administrație a

Întreprinderii de Stat Firma Editorial Poligrafică „Tipografia Centrală”, conform

ordinii de zi a fost examinată situația privind tranzacția cu conflict de interese

dintre administratorul întreprinderii Dinu Sorocovici și SRL „Continental Grup”,

care a fost adusă la cunoștință Comisiei Naționale de Integritate, fiind acceptată

declarația domnului Dinu Sorocovici și emisă decizia din 02 octombrie 2018

privind semnarea în continuare a documentelor oficiale cu SRL „Continental

Grup” de către directorul manager Galina Ciumac.

A comunicat că, decizia respectivă a fost prezentată echipei de inspectori, însă

ultimii nu au luat-o în considerație, motiv din care consideră raportul privind

rezultatele inspectării financiare la Întreprinderea de Stat Firma Editorial

Poligrafică „Tipografia Centrală” din 07.06.2019 și prescripția nr.27-06-10/709 din

08.08.2019, urmează a fi anulate.

La fel, a susținut că Inspecția Financiară nu a fost în drept să facă constatările

respective, ori, unica autoritate competentă în a constata existența sau lipsa unui

conflict de interese este Autoritatea Națională de Integritate, care nu s-a expus pe

marginea acestuia caz.

A solicitat Întreprinderea de Stat Firma Editorial Poligrafică ,,Tipografia

Centrală” anularea în parte a Raportului privind rezultatele inspectării financiare la

Întreprinderea de Stat Firma Editorial Poligrafică ,,Tipografia Centrală” din

07.06.2019 și a Prescripției nr. 27-06-10/709 din 08.08.2019 cu privire la

rezultatele inspectării financiare tematice la Întreprinderea de Stat Firma Editorial

Poligrafică ,,Tipografia Centrală”.

Prin hotărârea din 07 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

admis acțiunea în contencios administrativ depusă de Întreprinderea de Stat Firma

Editorial Poligrafică ,,Tipografia Centrală” împotriva Inspecției Financiare, terț

Societatea cu Răspundere Limitată ”Continental Grup” privind contestarea actelor

administrative.

Prin decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a casat

hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 07 aprilie 2022 și s-a emis o

nouă decizie de respingere a acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că în temeiul Legii finanțelor

publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014 și prevederilor

Regulamentului privind organizarea activității de inspectare financiară, aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr.1026 din 02.11.2010, art.53, 54 din Codul

administrativ, Inspecția Financiară a efectuat, conform competenței, inspectarea

financiară la Întreprinderea de Stat Firma Editorial Poligrafică „Tipografia

Centrală”, verificând corectitudinea gestionării patrimoniului întreprinderii,

suportul unor cheltuieli și consumuri, precum și corectitudinea și plenitudinea

obținerii veniturilor care influențează asupra rezultatelor financiare, pentru

perioada de activitate 01.01.2015- 31.03.2019.

Potrivit prevederilor art.21 din Codul administrativ, autoritățile publice

competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative,

exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au

fost reglementate și nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor și a libertăților

persoanelor decât în cazurile și în condițiile expres stabilite de lege.

4

Astfel, Inspecția Financiară a supus inspectării activitatea Întreprinderii de

Stat Firma Editorial Poligrafică „Tipografia Centrală” verificând corectitudinea

gestionării patrimoniului întreprinderii, suportul unor cheltuieli și consumuri,

precum și corectitudinea plenitudinea obținerii veniturilor care influențează asupra

rezultatelor financiare, pentru perioada de activitate 01.01.2015-31.03.2019,

efectuată în baza materialelor, documentelor și registrelor contabile prezentate

benevol de către aceasta.

Instanța de apel a reținut că temei de bază pentru admiterea acțiunii de către

instanța de fond a fost Actul de constatare al Autorității Naționale de Integritate nr.

127/04 din 06.07.2020, care nu a fost contestat, este executoriu, obținînd

autoritatea lucrului judecat. Or, acest argument este neîntemeiat, deoarece actul de

constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate cu privire la lipsa

conflictului de interese nu acoperă și celelalte neregularități constatate de Inspecția

Financiară.

La caz sunt lipsite de logică argumentele părții reclamante precum că lipsa

conflictului de interese constatat printr-o hotărîrea judecătorească, poate duce la

anularea rezultatelor inspectării financiare în condițiile în care în acesta sunt

reținute cheltuielile neîntemeiate admise de întreprindere, care nu au nimic comun

cu existența sau lipsa conflictului de interese.

Subsecvent se constată că în speță nu se întrunesc temeiurile legale pentru a

anula raportul inspecției financiare din 07.06.2019 și a prescripției nr.27-06-10/709

din 08.08.2019 cu privire la rezultatele inspectării financiare tematice la

Întreprindere de Stat Firma Editorial Poligrafică „Tipografia Centrală”, astfel încât

actele ce constituie obiectul acțiunii reclamantului sunt legale și fondate, temeiuri

pentru anularea acestora în speță lipsind.

La 14 decembrie 2022 Societatea cu Răspundere Limitată „Continental

Grup”, reprezentată de administratorul Iulian Sorocovici a depus recurs nemotivat,

ulterior la 04 aprilie 2023 a depus recurs motivat împotriva decziei din 22

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de

apel și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu soluția instanței de apel,

cu încălcarea normelor de drept material și procesual, iar circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei nu au fost elucidate pe deplin.

La 22 decembrie 2022 Întreprinderea de Stat Firma Editorial Poligrafică

„Tipografia Centrală” a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 22

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Ulterior, la 08 noiembrie 2023 Întreprinderea de Stat Firma Editorial

Poligrafică „Tipografia Centrală” a depus cerere de retragere a recursului

solicitând încetarea procedurii de examinare a recursului.

Examinînd cererile de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a înceta procedura de recurs intentată la cererea de

recurs depusă de Întreprinderea de Stat Firma Editorial Poligrafică „Tipografia

Centrală”, iar cererea de recurs depusă de Societatea cu Răspundere Limitată

”Continental Grup” de a o declara inadmisibilă din motivele ce succed.

Cu privire la recursul depus de Întreprinderea de Stat Firma Editorial

Poligrafică ,,Tipografia Centrală”, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ține să menționeze următoarele.

5

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

Conform art. 443 din Codul de procedură civilă, pînă la pronunțarea deciziei,

recurentul are dreptul să își retragă recursul printr-o cerere scrisă. Cererea de

retragere a recursului se depune în instanța care a fost învestită cu judecarea

recursului.

În cazul retragerii recursului, instanța competentă dispune, printr-o încheiere

irevocabilă, încetarea procedurii în recurs.

Potrivit art. 43 din Codul administrativ, examinarea judiciară a cauzelor de

contencios administrativ se desfășoară în baza principiului contradictorialității și al

egalității în drepturi procedurale a participanților la proces.

Totodată potrivit art. 244 din Codul administrativ, hotărîrile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Din norma de drept rezultă că, disponibilitatea în drepturi se afirmă în

posibilitatea participanților la proces, în primul rînd a părților, de a dispune liber de

dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a

dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale

de apărare.

Din sintagma „pot fi” prevăzută în dispozițiile art.244 alin.(1) din Codul

administrativ reiese dreptul discreționar al participanților la proces de-ași exercita

dreptul atât de a depune recursul, cât și de a-l retrage.

Din actele cauzei rezultă că, la 22 decembrie 2022 Întreprinderea de Stat

Firma Editorial Poligrafică „Tipografia Centrală” a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Ulterior, la 08 noiembrie 2023 Întreprinderea de Stat Firma Editorial

Poligrafică „Tipografia Centrală” a depus cerere, prin care a solicitat retragerea

recursului său din 22 decembrie 2022, fapt ce atestă că recurenta a renunțat la

cererea de recurs, și prin urmare, la caz, lipsește obiectul de examinare a cauzei în

ordine de recurs.

Reținând principiul disponibilității în drepturile procedurale ale participanților

la proces, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

despre necesitatea încetării procedurii de recurs intentată la recursul depus de

Întreprinderea de Stat Firma Editorial Poligrafică „Tipografia Centrală” împotriva

deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Cât privește recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată

„Continental Grup”, reprezentată de administratorul Iulian Sorocovici, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele aspecte.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16

și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

6

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de

Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău, a fost depus până la

data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul

hotărârii a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 22 noiembrie

2022, care a fost expediat recurenților la data de 17 ianuarie 2023 (f.d. 141, vol.II).

Astfel, la data de 14 decembrie 2022 Societatea cu Răspundere Limitată

„Continental Grup”, a depus cerere de recurs nemotivată.

Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentei la data de 14 martie 2023

(f.d.142-143, vo.lI).

La data de la 04 aprilie 2023, Societatea cu Răspundere Limitată „Continental

Grup” a depus recursul motivat împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău (f.d. 146-149, vol.II).

Astfel, recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Continental

Grup”, împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în

termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Continental Grup”, în raport cu materialele cauzei, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul

este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data

depunerii recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a) - f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează

doar la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci

7

urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a

unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca

primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Continental Grup”, conține obiecții

de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei, care au fost

analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru

8

a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a înceta procedura în recurs intentată la recursul

depus de Întreprinderea de Stat Firma Editorial Poligrafică „Tipografia Centrală”,

iar recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Continental Grup” de al

declara inadmisibil.

În conformitate cu art. 195, art. 230, art. 246 din Codul administrativ, în

coroborare cu art. 443 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se încetează procedura în recurs intentată la cererea de recurs depusă de

Întreprinderea de Stat Firma Editorial Poligrafică „Tipografia Centrală” împotriva

deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ”Continental Grup”, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9