3r-9/24 — cu privire la anularea pct.2 din Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009

3r-9/24 — cu privire la anularea pct.2 din Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009 (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3r-9/24

2-23168577-01-3r-15012024

Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

DECIZIE

05 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând recursul declarat de către Ruslan Nastas,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea înaintată de către

Ruslan Nastas împotriva Guvernului Republicii Moldova privind anularea pct.2 din

Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului

circulației rutiere,

împotriva încheierii din data de 20 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în control normativ depusă de către Ruslan

Nastas, pe motiv că actul contestat nu constituie act administrativ normativ în sensul

art. 12 din Codul administrativ, iar verificarea legalității acestuia nu ține de competența

Curții de apel Chișinău,

constată:

La 27 noiembrie 2023, Ruslan Nastas a depus acțiune în control normativ

împotriva Guvernului Republicii Moldova privind anularea pct.2 din Hotărârea

Guvernului nr.357 din 13 mai 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului circulației

rutiere.

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 20 decembrie 2023 a declarat

inadmisibilă acțiunea în control normativ depusă de către Ruslan Nastas, pe motiv că

actul contestat nu constituie act administrativ normativ în sensul art. 12 Cod

administrativ, iar verificarea legalității acestuia nu ține de competența Curții de apel

Chișinău. (f.d.19-22)

Împotriva încheierii instanței de apel a depus recurs Ruslan Nastas, prin care a

solicitat admiterea recursului, admiterea cererii de ridicare a excepției de

neconstituționalitate, anularea încheierii cu remiterea cauzei spre rejudecare. (f.d. 25-

26)

În motivarea recursului Ruslan Nastas a invocat dezacordul cu soluția adoptată,

menționând că instanța de fond a susținut că Hotărârile Guvernului în corespundere cu

cadrul normativ se examinează sub aspectul constituționalității de către Curtea

Constituțională.

Recurentul a menționat că sub aspectul formal, o asemenea ipoteză poate fi

reținută ca fiind una rațională și bazată pe cadrul normativ pertinent, însă sub prisma

sistematică în coroborare cu logica juridică de eficiența apărării drepturilor viciate prin

activitatea normativă, această abordare nu asigură caracterul integru și armonios al

normelor de drept destinate interesului individual precum și cel colectiv legitim - fiind

1

un pilon de bază a unui stat de drept. Este de menționat că instanțelor de judecată revine

rolul crucial de asigurare a drepturilor garantate, inclusiv prin acces efectiv la justiție,

fără de care un stat de drept își pierde calitățile funcționale.

Ruslan Nastas a indicat că prezenta cauza urmează a fi delimitată conceptual de

cauza contravențională și cea de contencios constituțional, fiind aferente acesteia, însă

având natură juridică distinctă.

În cadrul procesului contravențional de contestare a procesului-verbal din 18

august 2021, prin care recurentul a fost tras la răspundere contravențională pentru

depășirea vitezei măsurate cu un radar mobil în lipsa indicatorului „atenție radar”,

instanța a concluzionat că activitatea normativă de excludere a notei care obliga

utilizarea radarului mobil numai în aria de acțiune a indicatorului „atenție radar” pe

cale de consecință deja permite măsurarea vitezei cu radar mobil fără necesitate de a

ține cont de avertizare a conducătorilor auto prin indicatorul respectiv.

În situația în care instanța de ordin contravențional și-a bazat concluziile sale pe

o activitate normativă de excludere a notei vizate supra, în opinia recurentului a

intervenit temei de verificare a constituționalității activității în cauză.

Curtea Constituțională prin Decizia nr. 98 din 10 august 2023 a declarat

inadmisibilă Sesizarea nr. 168g/2023, fiind relatat faptul că abrogarea a avut loc până

la data comiterii contravenției, respectiv activitatea normativă de excluderea notei

vizate nu guvernează speța litigioasă.

În asemenea circumstanțe, Ruslan Nastas a atras atenția instanței de recurs că în

prezenta speță nu se invocă neconstituționalitatea pct.2 din Hotărârea Guvernului nr.

357/2009, ceea ce ține de competența Curții Constituționale, dar ilegalitatea normei

date, ca fiind contrară prevederilor art. 3 din Legea nr. 131/2007 privind siguranța

traficului rutier, precum și principiilor acesteia, fiind de competența instanțelor de drept

comun.

Recurentul a subliniat că Curtea Constituțională nu examinează corespunderea

cadrului normativ celui legal, ci verifică constituționalitatea actului normativ, alinierea

armonioasă a normelor de drept între ele fiind un aspect adiacent al jurisdicției

constituționale.

Prin încheierea din 27 martie 2024 Curtea Supremă de Justiție a admis cererea

depusă de către Ruslan Nastas cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate

și sesizarea Curții Constituționale. A transmis Curții Constituționale sesizarea înaintată

de Ruslan Nastas privind exercitarea controlului constituționalității a prevederilor art.

2, alin. (3), lit. c) și art. 12 din Codul administrativ, în partea limitării controlului

normativ a hotărârilor Guvernului. (f.d. 38-42)

Curtea Constituțională prin decizia nr. 36 din 25 aprilie 2024 a declarat

inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 2, alin. (3),

lit. c) și 12 din Codul administrativ, ridicată de către Ruslan Nastas. (f.d. 45-47)

La data de 08 mai 2024 Ruslan Nastas a depus supliment la recurs, prin care a

susținut integral recursul înaintat în sensul verificării legalității încheierii din 20

decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. ( f.d.50)

Ruslan Nastas a menționat că cu toate că Curtea Constituțională s-a eschivat de la

oferirea răspunsului cert la propria practică cu semne unui dualism juridic, din pasaje

evazive a acesteia se deduce că anume Curtea Supremă de Justiție urmează să decidă

dacă instanțele de drept comun dețin competența de a examina Hotărârile Guvernului

sub aspectul legalității acestora, în timp ce competența examinării constituționalității

deja aparține instanței de contencios constituțional.

2

În susținerea acestei deducții este de reținut pct. 9 din decizia dată, fiind unul de

cheie „Curtea observă că, sub aparența unor critici referitoare la imprevizibilitatea

dispozițiilor contestate, autorul excepției anticipează o eventuală interpretare și o

aplicare pretins eronată a acestora de către instanța de judecată. În acest sens, Curtea

subliniază că aspectele legate de interpretarea și de aplicarea legii în situații concrete

exced controlului de constituționalitate și reprezintă o competență a instanțelor de

judecată”.

Recurentul a evidențiat că o abordare contrară, celei expuse în recurs drept

exemplu „examinarea de către instanțele de drept comun a legalității actelor Comisiei

Situației Excepționale, care de facto reprezintă Guvernul și sunt la nivel de legi”, ar

distorsiona uniformitatea materiei juridice și ca consecință, va încuraja executivul să

efectueze activitatea normativă în contradicție cu cadrul legal, ceea ce în mod implicit

va submina caracterul de drept al statului, proclamat în Constituție.

Ruslan Nastas a susținut că în vederea curmării unor practici defectuoase

introduse prin pct. 2 din Hotărîrea Guvernului nr. 357/2009, care în mod real s-a

realizat de organe de drept în sfidarea alinierii propriei conduite în corespundere cu

aria de acțiune a indicatoarelor rutiere, este imperios de necesar, inclusiv sub aspectul

interesului publicul, pe lângă cel personal, de a admite integral recursul înaintat.

Curtea Supremă de Justiție a expediat prin intermediul poștei electronice pentru

notificare Guvernului Republicii Moldova, copia recursului depus de către Ruslan

Nastas, împotriva încheierii din 20 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Până la

examinarea recursului autoritatea publică nu a făcut uz de dreptul procedural de a

depune referință privitor la argumentele recursului.

Prin prisma art. 191, alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților

de apel.

În corespundere cu articolul 241, alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,

în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 20 decembrie 2023,

notificată recurentului, prin intermediul poștei electronice la 22 decembrie 2023, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică ana.rosu@justice.md anexat la fila

dosarului 23.

Recursul depus de către Ruslan Nastas, la 28 decembrie 2023 este în termen.

Conform art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis examinarea cererii de

recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina

web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât

argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru

a permite instanței examinarea acesteia.

Examinând recursul, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl

consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, din următoarele considerente.

3

În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție constată că Ruslan Nastas a inițiat prezenta

acțiune în control normativ, prin care a solicitat anularea pct.2 din Hotărârea

Guvernului nr.357 din 13 mai 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului circulației

rutiere.

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 20 decembrie 2023 a declarat

inadmisibilă acțiunea în control normativ depusă de către Ruslan Nastas, pe motiv că

actul contestat nu constituie act administrativ normativ în sensul art. 12 din Codul

administrativ, iar verificarea legalității acestuia nu ține de competența Curții de Apel

Chișinău. (f.d.19-22)

Prin decizia nr. 36 din 25 aprilie 2024 Curtea Constituțională a declarat

inadmisibilă sesizare privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 2, alin. (3),

lit. c) și 12 din Codul administrativ, ridicată de către Ruslan Nastas. Curtea a observat

că, sub aparența unor critici referitoare la imprevizibilitatea dispozițiilor contestate,

autorul excepției anticipează o eventuală interpretare și o aplicare pretins eronată a

acestora de către instanța de judecată. În acest sens, Curtea subliniază că aspectele

legate de interpretarea și de aplicarea legii în situații concrete exced controlului de

constituționalitate și reprezintă o competență a instanțelor de judecată (a se vedea DCC

nr. 107 din 29 august 2023, § 20). (f.d. 45-47)

Astfel, verificând legalitatea încheierii contestate, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră că încheierea din 20 decembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău a fost emisă cu respectarea normelor de drept procedural, din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ

este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în

baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

Articolul 2 din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie

2017 statuează că, act normativ – act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate

publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește,

modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea, modificarea sau

stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de

situații identice.

Prin urmare, actul administrativ normativ reprezintă o manifestare unilaterală de

voință și este emis în temeiul și pentru realizarea puterii publice, fiind obligatoriu. Or,

caracterul obligatoriu al actului administrativ este o consecință a prezumției de

legalitate ce funcționează în favoarea unui asemenea act.

Totodată, instanța de recurs indică că, actul administrativ normativ conține reguli

generale cu aplicabilitate repetată și produce efecte „erga omnes”. Astfel, actul

normativ conține reglementări de principiu, care se adresează unor persoane

nedeterminate, adică are o aplicabilitate generală. Oricât de restrâns ar fi obiectul de

reglementare a actelor administrative normative, acestea își păstrează caracterul

normativ atât timp cât subiecții nu sunt individual determinați.

4

Așadar, actele administrative normative conțin reglementări cu caracter general,

impersonal, care produc efecte erga omnes, asemenea legilor. Totuși actele

administrative normative trebuie să fie în concordanță cu legea, aceasta din urmă

aflându-se în ierarhia normelor juridice superior actului administrativ normativ.

La caz, obiectul prezentei acțiuni în contencios administrativ îl constituie anularea

pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009, prin care s-a exclus nota la

punctul 6 din anexa la Hotărârea Guvernului nr.1139 din 18 septembrie 2003 „Despre

aprobarea Regulamentului cu privire la modul de utilizare a mijloacelor tehnic, inclusiv

a mijloacelor de măsurare și aparatajului medical din dotarea poliției” (Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.204-207, art.1190).

Nota la punctul 6 din Regulamentul cu privire la modul de utilizare a mijloacelor

tehnice, inclusiv a mijloacelor de măsurare și aparatajului medical din dotarea poliției,

prevedea că dispozitivele pentru aprecierea vitezei de deplasare a mijloacelor de

transport pot fi utilizate numai pe sectoarele drumurilor publice unde sunt instalate

indicatoare rutiere „Atenție radar”.

Astfel, pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009 stabilește faptul

excluderii notei la punctul 6 din anexa la Hotărârea Guvernului nr.1139 din 18

septembrie 2003 privind aprobarea Regulamentul cu privire la modul de utilizare a

mijloacelor tehnice, inclusiv a mijloacelor de măsurare și aparatajului medical din

dotarea poliției, fapt ce îi atribuie caracterul obligatoriu al actului administrativ și

cuprinde reguli generale de conduită, impersonale și de aplicabilitate repetată, în

vederea aplicării la un număr nedeterminat de subiecți.

Ținând cont de faptul că, Regulamentul cu privire la modul de utilizare a

mijloacelor tehnice, inclusiv a mijloacelor de măsurare și aparatajului medical din

dotarea poliției, este un act juridic subordonat legii, aprobat de Guvernul Republicii

Moldova, stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de

situații identice, instanța de recurs reține că acesta reprezintă un act administrativ

normativ care se supune controlului constituționalității.

Conform art. 191, alin. (2) din Codul administrativ, curțile de apel soluționează

în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative

normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

În conformitate art. 2, alin. (3), lit. c) din Codul administrativ prevederile

prezentului cod nu se aplică actelor supuse controlului de constituționalitate de către

Curtea Constituțională.

Iar, potrivit art.135, alin.(1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova, coroborat

cu dispozițiile art.4, alin.(1), lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituțională

nr.317-XIII din 13 decembrie 1994, Curtea Constituțională exercită la sesizare

controlul constituționalității legilor, regulamentelor și hotărârilor Parlamentului, a

decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și dispozițiilor Guvernului,

precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.

Luând în considerare prevederile citate și cele stabilite, instanța de recurs relevă

că, Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de fond corect a stabilit că actul contestat nu

constituie act administrativ normativ în sensul art. 12 din Codul administrativ, iar

verificarea legalității acestuia nu ține de competența Curții de Apel Chișinău și a Curții

Constituționale.

Mai mult ca atât, anterior prin Decizia nr.98 din 10 august 2023 s-a declarat

inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a punctului 2 din

5

Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului

circulației rutiere, ridicată de Ruslan Nastas.

Reieșind din prevederile legale citate supra, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție conchide că Curtea de Apel Chișinău a dat o apreciere corectă a

circumstanțelor cauzei, or, pct.2 din Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009 cu

privire la aprobarea Regulamentului circulației rutiere, nu poate constitui obiect al

acțiunii în control normativ, aceasta fiind supusă doar controlului constituționalității.

Suplimentar, instanța de recurs menționează că în conformitate cu prevederile

legislației în vigoare, examinarea legalității Hotărârilor Guvernului Republicii

Moldova ține de competența exclusivă a Curții Constituționale.

Competența jurisdicțională materială reprezintă aptitudinea recunoscută de lege a

unei instanțe judecătorești de un anumit grad de a examina și soluționa o anumită cauză

de contencios administrativ. Prin normele de competență jurisdicțională materială se

delimitează sfera de activitate a instanțelor judecătorești de grad diferit adică pe linia

lor ierarhică.

Nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de dreptul la judecarea cauzei

sale de către o instanță în a cărei competență este dată prin lege pricina respectivă.

Din considerentele menționate și având în vedere că Curtea de Apel Chișinău a

dat o apreciere corectă în ansamblu raportului juridic în litigiu, prin prisma cadrului

legal aplicabil în speță și circumstanțelor constatate, instanța de recurs ajunge la

concluzia de a respinge recursul cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de către Ruslan Nastas.

Se menține încheierea din data de 20 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea înaintată de către

Ruslan Nastas împotriva Guvernului Republicii Moldova privind anularea pct.2 din

Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului

circulației rutiere.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

6