3ra-31/24 — anularea actului administrativ

3ra-31/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-31/24

2-19202837-01-3ra-11012024

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Ciobanu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

ÎNCHEIERE

05 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de avocatul Artur Airapetean în

numele și interesele Svetlanei Șleahtițchi,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Svetlana Șleahtițki împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 20 decembrie 2019, Svetlana Șleahtițki s-a adresat în instanța de judecată

cu acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, solicitând anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.X-

01/09-6309 din 24 octombrie 2019 și a deciziei nr.S-2512/19 din 02 decembrie

2019 cu privire la soluționarea cererii prealabile, cu obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale de a emite actul administrativ individual favorabil privind

stabilirea și calcularea pensiei de judecător pentru limită de vârstă.

În motivarea acțiunii, a indicat că la data de 23 octombrie 2019, Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Bălți a emisă decizia nr.X-01/09-6309 din 24

octombrie 2019 prin care a fost respinsă cererea de emitere a actului administrativ

individual favorabil cu privire stabilirea și calcularea pensiei pentru limită de

vârstă.

În motivarea deciziei enunțate, autoritatea publică emitentă a făcut trimitere la

prevederile legale stabilite la art.32 din Legea nr.544 din 20.07.1995 cu privire la

statutul judecătorului, care inter alia prevede faptul că, pensia pentru judecători se

calculează și se plătește doar judecătorilor demisionați și judecătorilor eliberați din

funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

Prin cererea prealabilă din 12 noiembrie 2019, a contestat decizia nr.X-01/09-

6309 din 24 octombrie 2019, iar prin decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale

1

din 02 decembrie 2019, a fost respinsă cererea prealabilă, concomitent fiind

informată despre posibilitatea contestării acesteia în instanța de contencios

administrativ.

Consideră că la examinarea cererii înaintate, autoritățile emitente nu au ținut

cont de prevederile Hotărârii Curții Constituționale nr. 4 din 27 ianuarie 2000, care

s-a expus asupra faptului că, contravine constituției normele legale ce ar împiedica

judecătorul să beneficieze și de pensie pentru limită de vârstă și de dreptul de a

activa în continuare ca judecător.

Autoritatea emitentă, a negat voința și interpretarea Curții Constituționale,

emițând o decizie.

Până la intrarea în vigoare a prevederilor legale stabilite la art.32 din Legea

nr.544, toți judecătorii aveau dreptul de a activa și beneficia de pensie pentru limită

de vârstă, iar, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 60 din 04 aprilie 2014 cu

modificările actuale ale art.32 din Legea nr.544, se impune de aplicat pentru

judecătorii care nu activau sub imperiul legii vechi, și aceasta pentru a respecta

principiul previzibilității și accesibilității, dar garanțiile sociale ale independenței

judecătorului.

Mai mult ca atât, consideră că actul administrativ individual defavorabil este

ilegal, deoarece nu este motivat.

Prin hotărârea din 21 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

respins ca neîntemeiată, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Svetlana

Șleahtițki împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

deciziei nr.X01/09-6309 din 24 octombrie 2019, anularea deciziei nr.S-2512/19 din

02 decembrie 2019, obligarea emiterii actului administrativ privind stabilirea și

calcularea pensiei pentru limită de vârstă.

La 21 iunie 2021, Svetlana Șleahtițki a declarat apel nemotivat, iar la data de

08 iulie 2021, a fost depus apel cererea de motivată, prin care a solicitat admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin care

acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de Svetlana Șleahtițki împotriva hotărârii din 21 mai 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că la adoptarea

soluției, instanța ierarhic inferioară a stabilit toate circumstanțele și raporturile

juridice care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei, prin aprecierea

corectă a probelor din dosar prezentate de participanții la proces și fiind aplicată

corect legea materială și legea procedurală, astfel constatându-se legalitatea

hotărârii primei instanțe în întregul ei.

A reținut că, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți întemeiat a respins

cererea înaintată de Șleahtițki Svetlana privind stabilirea și calcularea pensiei de

judecător pentru limita de vârstă prin prisma art.32 din Legea nr.544 din 20 iulie

1995, la caz nefiind întrunite condițiile imperative prevăzute de legislator,

reclamanta Svetlana Șleahtițki activând inclusiv la momentul sesizării autorității

pârâte, cât și la momentul promovării acțiunii în instanța de contencios

administrativ, în funcție de judecător, ne fiind demisionată și nici eliberată din

funcția de judecător, continuând să activeze în această funcție până în prezent.

2

Completul judiciar al instanței de apel a constat că, decizia Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale Bălți nr.X-01/09-6309 din 24 octombrie 2019 și decizia Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. S-2512/19 din 02 decembrie 2019, sunt legale și

întemeiate, constatându-se că, Svetlana Șleahtițki nu îndeplinește una din condițiile

obligatorii pentru stabilirea și calcularea pensiei de judecător pentru limită de

vârstă, astfel stabilirea pensiei în temeiul art.32 alin.(3) al Legii nr.544 din 20 iulie

1995 în redacția Legii nr.60 din 04 aprilie 2014 în vigoare din 16 octombrie 2014

nu-i este incidentă, prin urmare temeiuri legale pentru anularea actelor contestate

nu sunt.

Completul judiciar a apreciat ca fiind întemeiat refuzul autorității publice

pârâte de a satisface cerințele reclamantei/apelante privind stabilirea și calcularea

pensiei pentru limită de vârstă în corespundere cu reglementările statuate la art. 32

din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, având în

vedere că, nu sunt întrunite condițiile prevăzute exhaustiv de către legiuitor.

Reclamanta/apelanta Șleahtițki Svetlana, potrivit certificatelor nr.16733 din

20 septembrie 2019 și nr.23040 din 17 decembrie 2019, eliberate de Curtea de

Apel Bălți, activează la Curtea de Apel Bălți din 11 iulie 2014 în calitate de

judecător, și deși a atins vârsta corespunzătoare pentru pensionare de 50 ani, având

o vechime în muncă de cel puțin 20 ani, dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni de

activitate în funcția de judecător, ultima nu a întrunit condiția privind demisia sau

eliberarea judecătorului din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

A menționat că prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 17

noiembrie 2020, s-a admis demersul avocatului reclamantei, Artur Airapetean

privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 32 alin. (3)

din Legea nr. 544 cu privire la statutul judecătorului, iar potrivit Deciziei Curții

Constituționale nr.192g/2020, s-a declarat inadmisibilă sesizarea părții reclamante,

constatându-se că la caz nu sânt incidente prevederile art.16, 23, 43, 47 și 140 din

Constituție.

Reclamanta/apelanta Șleahtițki Svetlana, nu întrunește condiția prevăzută de

art.32 alin.(3) al Legii nr.544 din 20.07.1995, și anume aceasta nu a demisionat din

funcția de judecător și nu posedă statutul de judecător eliberat din funcție în

legătură cu atingerea plafonului de vârstă, or, prevederile art.32 alin.(3) din Legea

544/1995 (în redacția Legii 60/04.04.2014) și a art.III al Legii 60/04.04.2014

indică expres că, calcularea și recalcularea pensiei, se efectuează doar judecătorilor

demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului

de vârstă.

La 03 ianuarie 2024, avocatul Artur Airapetean, în numele și interesele

Svetlanei Șleahtițchi, a depus recurs împotriva deciziei din 27 septembrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și emiterea

unei decizi noi, prin care să fie dispusă transmitere cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului, a reiterat circumstanțele de fapt ale cauzei, invocând

că instanța de apel nu a elucidate circumstanțele importante ale cauzei și s-a grăbit

în examinarea cauzei doar cu scopul de a respinge apelul și a arăta formal că, cauza

a fost examinată.

La 08 februarie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință la

recursul declarat, prin care a solicitat respingerea acestuia ca fiind inadmisibil.

3

Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate

cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau

a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție atestă că, copia deciziei motivate a fost notificată

reprezentantului recurentei, în mod electronic, la 08 decembrie 2023, iar cererea

de recurs a fost depusă la 03 ianuarie 2024, în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de avocatul Artur

Airapetean în numele și interesele Svetlanei Șleahtițchi, în raport cu materialele

cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1), (3) din Codul administrativ, recursul

este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă

în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau

hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este

obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul

de la alin.(1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează

cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a

fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost

restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar

prezentului cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit.

a1) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

4

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare invocate în recurs, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece

se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel

Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor

de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de avocatul Artur Airapetean în numele și interesele Svetlanei Șleahtițchi,

conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în

judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate

în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice

ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat

în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al

părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea

pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

5

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de avocatul

Artur Airapetean în numele și interesele Svetlanei Șleahtițchi.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de avocatul Artur Airapetean în numele și interesele Svetlanei

Șleahtițchi, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

6