3ra-967/23 — anularea dispozitiei, restabilirea in functie, repararea prejudiciului material

3ra-967/23 — anularea dispozitiei, restabilirea in functie, repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-967/23

2-220286661-01-3ra-21092023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Barbacaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, D. Băbălău, I. Dutca

Î N C H E I E R E

29 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Graur Eugenia, reprezentată

de avocatul Păpușoi Dan și de Primarul General al municipiului Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către

Eugenia Graur împotriva Primarului General al mun. Chișinău, persoane terțe

Pretura sectorului Centru municipiul Chișinău, Mitioglo Dmitrii și Popovici Alina,

cu privire la anularea dispoziției, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului

material sub formă de despăgubire în mărimea salariului mediu pentru absența

forțată de la muncă,

împotriva deciziei din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 26 februarie 2022, Eugenia Graur, a înaintat acțiune împotriva Primarului

general al mun. Chișinău, cu privire la anularea dispoziției nr. 1254-dc din 06

decembrie 2021 ,,Cu privire la revocarea Eugeniei Graur din funcția de vicepretor

al sectorului Centru, mun. Chișinău”, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului

material sub formă de despăgubire în mărimea salariului mediu pentru absența

forțată de la muncă.

În motivarea acțiunii reclamanta a relatat că, prin dispoziția nr. 354/2-dc din

25.07.2019 a Primarului General al mun. Chișinău, Eugenia Graur a fost revocată

din funcția de vicepretor al sectorului Centru, mun. Chișinău. Iar prin hotărârea din

22.10.2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, rămasă definitivă și irevocabilă

prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16.07.2021, a fost anulată dispoziția

precedentă și a fost obligat Primarul General al mun. Chișinău de a-o restabili pe

1

Eugenia Graur în funcția de vicepretor al sectorului Centru, mun. Chișinău. Iar în

ultima ședință de judecată din 06.12.2021, Curtea de Apel Chișinău a acordat termen

suplimentar până la 08.12.2021, întru executarea hotărârii judecătorești.

A comunicat reclamanta că, Primăria mun. Chișinău, în mod formal, în aceiași

zi, prin dispoziția nr. 1252-dc din 06.12.2021 „Cu privire la executarea hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, privind restabilirea lui Eugenia Graur”, a

restabilit-o pe Eugenia Graur în funcția de vicepretor al sectorului Centru, începând

cu data de 07.12.2021. Însă, deși s-a dispus restabilirea în funcție începând cu data

de 07.12.2021, tot în data de 06.12.2021, Primăria mun. Chișinău a emis dispoziția

nr.1254-dc din 06.12.2021, prin care a fost revocată repetat Eugenia Graur din

funcția de vicepretor al sectorului Centru, mun. Chișinău, din data de 07.12.2021.

Consideră că a fost restabilită formal pentru a crea aparența restabilirii în funcție și

deci, executarea hotărârii judecătorești, pe când, în fapt, prin dispoziția de restabilire

nu a produs nici un efect juridic și a fost revocată prin dispoziția subsecventă de

revocare din funcție nr.1254-dc din 06.12.2021, care și constituie obiectul prezentei

acțiuni.

A relatat reclamanta, că în data de 30.12.2021, a depus către Primăria mun.

Chișinău cerere prealabilă prin care a solicitat anularea dispoziției Primarului

General al mun. Chișinău nr. 1254-dc din 06.12.2021. Însă, în termenul legal, cererea

prealabilă a rămas fără răspuns. Or, contrar celor indicate în actul administrativ

contestat, legea nu prevede expres necesitatea adresării cu cerere prealabilă până la

înaintarea acțiunii în instanța de judecată, iar conform art. 209 alin. (2) coroborat cu

art. 124 lit. c) din Codul administrativ, dacă informația cu privire la exercitarea căilor

de atac nu se conține în actul administrativ individual sau în decizia cu privire la

cererea prealabilă ori este indicată incorect, înaintarea acțiunii în contencios

administrativ se admite în termen de un an de la comunicarea sau notificarea actului

administrativ sau a deciziei cu privire la cererea prealabilă. Respectiv, consideră că

prezenta acțiune este înaintată în termenul prevăzut de lege.

A opinat reclamanta că, dispoziția de restabilire în funcție nr. 1252-dc din

06.12.2021 care urma să intre în vigoare în data de 07.12.2021, fapt indicat expres

în dispoziție, a fost revocată prin dispoziția nr. 1254-dc din 06.12.2021 a Primarului

General al mun. Chișinău, și respectiv, atât de facto, cât și de jure, Eugenia Graur,

nu a fost restabilită în funcție și nu a fost executată hotărârea judecătorească, pentru

a putea fi revocată. Astfel, ținând cont că există o hotărâre judecătorească irevocabilă

neexecutată până în prezent, dispoziția nr. 1254-dc din 06.12.2021 a Primarului

General al mun. Chișinău, este ilegală și neîntemeiată și contravine securității

raporturilor juridice și obligativității executării hotărârilor judecătorești și puterea

lucrului decis, în sensul art. 140 din Codul administrativ. Or, conform art. 229 alin.

(1) din Codul administrativ, hotărârile judecătorești definitive sunt obligatorii pentru

participanții la proces și succesorii de drept al acestora. Iar conform art. 30 alin. (2)

din Codul administrativ, autoritățile publice nu pot întreprinde măsuri care să

afecteze situațiile juridice definitive sau drepturile dobândite.[...]

Reclamanta a menționat că, deși nu putea fi revocată din funcție, odată ce nu a

fost restabilită în funcție și nu a fost executată hotărârea judecătorească, totuși prin

2

actul administrativ contestat, s-a dispus revocarea reclamantei din funcția de

vicepretor al sectorului Centru din data de 07.12.2021. Or, art. 20 alin. (3) și (4) din

Legea nr. 136 din 17.06.2016 privind statutul municipiului Chișinău, indică că,

pretorul este asistat de către vicepretori, care sînt persoane cu funcții de demnitate

publică, numiți și eliberați din funcție de către primarul general la propunerea

pretorului. Încetarea înainte de termen a mandatului pretorului și vicepretorului are

loc în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (3) din Legea cu privire la statutul

persoanelor cu funcții de demnitate publică. Conform art. 22 alin. (3) din Legea nr.

199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică,

în cazul demnitarului numit, încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin

revocarea sau, după caz, eliberarea din funcție a demnitarului în temeiul actului

administrativ al autorității care l-a numit în funcție.

A notat că, Primarul General al mun. Chișinău nu a invocat nici un temei legal

întru motivarea emiterii actului administrativ individual defavorabil în privința

Eugeniei Graur, limitându-se la enumerarea unui șir de norme legale. Mai mult, prin

hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22.10.2020, rămasă definitivă

și irevocabilă prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16.06.2021, prin care s-a

anulat dispoziția precedentă nr. 354/2-dc din 25.07.2019, s-a anulat pe același temei

și anume, demiterea a avut loc fără a fi invocat vreun temei material, de fond, contrar

regulii valabilității actului administrativ.

În continuare a susținut că, în partea introductivă a actului administrativ a fost

reținut drept temei de revocare – neîncrederea pentru motive ce nu presupun prezența

culpei lui Graur Eugenia. Deci, Primarul General al mun. Chișinău a invocat

motivele personale/subiective, fără a se baza pe anumite probe/circumstanțe care ar

indica la comiterea anumitor abateri de către reclamantă, acesta fiind un motiv

formal, or, alin. (1) art. 22 din Legea nr. 199 din 16.07.2020 nu stipulează drept temei

de revocare din funcție, pierderea încrederii față de funcționarul numit. La fel,

conform art. 31 din același cod, actele administrative individuale scrise trebuie să

fie motivate. Iar conform art. 118 din Codul administrativ, motivarea este

operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea

unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept

și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din

motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de

vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar.

Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii. Motivarea

completă a unui act administrativ individual cuprinde: a) motivarea în drept –

temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale

obligatorii pe care se bazează actul; b) motivarea în fapt – oportunitatea emiterii

actului administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar, dacă este

cazul; c) în cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a

procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe,

audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc. Motivarea

completă este obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual și

condiționează legalitatea acestuia. Însă, contrar normelor citate, dispoziția nr. 1254-

3

dc din 06.12.2021 al Primarului General al mun. Chișinău, nu este motivată în drept,

nu conține o motivare succintă a procedurii administrative, explicațiile reclamantei

etc.

A mai invocat că, odată ce a fost înaintat demers de către Pavel Rusu cu

propunere de revocare din funcție, urma a fi înștiințată și cu privire la procedura

administrativă inițiată, unde să i se ofere dreptul de a depune explicații/probe. Însă,

actele acțiunii administrative, contrar normelor imperative citate, nu au fost

efectuate de către Primarul General al mun. Chișinău. Un alt argument referitor la

netemeinicia și ilegalitatea actului administrative contestat, susține reclamanta, că

reprezintă prevederile art. 137 alin. (2) din Codul administrativ, conform căruia, dacă

autoritatea publică poate decide discreționar și doar una din mai multe consecințe

juridice este legală, atunci dreptul discreționar al autorității publice se reduce la

alegerea consecinței juridice/soluției legale.

În acest sens, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din

22.10.2020, instanța de judecată s-a expus cu privire la necesitatea motivării în drept

a actelor administrative, de a indica temeiul de drept pe care se întemeiază revocarea

și că dreptul discreționar urmează să se reducă la alegerea soluției legale, respectiv

și în privința actului administrative contestat, Primarul General al mun. Chișinău

prin exercitarea abuzivă a dreptului discreționar, a emis actul cu privire la revocarea

Eugeniei Graur.

Astfel, reieșind din eliberarea ilegală și forțată a reclamantei, din funcția

deținută, a menționat, că conform art. 89 alin. (1) din Codul muncii, salariatul

transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi

restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu

- prin hotărâre a instanței de judecată. Iar conform art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul

muncii, angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu

l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această

obligație survine, în particular, în caz de: b) eliberare ilegală din serviciu sau transfer

ilegal la o altă muncă.

A remarcat reclamanta că, odată ce a fost revocată din funcția de vicepretor al

sectorului Centru, mun. Chișinău, în baza unui act administrativ individual

defavorabil ilegal și neîntemeiat, consideră că se impune necesitatea restabilirii în

funcție și compensărea salariului pentru toată perioada absenței forțate de la muncă.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 22 aprilie 2022, s-a

atras în proces în calitate de persoană terță, Pretura sectorului Centru mun. Chișinău.

Prin hotărârea din 22 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

a fost admisă acțiunea.

S-a anulat dispoziția Primarului General al mun. Chișinău nr. 1254-dc din

06.12.2021 „Cu privire la revocarea Eugeniei Graur din funcția de vicepretor al

sectorului Centru”.

S-a obligat Primarului general al mun. Chișinău, să emită actul administrativ

individual cu privire la restabilirea Eugeniei Graur în funcția de vicepretor al

sectorului Centru, mun. Chișinău.

4

S-a obligat Primarului general al mun. Chișinău, să emită actul administrativ

individual cu privire la calcularea și respectiv achitarea în beneficiul Eugeniei Graur

a salariului pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă, începând cu

06.12.2021 pînă la data pronunțării hotărârii judecătorești, 22.09.2022.

La 03 octombrie 2022, Primarul general al mun. Chișinău, a declarat apel

nemotivat, iar în data de 29 noiembrie 2022 prin intermediul poștei terestre, apel

motivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22 septembrie

2022, solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii privind respingerea

acțiunii.

Prin decizia din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată integral

hotărârea din 22 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o

nouă decizie prin care a fost admisă parțial acțiunea înaintată de către Eugenia Graur

împotriva Primarului general al mun. Chișinău, persoane terțe Pretura sectorului

Centru mun. Chișinău, Mitioglo Dmitrii și Popovici Alina, cu privire la anularea

dispoziției nr. 1254-dc din 06 decembrie 2021 ,,Cu privire la revocarea Eugeniei

Graur din funcția de vicepretor al sectorului Centru, mun.Chișinău”, restabilirea în

funcție, repararea prejudiciului material sub formă de despăgubire în mărimea

salariului mediu pentru absența forțată de la muncă.

S-a constat nulitatea dispoziției Primarului General al mun. Chișinău nr. 1254-

dc din 06.12.2021 „Cu privire la revocarea Eugeniei Graur din funcția de vicepretor

al sectorului Centru”.

S-a obligat Primarul general al mun. Chișinău să emită actul administrativ

individual favorabil cu privire la restabilirea Eugeniei Graur în funcția de vicepretor

al Preturii sectorului Centru, mun. Chișinău pentru perioada 06.12.2021 pînă la

03.09.2022.

S-a obligat Primarul general al municipiului Chișinău să emită actul

administrativ individual favorabil cu privire la calcularea și achitarea în beneficiul

Eugeniei Graur a salariului pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă,

începând cu 06.12.2021 pînă la 03.09.2022.

S-a constatat încetarea raportului de muncă a Eugeniei Graur în funcția de

vicepretor al Preturii sectorului Centru, mun. Chișinău în legătură cu expirarea de

drept a mandatului de vicepretor al Preturii sectorului Centru, mun. Chișinău în data

de 03.09.2022. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond urma să

constate nulitatea dispoziției Primarului General al mun. Chișinău nr. 1254-dc din

06.12.2021 „Cu privire la revocarea Eugeniei Graur din funcția de vicepretor al

sectorului Centru” și nicidecum anularea dispoziției. Or, la momentul emiterii

hotărîrii mandatul vecepretorului, Eugeniei Graur a încetat de drept în data de

03.09.2022. Prin urmare, în urma emiterii dispoziției nr. 1254-dc din 06.12.2021, în

data de 07.12.2021, în baza procesului-verbal de audiere a Eugeniei Graur pe

marginea notei Pretorului sectorului Centru, Pavel Rusu, s-a adus la cunoștința

Eugeniei Graur dispoziția nr. 1252-dc din 06.12.2021, fiindu-i prezentată și nota nr.

02-118/7466 din 06.12.2021 a Pretorului sectorului Centru, Pavel Rusu. Or, prin

lipsa efectivă a inițierii unei proceduri administrative din oficiu, din partea autorității

5

publice, s-a admis o încălcare gravă a tuturor garanțiilor Eugeniei Graur, care îi oferă

Codul administrativ pentru protejarea intereselor legitime.

A mai susținut instanța de apel că, dispoziția Primarului General al mun.

Chișinău nr. 1254-dc din 06.12.2021 „Cu privire la revocarea Eugeniei Graur din

funcția de vicepretor al sectorului Centru”, nu conține în sine o careva motivare,

clară, cu trimiteri la probe, or, Primarul General al mun. Chișinău examinând

demersul pretorului sectorului Centru, mun. Chișinău nr.02-118/7466 din

06.12.2021, la emiterea acestuia s-a bazat doar pe motivul invocat în respectivul

demers, și anume, pe motivul neîncrederii personale față de Eugenia Graur,

considerând-o ca fiind o persoană impusă, cu care nu va putea conlucra.

Astfel, analizând actul administrativ contestat - dispoziția Primarului General

al mun. Chișinău nr. 1254-dc din 06.12.2021 „Cu privire la revocarea lui Eugenia

Graur din funcția de Vicepretor al sectorului Centru”, prin prisma art. 118-119 Cod

administrativ, instanța de apel a considerat că aceasta nu este motivată, or pârâtul nu

a îndeplinit procedura de emitere a acestuia și anume condiția referitor de motivare.

Cu referire la pretenția privind obligarea Primarului general al mun. Chișinău

să emită actul administrativ individual cu privire la restabilirea Eugeniei Graur în

funcția de vicepretor al sectorului Centru, mun. Chișinău, precum și de a calcula și

respectiv achita în beneficiul lui Eugenia Graur salariul pentru perioada absenței

forțate de la locul de muncă, începând cu 06.12.2021 până la data pronunțării

hotărârii judecătorești, 22.09.2022, Curtea e Apel Chișinău a constatat că, instanța

de fond a ajuns la concluzia privind restabilirea Eugeniei Graur în funcția de

vicepretor al sectorului Centru, mun. Chișinău în situația în care la momentul

emiterii hotărîrii termenul mandatului a expirat.

Drept urmare, deoarece, în data de 03 septembrie 2022, mandatul de vicepretor

a Eugeniei Graur a expirat, se constată încetarea raportului de muncă al Eugeniei

Graur în funcția de vicepretor al Preturii sectorului Centru, mun. Chișinău. Or, art.

22 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate

publică nr. 199 din 16.07.2010, stabilește că, exercitarea mandatului încetează în

caz de expirare a termenului, dacă mandatul nu este prelungit în modul stabilit de

lege, sau înainte de termen.

Instanța de apel a concluzionat că, se constată nulitatea dispoziției Primarului

General al mun. Chișinău nr. 1254-dc din 06.12.2021 „Cu privire la revocarea

Eugeniei Graur din funcția de vicepretor al sectorului Centru”, cu obligarea

Primarului general al mun. Chișinău să emită actul administrativ individual favorabil

cu privire la restabilirea Eugeniei Graur în funcția de vicepretor al Preturii sectorului

Centru, mun. Chișinău pentru perioada 06.12.2021 pînă la 03.09.2022, precum și să

emită actul administrativ individual favorabil cu privire la calcularea și achitarea în

beneficiul Eugeniei Graur a salariului pentru perioada absenței forțate de la locul de

muncă, începând cu 06.12.2021 până la 03.09.2022. Totodată, s-a constatat încetarea

raportului de muncă a Eugeniei Graur în funcția de vicepretor al Preturii sectorului

Centru, mun. Chișinău în legătură cu expirarea de drept a mandatului de vicepretor

al Preturii sectorului Centru, mun. Chișinău în data de 03.09.2022.

6

A mai indicat că prima instanță nu a supus unei analize minuțioase și nu a

verificat circumstanțele menționate, care, însă, necesitau a fi examinate, prin prisma

cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea tuturor aspectelor importante pentru

soluționarea cazului dat. Iar astfel, se constată că concluziile instanței de fond sunt

greșite, reieșind din interpretarea eronată a situației de fapt cît și a prevederilor legii.

La 08 iunie 2023 Graur Eugenia a depus recurs nemotivat, iar la 20 septembrie

2023, Graur Eugenia, reprezentată de avocatul Păpușoi Dan, a depus motivarea

recursului împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei instanței

de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului s-a invocat că, unicul argument reținut de către instanța

de apel întru susținerea soluției sale, a fost expirarea de drept la data de 03

septembrie 2022 a mandatului de vicepretor a dnei Eugenia Graur, fără a face

trimitere la normele juridice care ar reglementa durata mandatului, modul de

calculare a acestui pretins termen de 4 (patru) ani în privința dnei Graur Eugenia,

neluarea în considerație că, începând cu 25 iulie 2019 (prima revocare). Graur

Eugenia nu a fost încadrată efectiv la locul de muncă și deci, nu au fost reluate real

raporturile de muncă pentru a putea considera că mandatul a fost exercitat pentru

anumit termen. Or, Graur Eugenia a exercitat efectiv mandatul de vicepretor, doar

pentru 12 luni calendaristice, începând cu 25 iulie 2018 (numire) până la 25 iulie

2019 (prima revocare).

A indicat că, prin dispoziția nr. 317/3-dc din 25 iulie 2018 „cu privire la numirea

dnei Eugenia Graur, prin transfer”, a fost numită în funcția de vicepretor al sectorului

Centru, cu statutul funcției de demnitate publică, începând cu data de 03 septembrie

2018, conform prevederilor art. 2 alin. (2) și art. 6 alin. (1) din Legea nr. 199 din 16

iulie 2010 „cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică”, art. 3

alin. (3) Iii. a), art. 44 alin. (1) lit. d), art. 48 alin. (1) din Legea nr. 158-XV1 din 04

iulie 2018 „cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public(cu

modificarea), art. 20 din Legea nr. 136 „privind statutul mun. Chișinău”.

Prin urmare Graur Eugenia a fost numită pentru o perioadă nedeterminată,

nefiind limitat mandatul acesteia, care a început a curge la 03 septembrie 2018.

Respectiv, instanța de apel nu a făcut trimitere nici la o normă de drept care să

reglementeze durata mandatului vicepretorului, momentul intrării normei legale în

vigoare, pentru a putea stabili dacă norma dată este sau nu aplicabilă raporturilor

juridice dintre Graur Eugenia și Primăria mun. Chișinău, în baza dispoziției nr.

317/3- dc din 25 iulie 2018 „cu privire la numirea dnei Eugenia Graur, prin transfer”,

odată, ce mandatul acesteia nu a fost limitat la termenul de 4 ani.

A menționat recurenta că, odată ce nu a fost restabilită în funcție în baza

hotărârii din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și nu a fost

executată hotărârea judecătorească, Graur Eugenia nici nu putea fi revocată nici prin

dispoziția nr. 1254-dc din 06 decembrie 2021 a Primarului General mun. Chișinău

(revocată în aceiași zi și care nu a produs nici un efect juridic) și mai mult, nici prin

dispoziția nr. 514-dc din 09 iunie 2023 „cu privire la executarea deciziei Curții de

Apel Chișinău”.

7

A concluzionat recurenta că, actul administrativ contestat a fost emis contrar

prevederilor art. 30 alin. (2) Cod administrativ, care prevede că, autoritățile publice

nu pot întreprinde măsuri care să afecteze situațiile juridice definitive sau drepturile

dobândite.

La 20 iunie 2023 Primarul General al municipiului Chișinău, a depus cerere

de recurs nemotivată, iar la data de 30 ianuarie 2024 cerere de recurs motivată

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei instanței de apel în

partea în care a fost admisă, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere integrală

a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs s-a invocat că, decizia Curții de Apel Chișinău.

în partea în care acțiunea a fost admisă, ester drept una neîntemeiată și ilegală lipsită

de suport juridic, având la bază acesteia o examinare superficială și neobiectivă a

cauzei, fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, inclusiv nefiind

constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea

pricinii. Determinarea incorectă a obiectului probațiunii poate fi condiționată de

faptul că instanța atribuie importanță juridică a circumstanțelor care nu au nici o

valoare pentru soluționarea corectă a pricinii și, viceversa, când instanța nu pune în

discuție circumstanțele importante pentru soluționarea justă a pricinii.

A susținut recurentul că actul administrativ anulat de către instanță emană de la

autoritatea investită de lege cu competența de numire și eliberare din funcție a

vicepretorului, astfel încât dispoziția contestată a fost emisă cu respectarea legislației

și a competenței.

A menționat recurentul că instanța de apel, în întregul text al hotărârii

efectuează alegația nemotivării actului administrativ individual și neatragerii în

procedura administrativă a reclamantului (intimat). Astfel, consideră greșită poziția

instanței potrivit căreia actul administrativ individual este emis fără o motivare, or,

în preambulul dispoziției contestate sunt expuse considerentele, temeiurile esențiale

luate în considerare de către autoritatea publică pentru justificarea emiterii actului

administrativ, fără a fi necesare aplicarea consecințelor pentru anularea acestuia. La

fel, evidențiem că, reclamantul a fost audiat verbal, fapt confirmat prin motivele și

argumentele prezentate de acesta în cererea de chemare în judecată.

A concluzionat recurentul că actul de eliberare din funcție a demnitarului numit,

se caracterizează prin lipsa unor criterii de destituire expres prevăzute de lege, spre

deosebire de actul de eliberare din funcție a funcționarului public. Astfel,

deschiderea căilor de protecție a drepturilor de muncă ale demnitarului public în

calitatea acestuia de subiect exponent al unui interes public deosebit nu echivalează,

totuși, cu posibilitatea ignorării statutului de demnitar public, care în virtutea art. 22

alin. (3) din Legea nr. 199/2010 sunt eliberate din funcție în lipsa unor criterii de

destituire. Or. eliberarea din funcție a reclamantului a constituit un drept discreționar

al autorității publice locale, care în virtutea împuternicii atribuite de lege și-a

exercitat dreptul discreționar.

La data de 28 mai 2024 Graur Eugenia a înregistrat la Curtea Supremă de

justiție un supliment la cererea de recurs, prin care a solicitat în scopul uniformizării

practicii judecătorești, formarea unui complet de judecată din 5 judecători.

8

La acest capitol completul de judecată menționează că, în conformitate cu

prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în

complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul

din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să

fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate

decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un

complet din 9 judecători.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16

și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursurile depuse

de Graur Eugenia, reprezentată de avocatul Păpușoi Dan și de Primarul General al

municipiului Chișinău, au fost depuse până la data intrării în vigoare a Legii pentru

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei

Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și vor fi examinate în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul

deciziei instanței de apel a fost pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău la data

de 31 mai 2023.

La data de 08 iunie 2023, Graur Eugenia, a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 20 iunie 2023

Primarul general al mun. Chișinău, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din

31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, ambii recurenți au depus recursurile

nemotivate în termenul stabilit de art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (f.d. 243,

244-245, vol. 1).

Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data

depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

9

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentei, Graur Eugenia la data de 07

septembrie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d. 220, vol.1).

Cu referire la notificarea deciziei motivate Primarului general al mun. Chișinău,

instanța de recurs a constatat că la materialele cauzei nu este anexată dovada

expedierii deciziei din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în adresa Primarului

General al mun. Chișinău.

Astfel, recursul motivat depus la data de 20 septembrie 2023, de către Graur

Eugenia, reprezentată de avocatul Păpușoi Dan și recursul motivat depus la data de

30 ianuarie 2024 de către Primarul general al mun. Chișinău, împotriva deciziei din

31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, au fost depuse în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Graur Eugenia,

reprezentată de avocatul Păpușoi Dan și de Primarul General al municipiului

Chișinău, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a) - f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

10

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursurile

depuse de Graur Eugenia, reprezentată de avocatul Păpușoi Dan și de Primarul

General al municipiului Chișinău, conțin obiecții de fapt și de drept similare celor

expuse în cadrul examinării cauzei și cererea de apel, care au fost analizate de către

prima instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursurilor trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

11

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de Graur

Eugenia, reprezentată de avocatul Păpușoi Dan și de Primarul General al

municipiului Chișinău.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursurile depuse de Graur Eugenia, reprezentată de avocatul Păpușoi Dan

și de Primarul General al municipiului Chișinău, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

12