3ra-513/21 — anularea actului administrativ, restabilirea in functie, achitarea platilor salariale

3ra-513/21 — anularea actului administrativ, restabilirea in functie, achitarea platilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-513/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, G. Dașchevici, A. Bostan)

D E C I Z I E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursurile depuse de Primăria mun. Chișinău și de Eugenia Graur,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Eugenia Graur împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la anularea actului

administrativ, restabilirea în funcție și achitarea plăților salariale,

împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 18 septembrie 2019, Eugenia Graur a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la anularea actului administrativ,

restabilirea în funcție și achitarea plăților salariale.

În motivarea cererii a invocat că, la 25 iulie 2019 de către Primarul General

Interimar, Adrian Talmaci, a fost emisă dispoziția nr. 354/2-dc cu privire la

eliberarea dnei Eugenia Graur din funcția de vicepretor al sectorului Centru.

Reclamanta a subliniat că actul administrativ menționat este ilegal, având un

caracter abuziv.

La 10 iulie 2019, de către reclamanta, reieșind din raporturile juridice de

muncă avute cu instituția publică Primăria municipiului Chișinău, a fost depusă

cererea privind acordarea concediului de odihnă anual, pentru perioada de

activitate 2018-2019, începând cu 15 iulie 2019.

Din discuția verbală din 15 iulie 2019 cu Adrian Talmaci, ultimul a refuzat

nemotivat acordarea concediului anual de odihnă.

Astfel, la 16 iulie 2019, reclamanta a depus cererea cu nr. G-1975/19, prin

care a solicitat explicarea motivelor refuzului de acordare a concediului de odihnă

anual.

1

La 25 iulie 2019, neavând un răspuns referitor la acordarea concediului anual

de odihnă, de către reclamantă a fost depusă o petiție adresată Inspectoratului de

Stat al Muncii privind necesitatea intervenirii urgente a instituției vizate în situația

descrisă mai sus.

A notat reclamanta că, la 26 iulie 2019, în momentul aducerii la cunoștință a

dispoziției de eliberarea sa din funcție, răspunsul privind cererea de acordare a

concediului anual de muncă și la cererea repetată nu a parvenit.

A menționat reclamanta că, ulterior, a fost informată de personalul secției

secretariat din cadrul Preturii sect. Centru că în adresa sa a parvenit un răspuns. Un

răspuns evaziv la solicitarea de acordare a concediului anual prin care s-a indicat

că anume reclamanta a refuzat acordarea a 14 zile calendaristice de concediu de

odihnă anual. A remarcat că, în cererea sa inițială de acordare a concediului au fost

indicate 35 zile calendaristice.

A evidențiat reclamanta că, la 14 august 2019 ca urmare a petiției nr. G-

933/19 depuse la Inspectoratul de Stat al Muncii, Inspectoratul a întocmit proces-

verbal de control cu prescripții obligatorii și a indicat și asupra ilegalității eliberării

din funcție a reclamantei.

La 21 august 2019, reclamanta a înregistrat în cancelaria Primăriei mun.

Chișinău cererea prealabilă prin care a solicitat anularea dispoziției nr. 354/2-dc

din 25.07.2019. Iar prin răspunsul Primăriei municipiului Chișinău din 28 august

2019, cererea prealabilă a reclamantei a fost respinsă.

Prin acțiunea înaintată (concretizată) reclamanta a solicitat, anularea

dispoziției Primarului General al mun. Chișinău nr.354/2-dc din 25.07.2019 „Cu

privire la eliberarea dnei Eugenia Graur din funcția de vicepretor al sectorului

Centru, restabilirea în funcția de vicepretor al sectorului Centru, mun. Chișinău,

încasarea din contul Primăriei mun. Chișinău salariul pentru întreaga perioadă de

absență forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral (f.d.20).

Prin încheierea din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea reclamantei Graur Eugenia, în partea ce ține de repararea prejudiciului

moral, a fost declarată ca fiind inadmisibilă (f.d. 68-68 verso).

Prin hotărârea din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Graur Eugenia împotriva

Primăriei mun. Chișinău privind anularea actului administrativ, restabilirea în

funcție și achitarea plăților salariale.

S-a anulat Dispoziția Primarului General al mun. Chișinău nr.354/2-dc din

25.07.2019 „Cu privire la eliberarea dnei Eugenia Graur din funcția de vicepretor

al sectorului Centru”, ca fiind ilegală.

S-a dispus restabilirea lui Graur Eugenia în funcția de vicepretor al sectorului

Centru, mun. Chișinău.

S-a dispus încasarea de la Primăria mun. Chișinău în beneficiul lui Graur

Eugenia salariul pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă.

De asemenea s-a menționat că, hotărârea, în partea încasării unui salariu

mediu pentru absența forțată de la muncă și în partea restabilirii Eugeniei Graur în

funcția de vicepretor al sectorului Centru, mun. Chișinău, se execută imediat.

2

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 28 octombrie 2020,

Primăria mun. Chișinău a declarat apel asupra hotărârii din 22 octombrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Primăria mun. Chișinău.

S-a casat hotărârea din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, și s-a emis o decizie nouă prin care acțiunea în contencios administrativ

depusă de Graur Eugenia către Primăria mun. Chișinău privind anularea actului

administrativ, restabilirea în funcție și achitarea plăților salariale și a prejudiciului

moral, s-a admis parțial.

S-a anulat Dispoziția Primarului General al mun. Chișinău nr.354/2-dc din

25.07.2019 „Cu privire la eliberarea dnei Eugenia Graur din funcția de vicepretor

al sectorului Centru”, ca fiind ilegală.

În rest, cererea de chemare în judecată înaintată de Graur Eugenia către

Primăria mun. Chișinău privind restabilirea în funcție și achitarea plăților salariale

și a prejudiciului moral s-a declarat inadmisibilă.

În motivarea deciziei, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate

alegațiile apelantului precum că în cazul eliberării Eugeniei Graur din funcția de

vicepretor al sectorului Centru nu era necesar invocarea temeiului de drept, odată

ce dreptul de a numi în această funcție este a primarului, corelativ acestuia îi

aparține și dreptul de eliberare din funcție referindu-se în special la prevederea

art.22 alin. (3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate

publică nr. 199 din 16.07.2010, potrivit căruia: „în cazul demnitarului numit,

încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin revocarea sau, după caz,

eliberarea din funcție a demnitarului în temeiul actului administrativ al autorității

care l-a numit în funcție.”

Or, din sensul prevederilor art. 22 alin. (3) din Legea cu privire la statutul

persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16.07.2010, rezultă că,

demiterea/eliberarea din funcție a pretorului se face prin act administrativ.

Colegiul a reținut că, este greșită abordarea pârâtului precum că este suficient

invocarea temeiului conform art. 22 alin. (3) al Legii nr.199 din 16.07.2010, fără

careva temei material (de fond), or, regula valabilității actului administrativ,

stabilește contrariul. Astfel, titlul III din codul administrativ, stabilește formalitățile

și procedura pentru emiterea actelor administrative, cu indicarea condițiilor de fond

și formă pentru aceasta și respectiv, sancțiunea ce survine în cazul nerespectării

acestora. Așa fiind unul din elementele de bază ale un act administrativ, este

motivarea.

Instanța de apel a specificat că, deși, este un domeniu specific de activitate,

care ar implica simetria juridică, actul administrativ emis în această activitate

administrativă nu poate deroga de la condițiile pentru aceasta stabilite de codul

administrativ. Or, în caz contrar aplicând simetria juridică și fiind de ajunsă

atribuția și dorința organului ce a emis actul de numire în funcție de demitere a

celui numit, se riscă încălcarea drepturilor persoanei, care nu are nici o pârghie și

rezultat al legitimei așteptări de exercitare a atribuțiilor pentru întreaga perioadă a

mandatului. Fiind expus oricând la posibilitatea de a fi demis, fără să existe alte

3

temeiuri de drept, faptice pentru aceasta, reducându-se doar la atribuția emitentului

și dreptul de a acționa în așa mod.

A conchis că, din conținutul dispoziției contestate se reține că acesta conține

doar o enumerare a normelor de drept ce dă posibilitatea și confirmă atribuția

primarului de a acționa în acest sens, fără să se indice temeiurile de fapt pentru

aceasta. Iar, această circumstanță implică lipsa condiției de valabilitate a actului

administrativ emis în așa mod și necesitatea aplicării sancțiunii juridice pentru

aceasta.

Colegiul a menționat că, la caz, dreptul discreționar al autorității nu poate fi

reținut, or acest drept discreționar implică soluția/efectele actului administrativ,

adică autoritatea poate să-l aleagă din mai multe soluții, dar nu implică dreptul de a

acționa într-un anumit mod. Adică, emiterea actului contestat la caz, nu poate fi

reținut ca valabil prin prisma exercitării dreptului discreționar, ultimul aplicându-se

referitor la identificarea unei soluții din mai multe date de lege, dar nu prin

acționarea într-un anumit fel doar prin prisma deținerii atribuțiilor date și prin

aplicarea simetriei juridice. Respectiv, odată ce Codul administrativ stabilește

elementele de conținut și formă a actului administrativ, aceasta implică

obligativitatea întrunirii lor, iar în caz contrar se atestă existența circumstanțelor de

anularea a actului administrativ.

Referitor la pretenția reclamantei/intimatei Graur Eugenia privind restabilirea

în funcția deținută anterior și încasarea salariului pentru perioada absenței forțate

de la muncă, Completul de judecată a considerat că acestea urmează a fi declarate

inadmisibile, or, potrivit art. 228 alin. (1) din Codul administrativ, actul

administrativ individual anulat în tot sau în parte de către instanța de judecată nu

produce efecte juridice, în totalitate sau în partea anulată, din momentul emiterii

lui. Prin urmare, în urma constatării nulității dispoziției Primarului General al mun.

Chișinău nr.354/2-dc din 25.07.2019 „Cu privire la eliberarea dnei Eugenia Graur

din funcția de vicepretor al sectorului Centru”, își produce efectele juridice actul de

dispoziție prin care Graur Eugenia a fost numită în funcția de vicepretor.

La 09 februarie 2021, Eugenia Graur, a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei

contestate, cu menținerea hotărârii din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani. Ulterior, la 16 aprilie 2021, Eugenia Graur a depus recurs motivat

împotriva deciziei contestate (f.d. 138, 157-171).

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

invocând că nu a fost argumentată lipsa necesității reabilitării persoanei în

drepturile salariale, or, constatând încălcările admise de către Primăria mun.

Chișinău la emiterea dispoziției Primarului General al mun. Chișinău nr. 354/2-dc

din 25.07.2019, nu a indicat cum instituția publică urmează să reabiliteze persoana

în drepturi, or, încălcarea unui drept reiese din principiile de bază ale reglementării

raporturilor de muncă.

A conchis că, instanța de apel urma să examineze cerințele cu privire la

restabilirea în funcția anterior deținută și achitarea plăților salariale, nu prin

declararea ca fiind inadmisibile, or, din practica judiciară pe cazuri analogice,

persoanele sunt reabilitate în drepturi salariale.

4

La 08 aprilie 2021 (data de pe plicul poștal), Primăria mun. Chișinău a depus

recurs motivat împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea parțială a deciziei contestate, în partea anulării dispoziției

Primarului General al mun. Chișinău nr.354/2-dc din 25.07.2019 „Cu privire la

eliberarea dnei Eugenia Graur din funcția de vicepretor al sectorului Centru”, și

emiterea unei decizii noi în această parte privind respingerea acțiunii ca

neîntemeiată (f.d. 149-154).

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

reiterând argumentele invocate în cererea de apel.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărîrile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 02 februarie 2021,

dispozitivul căreia a fost înmânat doar recurentei Eugenia Graur la 03 februarie

2021 (f.d.137), iar decizia integrală din 02 februarie 2021 a Curții de Apel

Chișinău a fost recepționată de către recurenți la 26 martie 2021 (f.d.142, 143).

Prin urmare, recursul nemotivat depus de către Eugenia Graur la 09 februarie

2021, și recursul motivat la 16 aprilie 2021, este în termen.

De asemenea, recursul depus de către Primăria mun. Chișinău la 08 aprilie

2021 (data de pe plicul poștal) este în termen.

La 16 aprilie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia

cererilor de recurs, fiind recepționate de către părți la 21 aprilie 2021 (f.d.222-223),

părților fiindu-i explicat dreptul de a depune referință asupra recursului declarat.

Prin referința depusă la 26 aprilie 2021, Primăria mun. Chișinău, a solicitat

respingerea recursului depus de către Eugenia Graur (f.d. 224-229).

Prin încheierea din 12 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

depuse de către Primăria mun. Chișinău și Eugenia Graur au fost numite pentru

examinare în complet din 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces și

reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în

recurs, deoarece criticele recurentului au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recursul depus de către Primăria mun.

Chișinău, completul specializat constată că în susținerea cererii de recurs nu s-au

invocat careva temeiuri plauzibile, care ar convinge instanța că acțiunile autorității

publice locale la emiterea deciziei contestate a avut loc cu respectarea normelor din

Legea privind statutul alesului local nr. 768 din 02.02.2000 și din Legea cu privire

5

la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16.07.2010,

motiv pentru care recursul depus urmează a fi respins.

Totodată, verificând argumentele invocate în recursul depus de către Eugenia

Graur, prin prisma materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de

a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a emite o decizie nouă de

menținere a hotărârii primei instanțe, din următoarele motive.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia

instanței de apel și emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Potrivit art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) – (2) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de

judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor

neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru

depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care

nu au fost discutate de participanții la proces.

Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, dar și

determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare, se atestă că la

25 iulie 2019, Pretorul sectorului Centru, Pavel Rusu, a înregistrat la Primăria mun.

Chișinău, nota informativă, prin care a adus la cunoștință Primarului General

interimar al mun. Chișinău faptul că, dna Eugenia Graur, vicepretor, nu se implică

în activitatea Preturii conform competențelor, nu conlucrează cu subdiviziunile de

resort pe domeniile gestionate (învățământ, protecția copilului, asistență socială).

De asemenea, s-a constatat că, în cadrul orelor de audiență cu locuitorii

sectorului Vatra înregistrați la dumneaei nu se soluționează majoritatea

cererilor/petițiilor privind problemele de ordin economic. În cadrul secției social

economice nu se implică la soluționarea problemelor apărute (soluționarea

petițiilor, combaterea comerțului stradal, demolarea unităților comerciale).

Prin nota informativă menționată, Pretorul sectorului Centru, Pavel Rusu a

solicitat eliberarea dnei Eugenia Graur din funcția de vicepretor (f.d. 32).

6

Prin Dispoziția Primarului General interimar al municipiului Chișinău

nr.354/2-dc din 25 iulie 2019 „Cu privire la eliberarea dnei Eugenia Graur din

funcția de vicepretor al sectorului Centru”, Eugenia Graur a fost eliberată din

funcția de vicepretor al sectorului Centru. Temei a constituit inclusiv nota

informativă a Pretorului sectorului Centru, Pavel Rusu (f.d. 9).

Nefiind de acord cu dispoziția dată, Graur Eugenia prin cererea prealabilă,

înregistrată la Primăria mun. Chișinău la 21 august 2019, a solicitat anularea

Dispoziției Primarului General interimar al municipiului Chișinău nr.354/2-dc din

25 iulie 2019, restabilirea în funcție cu achitarea retribuțiilor financiare pentru

perioada de activitate pînă la data restabilirii în funcție (f.d. 5-7).

Prin răspunsul din 28 august 2019, Primarul General interimar a respins

cererea prealabilă a intimatei, menționînd faptul că, dispoziția nr. 354/2-dc din 25

iulie 2019 „Cu privire la eliberarea dnei Eugenia Graur din funcția de vicepretor al

sectorului Centru” a fost plasată în Registrul de stat al actelor locale și supusă

controlului obligatoriu de legalitate de către organul abilitat, Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, drept urmare, prezenta

dispoziție nu a fost notificată (f.d.10).

Analizând starea de fapt reținută de instanțele inferioare, Colegiul constată că

la caz, obiectul litigiului rezidă din verificarea legalității Dispoziția Primarului

General interimar al municipiului Chișinău nr.354/2-dc din 25 iulie 2019 „Cu

privire la eliberarea dnei Eugenia Graur din funcția de vicepretor al sectorului

Centru”, prin care a fost eliberată din funcția de vicepretor al sectorului Centru,

Eugenia Graur.

La emiterea deciziei enunțate, Primarul General interimar al municipiului

Chișinău a ținut cont de demersul nr. 416/03-12 din 25 iulie 2019 dlui Pavel Rusu,

pretor al sectorului Centru, de prevederile art. 22 alin. (3) din Legea nr. 199 din

16.07.2010 Cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, art.

119 din Codul muncii, art. 29 alin. (2), art. 32 alin. (1) și art. 34 alin. (2) din Legea

nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală, art. 15 alin (1),

pct. 1), lit. b), alin. (2), art. 16, alin. (1) și art. 20, alin. (1), alin. (4) din Legea nr.

136 din 17.06.2016 privind statutul municipiului Chișinău și de decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 3/1 din 4 iulie 2019 (f.d. 9).

Prin acțiunea înaintată, reclamanta Graur Eugenia a invocat lipsa temeiului în

vederea eliberării acesteia din funcție, considerent din care apreciază ca fiind

ilegală Dispoziția Primarului General interimar al municipiului Chișinău nr.354/2-

dc din 25 iulie 2019.

Instanța de recurs, apreciază critic alegațiile reprezentantului Primăriei mun.

Chișinău, precum că, în cazul eliberării Eugeniei Graur din funcția de vicepretor al

sectorului Centru nu era necesar invocarea temeiului de drept, odată ce dreptul de a

numi în această funcție este a primarului, corelativ acestuia îi aparține și dreptul de

eliberare din funcție referindu-se în special la prevederea art. 22 alin. (3) din Legea

cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din

16.07.2010, potrivit căruia, în cazul demnitarului numit, încetarea înainte de

termen a mandatului are loc prin revocarea sau, după caz, eliberarea din funcție a

demnitarului în temeiul actului administrativ al autorității care l-a numit în funcție.

7

Or, din sensul prevederilor art. 22 alin. (3) din Legea cu privire la statutul

persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16.07.2010, rezultă că,

demiterea/eliberarea din funcție a pretorului se face prin act administrativ. Astfel,

este greșită abordarea pârâtului că, pentru aceasta este suficient invocarea

temeiului conform art. 22 alin. (3) al Legii enunțate, fără careva temei material (de

fond), or, regula valabilității actului administrativ, stabilește contrariul.

În acest context, instanțele ierarhic inferioare corect au statuat că, la caz, actul

administrativ individual contestat a fost emis în lipsa inițierii unei proceduri

administrative, or, motivarea actelor administrative defavorabile trebuie să conțină

obligatoriu o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza

emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare

conținutului final al actului etc.

Conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, stabilește că, anumite aspecte

ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi

reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile

prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu

contravine principiilor prezentului cod.

De asemenea, prima instanță corect a concluzionat că, deși, este un domeniu

specific de activitate, care ar implica simetria juridică, actul administrativ emis în

această activitate administrativă nu poate deroga de la condițiile pentru aceasta

stabilite de Codul administrativ. Or, în caz contrar aplicând simetria juridică și

fiind de ajuns atribuția și dorința organului ce a emis actul de numire în funcție de

demitere a celui numit, se riscă încălcarea drepturilor persoanei, care nu are nici o

pârghie și rezultat al legitimei așteptări de exercitare a atribuțiilor pentru întreaga

perioadă a mandatului. Fiind expus oricând la posibilitatea de a fi demis, fără să

existe alte temeiuri de drept, faptice pentru aceasta, reducându-se doar la atribuția

emitentului și dreptul de a acționa în așa mod. Astfel, din conținutul dispoziției

contestate se reține că acesta conține doar o enumerare a normelor de drept ce dă

posibilitatea și confirmă atribuția primarului de a acționa în acest sens, fără să se

indice temeiurile de fapt pentru aceasta. Iar, această circumstanță implică lipsa

condiției de valabilitate a actului administrativ emis în așa mod și necesitatea

aplicării sancțiunii juridice pentru aceasta.

Pentru toate aceste considerente și reieșind din contextul normelor de drept

citate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de fond și instanța de apel corect

au ajuns la concluzia că Dispoziția Primarului General interimar al municipiului

Chișinău nr.354/2-dc din 25 iulie 2019 „Cu privire la eliberarea dnei Eugenia

Graur din funcția de vicepretor al sectorului Centru”, este ilegală și urmează să fie

anulată.

Cu referire la soluțiile date, instanța de recurs observă că sunt diferite.

Instanțele au avut păreri diferite cu referire la pretențiile subsecvente privind

restabilirea Eugeniei Graur în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru

absența forțată de la muncă.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin hotărârea din data de 22 octombrie

2020 a anulat dispoziția Primarului General al mun. Chișinău nr.354/2-dc din

8

25.07.2019 „Cu privire la eliberarea dnei Eugenia Graur din funcția de vicepretor

al sectorului Centru”, a restabilit-o pe Eugenia Graur în funcția de vicepretor al

sectorului Centru, mun. Chișinău, a încasat de la Primăria mun. Chișinău în

beneficiul lui Graur Eugenia salariul pentru întreaga perioadă de absență forțată de

la muncă.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din

data de 02 februarie 2021 a casat hotărârea din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, a adoptat o nouă hotărâre, prin care a anulat Dispoziția

Primarului General al mun. Chișinău nr.354/2-dc din 25.07.2019 ”Cu privire la

eliberarea dnei Eugenia Graur din funcția de vicepretor al sectorului Centru” ca

fiind ilegală, a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de către Graur Eugenia către

Primăria mun. Chișinău privind restabilirea în funcție și achitarea plăților salariale

și a prejudiciului moral.

Instanța de apel a considerat că pretențiile Eugeniei Graur privind restabilirea

în funcția deținută anterior și încasarea salariului pentru perioada absenței forțate

de la muncă urmează a fi declarate inadmisibile, or în urma constatării nulității

dispoziției Primarului General al mun. Chișinău nr.354/2-dc din 25.07.2019 „Cu

privire la eliberarea dnei Eugenia Graur din funcția de vicepretor al sectorului

Centru”, își produce efectele juridice actul de dispoziție prin care Graur Eugenia a

fost numită în funcția de vicepretor.

Soluțiile diferite ale instanțelor ierarhic inferioare rezidă din interpretarea

incorectă a prevederilor Codului administrativ.

Într-adevăr, potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, dispoziția

Primarului General al mun. Chișinău nr.354/2-dc din 25.07.2019 „Cu privire la

eliberarea dnei Eugenia Graur din funcția de vicepretor al sectorului Centru” este

un act administrativ cu caracter individual defavorabil.

În conformitate cu art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Potrivit art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, o acțiune în

contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui

act administrativ individual (acțiune în contestare).

Conform art. 224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând acțiunea

în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre în baza

unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ

individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile, dacă

acestea sunt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale.

Totodată, alin. (2) al art. 224 din Codul administrativ, stipulează că, dacă la

momentul anulării actului administrativ individual de către instanță acesta este deja

executat, instanța dispune, la cerere, întoarcerea executării, în măsura în care ea

este real posibilă.

Se relevă că întoarcerea executării reprezintă o situație simetric inversă

executării săvârșite, ce incubă obligația de a se restitui tot se s-a obținut prin

executarea unui act administrativ individual defavorabil.

În sensul art. 224 alin. (2) din Codul administrativ, instituția întoarcerii

executării este guvernată de principiul restabilirii situației anterioare.

9

Astfel, se desemnează prin acest principiu (restituo in intrebum) regula de

drept potrivit căreia tot ce s-a executat în baza unui act individual defavorabil

anulat trebuie restituit, astfel încât părțile raportului juridic de drept public să

ajungă în situația în care acel act nu s-ar fi executat.

Important că, potrivit alin. (2) art. 224 din Codul administrativ, întoarcerea

executării trebuie să aibă loc numai la cerere.

La caz, reclamanta Eugenia Graur efectiv a fost demisă din funcție și sistate

plățile salariale, adică actul administrativ dispoziția Primarului General al mun.

Chișinău nr.354/2-dc din 25.07.2019 „Cu privire la eliberarea dnei Eugenia Graur

din funcția de vicepretor al sectorului Centru”, a fost executat.

Respectiv, anularea dispoziția Primarului General al mun. Chișinău nr.354/2-

dc din 25.07.2019 „Cu privire la eliberarea dnei Eugenia Graur din funcția de

vicepretor al sectorului Centru” duce la întoarcerea executării, adică repunerea

Eugeniei Graur în funcția de vicepretor al sectorului Centru, mun. Chișinău și

achitarea plăților salariale.

Important este de observat că, Eugenia Graur prin cererea prealabilă și prin

cererea de chemare în judecată expres a solicitat întoarcerea executării, adică

repunerea în funcție și achitarea plăților salariale și în acest sens instanța de fond

corect a hotărât să o restabilească în funcția de vicepretor al sectorului Centru,

mun. Chișinău și să oblige administrația publică locală să-i achite salariul pierdut.

Totodată, instanța de recurs constată că, Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

prin încheierea din 22 octombrie 2020, corect a declarat inadmisbilă, acțiunea

reclamantei Graur Eugenia, în partea ce ține de repararea prejudiciului moral, or

pentru această pretenție nu a fost formulată o cerere prealabilă.

La acest capitol, instanța de recurs reține că, pretenția Eugeniei Graur privind

repararea prejudiciului moral, nu constituie o pierdere directă rezultată din

executarea dispoziției Primarului General al mun. Chișinău nr.354/2-dc din

25.07.2019 „Cu privire la eliberarea dnei Eugenia Graur din funcția de vicepretor

al sectorului Centru”, dar o derivată a acesteia și pentru recuperarea prejudiciului

moral corect prima instanță a observat că legiuitorul a instituit o regulă aparte,

prevăzută la art. 19 din Codul administrativ, potrivit căreia cererea prealabilă este

instituția care oferă o cale de soluționare prejudiciară a litigiilor administrative.

Conform art. 10 alin. (2) din Codul administrativ, decizia autorității publice

privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin activitatea

administrativă ilegală este un act administrativ individual.

Totodată, din sensul art. 60 alin. (3) din Codul administrativ, rezultă că, în

cazul depunerii cererii privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat

prin emiterea unui act administrativ individual sau normativ ilegal, termenul

general începe să curgă din data în care hotărârea instanței de judecată prin care s-a

anulat actul administrativ ilegal a rămas definitivă.

Dacă autoritatea publică a anulat un act administrativ ilegal, termenul general

începe să curgă din data în care decizia cu privire la anularea actului administrativ

ilegal a rămas incontestabilă.

Conform art. 166 din Codul administrativ, cererea prealabilă poate fi depusă

numai dacă persoana își revendică drepturile încălcate prin emiterea sau

respingerea emiterii unui act administrativ individual.

10

Potrivit art. 167 alin. (4) din Codul administrativ, dacă prin cererea prealabilă

se solicită și repararea prejudiciului, atunci cererea privind repararea prejudiciului

se examinează de autoritatea publică emitentă în procedură administrativă separată.

Conform art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu

dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se

declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. (2) lit. f)

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când nu

sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 208.

În temeiul art. 208 alin. (1) din Codul administrativ, în cazurile prevăzute de

lege, până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va respecta

procedura prealabilă. În context, instanța de recurs a reținut și faptul că, pentru a

formula o acțiune în contencios administrative, este necesar ca: - actul emis trebuie

să parvină de la o autoritate administrativă; - condiția existenței vătămării unui

drept recunoscut de lege reclamantului; - existența capacității de exercițiu și a celei

procesuale; - vătămarea dreptului să fie cauzată printr-un act administrativ sau prin

refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal cererea; -

obligativitatea îndeplinirii procedurii administrative prealabile (în cazul prevăzut

de lege).

Raportând cadrul legal, la circumstanțele faptice ale cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

reține că Eugenia Graur nu s-a adresat cu o cerere prealabilă către Primăria mun.

Chișinău, cu privire la compensarea prejudiciului moral, or, prevederile Codului

administrativ în vigoare din 01.04.2019, prevăd expres obligativitatea părții de a

respecta procedura prealabilă în cazul solicitării reparării prejudiciului.

Pentru toate aceste considerente și reieșind din contextul normelor de drept

citate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia primei instanțe privind

admiterea integrală a cererii de chemare în judecată.

Împrejurările descrise determină Colegiul să conchidă că soluția instanței de

apel este neîntemeiată, din care considerente aceasta nu poate fi menținută.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei

instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu

interpretarea eronată a legii și aprecierea greșită a probelor, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul depus de către Eugenia Graur, a casa decizia din

02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a emite o decizie nouă prin care se

va menține hotărârea din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

11

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Primăria mun. Chișinău.

Se admite recursul depus de Eugenia Graur.

Se casează integral decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

se adoptă o decizie nouă prin care se menține hotărârea din 22 octombrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, adoptată în cauza de contencios

administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Eugenia Graur

împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la anularea actului administrativ,

restabilirea în funcție și achitarea plăților salariale.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

12