3ra-777/23 — Anularea actului administrativ

3ra-777/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-777/23 (2-22031585-01-3ra-25072023)

Instanța de fond: Judecătoria Edineț, sediul Central, judecător – N. Bobu

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă

Î N C H E I E R E

29 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Moraru Victor,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Moraru

Victor împotriva Consiliului sătesc Trinca, raionul Edineț privind anularea actului

administrativ, obligarea emiterii actului administrativ,

împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Moraru Victor și menținută hotărârea din 25

august 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 04 martie 2022, Moraru Victor a înaintat acțiune în contencios administrativ

către Consiliul sătesc Trinca, raionul Edineț privind anularea actului administrativ,

obligarea emiterii actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a relatat că, după 28 iunie 1940, pe teritoriul

de astăzi al Republicii Moldova au fost efectuate deportări, strămutări în masă a

populației locale peste hotarele Republicii Moldova, în diferite regiuni ale fostei

Uniuni Sovietice: la 13 iunie 1941; la 06 iulie 1949 și la 01 aprilie 1951. Aceste

evenimente au avut loc în condițiile Celui de-al Doilea Război Mondial și în

perioada imediat următoare. Din satul Trinca au fost deportate circa 100 persoane.

În anul 2016, din inițiativa persoanelor represate, în satul Trinca a fost

constituită o comisie menită să contribuie la instalarea monumentului consacrat

memoriei celor deportați. Președinte al fostei comisii a fost ales Moraru Victor.

La 07 decembrie 2021, comisia s-a adresat către Consiliul sătesc Trinca cu o

cerere privind acordarea terenului pentru ridicarea monumentului pe teritoriul din

centrul satului, pe terenul unde se mai află 2 monumente: un monument consacrat

ostașilor originari din Trinca, căzuți în perioada 01 septembrie 1939 – 02 septembrie

1945; un monument consacrat unui ostaș-originar din Trinca, căzut în războiul din

Afganistan în anul 1987 - Sorocan Vasile.

La 09 decembrie 2021, Consiliul sătesc Trinca a adoptat decizia nr. 6.3/3 „Cu

privire la edificarea monumentului în memoria victimelor represiunilor politice,

băștinași din satul Trinca, r. Edineț”.

1

În opinia reclamantului, această decizie este incompletă, nu corespunde în

totalitate prevederilor Legii monumentelor de for public nr. 192 din 30 septembrie

nici suprafața terenului, nici sursele de finanțare. Prin urmare decizia Consiliului

sătesc Trinca nr. 6.3/3 din 09 decembrie 2021 nu poate fi executată.

La 05 ianuarie 2022, reclamantul s-a adresat către Consiliul sătesc Trinca cu

cererea prealabilă nr. 124, prin care a solicitat modificarea deciziei nr. 6.3/3 din 09

decembrie 2021, dar răspuns nu a primit.

Reieșind din cele expuse, reclamantul Moraru Victor a solicitat

anularea/modificarea deciziei nr. 63/3 din 09 decembrie 2021 în așa fel, ca în noua

redacție să conțină următoarele: obligativitatea Consiliului sătesc Trinca de a acorda

teren pentru instalarea monumentului victimelor represiunilor politice, anume pe

teritoriul din perimetrul unde se află monumentul ostașilor căzuți în anii războiului

1939–1945 și monumentul consăteanului Sorocan Vasile, căzut în Afganistan în

anul 1987; obligativitatea Consiliului sătesc Trinca să finanțeze integral cheltuielile

privind proiectarea, procurarea, transportarea și instalarea pe teritoriul menționat a

monumentului consacrat victimelor reabilitate a represiunilor politice, originare din

satul Trinca; obligarea Consiliului sătesc Trinca să întreprindă toate măsurile de

rigoare pentru ca monumentul dat să obțină calitatea de monument de for public, cu

înscrierea lui ulterioară în Registrul de stat al monumentelor de for public, ca obiect

de patrimoniu al statului, ca obiect de valoare istorică, științifică și artistică.

Prin hotărârea din 25 august 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul central, acțiunea

în contencios administrativ s-a respins ca neîntemeiată.

Prin decizia din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Moraru Victor și menținută hotărârea din 25 august 2022 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că drept temei de nulitate a

deciziei Consiliului sătesc Trinca raionul Edineț nr. 6.3/3 din 09 decembrie 2021

„Cu privire la edificarea monumentului în memoria victimelor represiunilor politice,

băștinași din satul Trinca, r. Edineț”, s-a invocat că aceasta este incompletă, nu

conține informații privind locul amplasării monumentului, suprafața terenului,

sursele de finanțare și nu corespunde Legii nr.192 din 30 septembrie 2011 cu privire

la monumentele de for public.

La caz, instanța de apel a menționat că autoritatea publică emitentă, după

depunerea acțiunii în judecată de către Moraru Victor, la 10 martie 2022, a adoptat

decizia nr.1.3/9 „Cu privire la cererea cet. Moraru Victor” prin care a decis: 1) Se

acceptă edificarea monumentului în memoria victimelor represiunilor politice,

băștinași din satul Trinca, r. Edineț pe terenul liber în perimetrul spațiului pe care se

află monumentul consacrat ostașilor decedați la Marele Război pentru Apărarea

Patriei din anii 1941-1945; 2) Se împuternicește d-nul Victor Moraru până la 01

august 2022 să prezinte proiectul și devizul de cheltuieli pentru edificarea

monumentului; 3) De a include în proiectul bugetului pentru anul 2023 suma

necesară pentru edificarea monumentului conform proiectului și devizului de

cheltuieli.

Prin urmare, conținutul deciziei contestate nr. 6.3/3 din 09 decembrie 2021 „Cu

privire la edificarea monumentului în memoria victimelor represiunilor politice,

băștinași din satul Trinca, r. Edineț” a fost completat prin decizia ulterioară nr. 1.3/9

2

din 10 martie 2022 „Cu privire la cererea cet. Moraru Victor”, în care s-a indicat

locul amplasării monumentului solicitat spre edificare, care corespunde celui

menționat în cererea prealabilă; la fel, autoritatea publică s-a referit și la cheltuielile

care urmează a fi suportate în legătură cu edificarea monumentului, stipulând

includerea în proiectul bugetului pentru anul 2023 a sumei necesare, conform

proiectului și devizului de cheltuieli, acordând împuterniciri pentru prezentarea

acestor acte lui Moraru Victor, până la 01 august 2022.

În consecință, instanța de apel a conchis că cererea prealabilă a lui Moraru

Victor a fost satisfăcută și temei de anulare a actului administrativ - decizia nr. 6.3/3

din 09 decembrie 2021 „Cu privire la edificarea monumentului în memoria

victimelor represiunilor politice, băștinași din satul Trinca, r. Edineț” nu a fost

stabilit. Totodată, s-a respins argumentul apelantului potrivit căruia actul

administrativ emis ulterior – decizia nr. 1.3/9 din 10 martie 2022 „Cu privire la

cererea cet. Moraru Victor” la fel ar conține lacune, deoarece obiectul de examinare

al prezentei acțiuni constituie declararea nulității altui act administrativ.

La 30 martie 2023, Moraru Victor a expediat prin intermediul poștei recursul

nemotivat împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând

admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei

noi decizii de admitere integral a acțiunii.

La 22 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de

recurs Consiliului s. Trinca, r. Edineț, însă acesta nu și-a exercitat dreptul de a se

expune asupra recursului printr-o referință.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (în

redacția de până la 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din

oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca

atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea

recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la

art. 245 alin. (2).

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția

de până la 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

3

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării

actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert

că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul

întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un

eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

comunicarea actului de 3 procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii

termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul

optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor

procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de

către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de

legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor

termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96-114.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege

între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace

electronice de comunicație dedicate.

Din prevederile art.1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ rezultă că,

notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi

notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de

document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă

din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă

4

adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă

electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia

poștală. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul

informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează

notificarea.

Potrivit art. 114 din Codul administrativ, dacă o notificare a înscrisului, care

îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu

încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat

din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la

28 februarie 2023, dispozitivul fiind notificat recurentului la 16 martie 2023 (f.d.

58), iar decizia motivată la 10 iulie 2023 (f.d. 62).

Se reține că, la 03 iulie 2023, decizia integrală a Curții de Apel Bălți din 28

februarie 2023, a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată:

https://cac.instante.justice.md/.

Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art.

245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023),

pentru prezentarea motivării recursului, a început să curgă din data de 11 iulie 2023,

ziua imediat următoare de la data notificării recurentului a deciziei integrale a

instanței de apel, și a expirat la 09 august 2023, aceasta fiind ultima zi de depunere

a recursului motivat.

În pofida celor enunțate, Moraru Victor nu s-a conformat prevederilor legale și

nu a prezentat motivarea recursului în termenul legal prevăzut la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023). Or, fiind cel

interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, recurentul trebuia să întreprindă

toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță după cum

sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la

expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin prezentarea motivării recursului

în conformitate cu art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția de până la

01 septembrie 2023).

Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.

246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie

2023), de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să

respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din

Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), este considerat un

termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca

și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de

atac.

Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului de prezentare a

motivării recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al

recurentului care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă,

folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale, pentru a

nu omite termenul legal de prezentare a recursului motivat.

5

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Moraru Victor

drept inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere

că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza

principiul securității raporturilor juridice.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Moraru Victor ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată,

d i s p u n e:

Recursul înaintat de Moraru Victor se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

6