2ra-805/23 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

2ra-805/23 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-805/23

2-21186389-01-2ra-07062023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: A. Onjoga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Iu. V. Sîrbu, V. Buhnaci, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

17 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Comisarenco Serghei împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost respinse apelurile declarate de Comisarenco Serghei și Ministerul Justiției

și a fost menținută hotărârea din 15 aprilie 202 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

c o n s t a t ă:

La 17 decembrie 2021, Comisarenco Serghei a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, a invocat că la 12 septembrie 2011 a depus la

Judecătoria Chișinău, mun. Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva

SRL ,,Nina-ASN” cu privire la încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin

neachitarea salariului.

Reclamantul a reiterat că examinarea cauzei în fond a durat până la

18 decembrie 2013.

De asemenea, a specificat că în instanța de fond, cauza a fost amânată de

nenumărate ori, iar deoarece pârâtul nu și-a îndeplinit cerințele legale aferente

procedurii de numire a expertizei grafologice, dosarul a fost restituit instanței fără

efectuarea expertizei.

A invocat că instanța de apel a tergiversat examinarea cauzei.

Prin încheierea din 11 septembrie 2011 a Curții de Apel Chișinău, a fost

dispusă efectuarea expertizei grafologice, însă la 13 octombrie 2014, cauza a fost

restituită instanței de apel fără executare.

1

La fel, prin încheierea din 30 aprilie 2015, instanța de apel a dispus

efectuarea expertizei grafologice, însă la 21 iulie 2015, cauza a fost restituită

instanței de apel fără executare.

Ulterior, prin încheierea din 15 octombrie 2015 a fost dispusă efectuarea

expertizei grafologice, care a fost efectuată la 30 noiembrie 2015.

Însă, după efectuarea expertizei, următoarea ședință a instanței de apel a fost

numită numai la data de 28 aprilie 2016.

Prin încheierea din 28 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost dispusă

suspendarea examinării cauzei în legătură cu intentarea procedurii de

insolvabilitate față de debitor, iar prin încheierea din 09 noiembrie 2017 a Curții de

Apel Chișinău, procesul a fost reluat.

Prin decizia din 30 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, procesul a fost

încetat.

Prin decizia din 18 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, cauza a fost

restituită la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău.

Prima ședință de judecată a instanței de apel a fost numită numai la data de

10 noiembrie 2020, fiind amânată pentru data de 91 decembrie 2020, 19 ianuarie

2021, 04 martie 2021, 20 mai 2021 și 27 mai 2021.

Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

și menținută hotărârea primei instanțe, iar prin încheierea din 01 decembrie 2021 a

Curții Supreme de Justiție, recursul a fost declarat inadmisibil.

Reclamantul a susținut că examinarea litigiului de muncă a durat o perioadă

de peste 10 ani, care este o perioadă excesiv de îndelungată.

Comisarenco Serghei a solicitat constatarea încălcării dreptului său la

examinarea în termen rezonabil a cauzei civile, la cererea de chemare în judecată

depusă împotriva SRL ,,Nina-ASN” cu privire la încasarea prejudiciului material

cauzat prin neachitarea salariului și repararea prejudiciului moral, încasarea sumei

de 100 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, încasarea sumei de 60 000 de lei cu

titlu de prejudiciu material și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Comisarenco Serghei.

S-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, suma

de 40 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat pentru încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei și suma de 7 000 de lei cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică.

În rest, pretențiile au fost respinse.

În consolidarea soluției adoptate, prima instanță a constatat că la

12 septembrie 2011, Comisarenco Serghei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SRL ,,Nina & ASN” cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat

prin neachitarea salariului, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2013 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Comisarenco Serghei,

iar actul final pe marginea litigiului respectiv este încheierea din 01 decembrie 2021

2

a Curții Supreme de Justiție, prin care recursul declarat de lichidatorul SRL ,,Nina

& ASN” în proces de insolvabilitate, Nicolae Bostan, s-a considerat inadmisibil.

Instanța de fond a stabilit că, termenul examinării cauzei în speța principală

a durat 10 ani, dintre care 2 ani și 3 luni s-a aflat în examinare în instanța de fond;

3 ani și 6 luni în instanța de apel; 4 luni în cadrul instanței de recurs; 2 ani și

11 luni la rejudecare în instanța de apel; 3 luni în cadrul instanței de recurs.

La fel, instanța a constatat că din punct de vedere al complexității, această

cauză nu necesita o muncă juridică vastă, fiind una medie de complexitate, având

în vedere subiecții în proces, obiectul cauzei și cadrul legal în baza cărui urma a fi

verificată temeinicia și legalitatea pretențiilor formulate de reclamant.

Cu referire la comportamentul părților, care include aprecierea

comportamentului participanților la proces precum și cu referire la comportamentul

autorităților, instanța a indicat că se va aprecia bona/mala fides a tuturor părților

implicate în proces, inclusiv existența unor întârzieri inexplicabile, amânări

neîntemeiate și repetate, consecutivitatea ședințelor, planificarea unei ordini a

ședințelor cu pauze îndelungate, suspendarea nejustificată a examinării cauzei etc.

Instanța a notat că judecarea cauzei a derulat cu mai multe omisiuni din

partea instanței de fond, care a admis multiple cereri de amânare ale ședințelor de

judecată (din motive repetate), cu pauze îndelungate între ele (2-3 luni între

ședințele de judecată), deși conform art.192 din Codul de procedură civilă, cauza

respectivă se examinează în regim prioritar (litigiu de muncă).

La fel, instanța de fond a reținut că un alt motiv care a dus la întârzieri

nejustificate de judecare a cauzei este și faptul că în perioada 30 noiembrie 2012 -

05 noiembrie 2013, acțiunea a fost suspendată pentru efectuarea expertizei

grafologice, care nu a fost efectuată din motiv că SRL ,,Nina & ASN” nu a achitat

taxa pentru expertiză.

Ce ține de perioada de examinare a cauzei în cadrul instanței de apel, cauza

a fost examinată pe parcursul a 3 ani și 6 luni.

Începând cu 11 septembrie 2014 până la 15 octombrie 2015 nu s-au efectuat

careva acțiuni pe dosar, or, a fost de câteva ori expediat în adresa CNEJ și returnat

în adresa instanței, în sensul efectuării expertizei.

Instanța de fond a statuat că din conținutul Raportului motivat, rezultă că la

18 aprilie 2015, administratorul SRL ,,Nina & ASN” a solicitat suspendarea

examinării cauzei, iar prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 aprilie 2016,

cererea administratorului a fost admisă, cu suspendarea cauzei civile.

Pe cale de consecință, instanța de judecată a constatat că termenul de un an

de zile (18 aprilie 2015 - 28 aprilie 2016) nu se regăsește în conținutul raportului,

nefiind clar timp de un an ce acțiuni au fost întreprinse în sensul examinării cauzei,

or, instanța s-a expus asupra cererii de suspendare a cauzei numai peste un an de

zile, din motive necunoscute.

Referitor la examinarea cauzei în ordine de recurs, Curtea Supremă de

Justiție a examinat recursul în termen de 3 luni, fiind un termen restrâns și rezonabil

de examinare a cauzei.

Instanța a reținut că, analizând comportamentul părților și autorităților

responsabile, de către autoritățile abilitate de examinare a cauzei a fost admis

3

comportamentul necorespunzător al părților, manifestat prin formularea

multiplelor cereri de amânare, neachitarea taxei pentru efectuarea expertizei de

către pârât, precum și admiterea pauzelor îndelungate de examinare a litigiului de

muncă.

Cu referire la miza pentru reclamant, instanța a indicat că legislatorul a

confirmat importanța deosebită a unor astfel de proceduri pentru angajați, prin

indicare expresă în legislație despre examinarea prioritară a litigiilor de muncă, iar

în aceste circumstanțe, prin nesoluționarea acțiunii cu privire la repararea

prejudiciului material cauzat prin neachitarea salariului, prin reținerea salariului,

reclamantul a fost împiedicat timp de 10 ani să primească plățile salariale și să i se

repare prejudiciile ce reies din acest fapt, cauzându-i-se astfel, atât daune

patrimoniale cât și morale.

Pe cale de consecință, instanța de fond a concluzionat că soluționând litigiul

de muncă, instanțele nu au dat dovadă de diligența necesară, iar durata totală a

procedurii de 10 ani pentru un litigiu de muncă nu satisface condiția rezonabilității

examinării cauzei, demonstrând un caracter temporal excesiv.

În conexiunea celor relatate, reieșind din perioada neexaminării în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești (perioadă de 10 ani), care s-a constatat a fi una

continuă, de categoria litigiului, comportamentul autorității însărcinate cu obligația

examinării, precum și miza (interesul) pentru reclamant, instanța de judecată a

conchis că cerința cu privire la examinarea în termen rezonabil a cauzei, prevăzută

de legislația internă, precum și de articolul 6 §1 al Convenției, la caz, nu a fost

respectată.

În acest context, instanța a reținut că, prin neexaminarea în termen rezonabil

a cauzei, reclamantului i s-au cauzat suferințe psihice, frustrare și stări de grijă, ca

urmare a lipsirii acestuia de dreptul de a-i fi compensat prejudiciul material cauzat

prin neachitarea salariului, prin reținerea salariului, precum și încasarea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, reclamantul urmează să

beneficieze de o compensație pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 40 000

lei, care este una echitabilă suferințelor psihice suportate și care constituie o

satisfacere echitabilă și nu este excesivă pentru statul ținut să o plătească și nici nu

constituie un venit nejustificat pentru reclamant, or, suma de 100 000 lei pretinsă

de reclamant cu titlu de prejudiciu moral este exagerată, motiv din care nu poate fi

satisfăcută integral.

La fel, instanța a specificat că reclamantul a formulat și solicitarea de

reparare a prejudiciului material în mărime de 6 000 lei, iar în contextul acestei

pretenții, Legea nr.87 din 21 aprilie 2011, a fost elaborată ca fiind un instrument

pentru responsabilizarea autorităților statului în vederea asigurării examinării

cauzelor și examinării cauzelor în termen rezonabil, ci nu ca un mecanism de

încasare a sumelor de bani ce au reprezentat obiectul acțiunii.

Mai mult decât atât, prin prisma prevederilor legii sus-enunțate,

reclamantului îi revine sarcina de a demonstra suportarea efectiv a prejudiciului

material cauzat anume de neexaminarea cauzei în termen rezonabil, iar în speță,

reclamantul, contrar art.118 alin.(1) din Codul de procedură civilă, nu a prezentat

probe/înscrisuri în acest sens.

4

Prin decizia din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de Comisarenco Serghei și Ministerul Justiției și menținută

hotărârea din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 11 mai 2023, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești,

cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral.

În motivarea recursului, a invocat că la examinarea cauzei și la calcularea

termenului rezonabil de examinare a cauzei, instanța de apel urma să ia în

considerație datele cuprinse în Raport, precum și explicațiile pârâtului privind

necesitatea excluderii din calculul termenului rezonabil de examinare a cauzei, a

unor perioade în care nu s-a examinat din motive obiective, neimputabile

instanțelor de judecată și anume:

- perioadele de suspendare a procesului în legătură cu efectuarea

expertizelor grafologice - 30 noiembrie 2012 – 05 noiembrie 2013

(11 luni și 6 zile);

- perioada suspendării procesului până la soluționarea chestiunii privind

validarea creanțelor pretinse de Comisarenco Serghei, înaintate în

instanța de insolvabilitate - 28 aprilie 2016 – 09 noiembrie 2017 (1 an, 6

luni și 12 zile);

- perioada suspendării procesului în ordine de apel până la rămânerea

irevocabilă a hotărîrii pe marginea cererii de validare a creanțelor

înaintate de Comisarenco Serghei față de SRL ,,Nina & ASN” - 25 iunie

2019 – 08 octombrie 2020 (1 an, 3 luni și 13 zile);

- perioada suspendării procesului în legătură cu situația epidemiologică din

țară.

De asemenea, a specificat că urmează a fi luate în considerație și perioada

amânării ședințelor de judecată în legătură cu aflarea judecătorului în concediu

medical – 22 mai 2012 – 04 iunie 2012 (13 zile), 05 iulie 2012 – 04 octombrie 2012

(2 luni și 29 de zile), 04 martie 2021 – 25 mai 2021 (2 luni și 16 zile).

Or, nu este o tergiversare a termenului de judecare a cauzei, aflarea

judecătorului în concediu medical sau în concediu de odihnă anual și prin urmare,

aceste aspecte nu pot fi luate în considerație la aprecierea încălcării termenului

rezonabil la examinarea cauzei.

Totodată, recurentul a susținut că instanța de apel a omis să se expună asupra

rezonabilității duratei procedurii prin prisma criteriului complexității cauzei, care a

vizat necesitatea dispunerii efectuării expertizei judiciare grafologice, fapt ce a

determinat suspendarea procesului, conexitatea cauzei cu o cauză de

insolvabilitate.

La fel, recurentul a reiterat că concluziile instanței de apel privind

constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei prin

prisma comportamentului reclamantului, denotă o analiză superficială de către

instanță cu privire la acest aspect.

În acest sens, a precizat că instanța de apel a interpretat în mod eronat

comportamentul reclamantului, care a constat în depunerea a numeroase cereri care

5

au cauzat amânarea ședințelor de judecată si respectiv, tergiversarea examinării

cauzei.

Recurentul a specificat că în instanța de fond, cauza a fost examinată într-un

termen rezonabil de 86 de zile, cu excluderea perioadelor de amînare a examinării

cauzei neimputabile instanței.

În instanța de apel, cauza a fost examinată într-un termen rezonabil de

2 ani, 2 luni și 22 de zile, cu excluderea perioadelor de amînare a examinării cauzei

din motive neimputabile instanței.

Iar, în instanța de recurs, cauza a fost examinată în termen de 3 luni și 12

zile.

În urma rejudecării cauzei în instanța de apel, cauza a fost examinată în

176 de zile, cu excluderea perioadelor de amînare a examinării cauzei din motive

neimputabile instanței.

În instanța de recurs cauza a fost examinată în termen de 2 luni și 9 zile.

Deci, instanțele judecătorești au examinat cauza într-un termen rezonabil de

3 ani, 6 luni și 14 zile, astfel au respectat dreptul părților la examinare în termen

rezonabil a cauzei, iar în comportamentul acestora nu se denotă o oarecare lipsă de

diligență și deci perioada de examinare nu poate fi pusă exclusiv în sarcina

instanțelor judecătorești.

În concluzie, recurentul a reiterat că instanțele judecătorești în mod

neîntemeiat au dispus încasarea sumei de 40 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral,

în condițiile în care cauza nu a fost examinată sub toate aspectele și s-a acordat o

apreciere eronată a probelor, iar ca urmare termenul rezonabil de examinare a

cauzei a fost calculat greșit.

La 08 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Comisarenco Serghei pentru notificare copia recursului declarat de către Ministerul

Justiției, explicându-i dreptul de a depune referință.

La 04 iulie 2023, Comisarenco Serghei, reprezentat de avocatul Podlesnov

Alexandr, a depus referință la recursul declarat de Ministerul Justiției, solicitând ca

acesta să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la

01 februarie 2023.

Conform avizului de recepție anexat la materialele cauzei, decizia motivată

din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Ministerului

Justiției la 10 mai 2023 (f. d. 157).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

deoarece cererea de recurs a fost depusă la 11 mai 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

6

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de

către Ministerul Justiției împotriva deciziei din 01 februarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău va fi examinat în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul

de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs

depusă de către Ministerul Justiției este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recursuri se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererilor de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în

care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Ministerul Justiției,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată

de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

7

normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare

a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei

de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat probele

arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea

de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

declarat de Ministerul Justiției conține obiecții de fapt și de drept, similare celor

expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța

de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la

judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor

faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat

în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de

apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau a normelor de drept procedural, și respectiv, nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

8

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de către Ministerul Justiției, ca fiind

inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției împotriva

deciziei din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

9