2ra-330/23 — repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-330/23 — repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-330/23

2-22033750-01-2ra-27022023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Ciubotaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. N. Budai, D. Băbălău, I. Dutca)

ÎNCHEIERE

15 mai 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Marian Ursachi

examinând recursul declarat de Vasile Diaconu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Diaconu

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, cu

privire la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Vasile Diaconu, s-a admis apelul depus de Ministerul

Justiției, s-a casat hotărârea din 07 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

și s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Diaconu,

c o n s t a t ă:

La data de 10 martie 2022, Vasile Diaconu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției, Procuraturii Generale, cu privire la

repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală și ale procuraturii și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, a indicat că, la 08 septembrie 2016, directorul Societății

cu Răspundere Limitată „ELS Trans” a depus plângere în adresa Inspectoratului de

Poliție Rîșcani, mun. Chișinău, cu privire la tragerea la răspundere penală a

directorului Societății cu Răspundere Limitată „***** *****”, Vasile Diaconu în

legătură cu pretinsele acțiuni ilegale.

A menționat că, prin ordonanța din **** **** **** a procurorului Procuraturii

sect. Râșcani, mun. Chișinău, nu a fost acceptat raportul Organului de urmărire

penală al Inspectoratului de Poliție Râșcani, mun. Chișinău cu propunerea de a nu

începe urmărirea penală, fiind pornită urmărirea penală în baza semnelor constitutive

ale componenței de infracțiune prevăzute de art. **** alin. (****) din Codul penal.

1

A susținut că, la 25 ianuarie 2017, organul de urmărire penală a dispus

efectuarea percheziției în oficiul Societății cu Răspundere Limitată „**** ****” din

str. **** ****, ****, mun. Chișinău.

Prin încheierea din **** **** **** a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și

mandatului de efectuare a percheziției din 08 februarie 2017, s-a admis demersul

procurorului și s-a dispus efectuarea percheziției în oficiul Societății cu Răspundere

Limitată „**** ****” din str. **** ****, ****, mun. Chișinău.

Reclamantul a menționat că, potrivit procesului-verbal de percheziție din ****

**** ****, s-a efectuat percheziția în oficiul Societății cu Răspundere Limitată

„**** ****” din str. **** ****, ****, mun. Chișinău, în urma căreia au fost ridicate

numeroase acte, calculatoare și astfel, fiind periclitată activitatea normală a societății

comerciale.

La **** **** ****, organul de urmărire penală a dispus efectuarea percheziției

în automobilul de model BMW cu număr de înregistrare **** ****, care îi aparține,

iar prin încheierea din **** **** *** a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și

mandatului de efectuare a percheziției din **** **** ***, a fost admis demersul

procurorului și s-a dispus efectuarea percheziției în automobil.

Prin ordonanța din **** **** *** a ofițerului de urmărire penală, reclamantul

a fost recunoscut în calitate de bănuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. ****

alin. (****) din Codul penal, în aceeași zi, fiind audiat în calitate de bănuit și aplicată

măsura preventivă de constrângere, sub formă de obligația de prezentare la organul

de urmărire penală sau instanța de judecată.

Ulterior, prin ordonanța din **** **** *** a procurorului în Procuratura mun.

Chișinău, care i-a fost comunicată la data de **** **** ***, a fost scos de sub

urmărirea penală, pe motiv că fapta nu întrunește elementele componenței de

infracțiune.

Din conținutul ordonanței de scoatere de sub urmărire penală din **** ****

***, se atestă cu certitudine că acțiunile imputate nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. **** alin. (****) din Codul penal,

deoarece relațiile dintre Societatea cu Răspundere Limitată „**** **** ” și

Societatea cu Răspundere Limitată „Els Trans” au fost de natură civilă, iar acțiunile

organului de urmărire penală au avut rolul intimidării, persecutării sale și activității

Societății cu Răspundere Limitată „**** ****”, favorizând Societatea cu

Răspundere Limitată „**** ****”.

Totodată, a punctat că, prin ordonanța din **** **** a procurorului în

Procuratura mun. Chișinău, Lucia Andriuță, s-a suspendat urmărirea penală, pe

motiv că nu este identificată persoana care poate fi pusă sub învinuire.

Avînd în vedere că, în timpul percheziției, colaboratorii de poliție și-au permis

să ridice informația din calculatoare, atitudine nerespectuoasă față de soția sa și

angajații săi, a fost nevoit a doua zi să instaleze camere video în oficiu pentru a nu

mai permite încălcarea drepturilor celor prezenți în oficiu, achitând în acest sens, la

27 februarie 2017, suma de 56 146 de lei Societății cu Răspundere Limitată „Melitax

Grup”, pentru procurarea și instalarea sistemului video. La fel, în timpul percheziției

societății i-au fost ridicate 4 calculatoare.

2

Respectiv, pentru a nu paraliza total activitatea tuturor firmelor, a putea onora

obligațiile pentru achitarea impozitelor față de agenții economici, a da dările de

seamă, a nu pierde angajații, a fost nevoit a doua zi să procure încă 4 calculatoare,

achitând Societății cu Răspundere Limitată „Itos Solution” suma totală de 96 599

de lei pentru tehnica necesară și asamblarea acesteia pentru a putea funcționa.

Din aceste considerente, reclamantul a opinat că, i-a fost cauzat un prejudiciu

material în mărime de 152 745 de lei.

Având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului

moral, suferințele morale cauzate de perioada îndelungată a desfășurării procesului

penal, gravitatea infracțiunii încriminate, precum și riscul stabilirii unei pedepse

privative, percheziționarea și stoparea activității legale agentului economic și

diminuarea imaginii Societății cu Răspundere Limitată „**** ****”, starea de stres

și frustrare cauzate prin acțiunile ilegale ale organului de urmărire penală și ținând

cont de rezonanța pe care a avut-o în localitate informația despre învinuirea sa,

prejudiciul moral pentru atragerea ilegală la răspundere penală urmează a fi estimat

la suma de 200 000 de lei, aceasta urmând a fi încasată din contul statului.

Reclamantul a solicitat repararea prejudiciului moral în mărime de 200 000 lei

și a prejudiciului material în mărime de 152 745 de lei.

Prin hotărârea din 07 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Diaconu împotriva

Ministerului Justiției și Procuraturii Generale, privind repararea prejudiciului moral

și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat din contul bugetului de stat prin

intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Vasile Diaconu, administratorul

Societății cu Răspundere Limitată „Diaconu Lux” suma de 15 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată.

La 11 iulie 2022, Ministerul Justiției a depus cerere de apel împotriva hotărârii

din 07 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

acesteia, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri, prin care să

fie respinsă integral cererea de chemare în judecată.

La 12 iulie 2022, Vasile Diaconu a declarat apel împotriva hotărârii din 07 iulie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea

parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea

să fie admisă integral.

Prin decizia din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel declarată de Vasile Diaconu. S-a admis cererea de apel depusă de

Ministerul Justiției. S-a casat hotărârea din 07 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre, prin care:

S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Diaconu împotriva

Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, cu privire la

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, ca fiind

tardivă.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a notat că, prevederile Legii

nr.1545/1998 nu condiționează termenul de 3 ani din momentul aducerii la

cunoștință a actului generator de drept (la caz - ordonanța de scoatere de sub urmărire

3

penală), or, termenul de 3 ani se calculează din momentul apariției dreptului la

repararea prejudiciului, la caz, termenul de 3 ani urmând a fi calculat din momentul

intrării în vigoare a ordonanței de scoatere de sub urmărire penală.

Instanța de apel a menționat că, la caz de către organul de urmărire penală au

fost întreprinse un șir de acțiuni procesuale, intimatul având statut de bănuit și prin

urmare, la faza urmăririi penale, avea obligația pozitivă de a se interesa despre

statutul dosarului penal, urmând să cunoască despre derularea urmării penale și

despre faptul scoaterii de sub urmărire penală.

În același context, Curtea de Apel Chișinău a reținut ca fiind întemeiate

argumentele reprezentantului apelantului Ministerului Justiției că ansamblul

procedurilor penale sânt de o natură ce determină imposibilitatea necunoașterii de

către persoana anchetată, a statutului dosarului penal ce îl vizează, or, o acuzație în

materie penală, sub aspect factologic și psihic, nu poate fi nicidecum omisă de către

persoana acuzată, fiind cointeresată de finalizarea cât mai rapidă a anchetei, cât și

aflării, în permanență, a statutului dosarului penal.

Instanța de apel a relevat că Vasile Diaconu urma să formuleze o acțiune în

judecată în vederea apărării drepturilor încălcate prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești în termenul expres

prevăzut de lege în acest sens, adică, din momentul intrării în vigoare a ordonanței

de scoatere de sub urmărire penală, or, în cadrul desfășurării acțiunilor de urmărire

penală, reclamantul/apelant a fost reprezentat de către un avocat, care de asemenea,

urma să dea dovadă de diligență și să se intereseze de soarta cauzei penale ce vizează

clientul său, termenul limită expirând în ianuarie 2021, acțiunea însă a fost depusă

la data de 10 martie 2022.

Curtea de Apel Chișinău a constatat că norma aplicabilă la caz indică cert

termenul de adresare în instanța de judecată, acesta fiind de 3 ani, calculat din data

apariției dreptului la repararea prejudiciului și nu din data comunicării actului

procedural părții interesate, după cum a susținut reclamantul Vasile Diaconu.

La 23 ianuarie 2023, Vasile Diaconu a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a

deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi decizii, prin care să fi casată parțial

hotărârea din 07 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și admisă integral

cererea de chemare în judecată.

În motivarea recursului a invocat că, prin decizia instanței de apel a fost încălcat

dreptul la un proces echitabil, nu a avut acces la instanța de judecată, în situația în

care ordonanța din **** **** ****privind scoaterea de sub urmărire i-a fost adusă

la cunoștință mult mai târziu, iar organul de urmărire penală are o practică de a nu

aduce la cunoștință hotărârile adoptate pe cauzele penale, motivul din care termenul

de 3 ani a adresării în instanța de judecată nu poate fi calculat din data adoptării

ordonanței, dar de la data când persoanei i s-a adus la cunoștință. Respectiv, apariția

dreptului său de a pretinde reparația tuturor pretențiilor de ordin material și moral

cauzat.

4

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 08

decembrie 2022. Conform extrasului din poșta electronică cu adresa

****.****@justice.md, decizia motivată din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău a fost notificată participanților la proces în mod electronic la 19 ianuarie

2023 (f.d. 151).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în speță,

calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

deoarece cererea de recurs a fost depusă la 23 ianuarie 2023 (f.d. 154-158).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-

321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură

civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de Vasile

Diaconu împotriva deciziei din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi

examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură

civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursurilor, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs

depusă de Vasile Diaconu este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care

conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe

pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților. Urmează a

fi reiterat că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele

invocate în recursuri se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare data depunerii cererilor de

recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

5

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la

dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei

de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat probele

arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia

ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de

a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate de către instanța de apel,

fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a

dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor

faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

6

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de

apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de Vasile Diaconu ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Vasile Diaconu împotriva deciziei

din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Vasile Diaconu împotriva Ministerului Justiției,

intervenient accesoriu Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului

moral și compensarea cheltuielilor de judecată .

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Marian Ursachi

7