2ra-734/23 — anularea ordinelor, restrabilirea ân functie, încasarea salariului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinelor, restrabilirea ân functie, încasarea salariului
- Temei legal
- aplicarea eronată a normelor de drept material
2ra-734/23 — anularea ordinelor, restrabilirea ân functie, încasarea salariului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 2ra-734/23
2-22069809-01-2ra-25052023
Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud.: V. Pîslariuc)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Mihaila, V. Buhnaci, A. Braga)
D E C I Z I E
24 aprilie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componență:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Mariana Ursachi
Oxana Parfeni
examinând recursul declarat de Gherasim Galina,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gherasim
Galina împotriva SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” cu privire la anularea ordinelor,
restabilirea în funcție, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la locul de
muncă, încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 19 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respins apelul declarat de Gherasim Galina și s-a menținut hotărârea din 28 septembrie
2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,
c o n s t a t ă:
La 19 mai 2022, Gherasim Galina a depus cerere de chemare în judecată
împotriva SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” cu privire la anularea ordinelor, încasarea
salariului mediu pentru absența forțată de la locul de muncă și încasarea prejudiciului
moral.
În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că în temeiul ordinului
SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” nr. 922 din 12 iulie 2019, a fost angajată în funcția de
controlor rețele alimentare cu apă.
În temeiul ordinului nr. 44 din 18 aprilie 2022 și ordinului (dispoziției) nr. 160c
din 18 aprilie 2022, a fost concediată din funcția deținută în temeiul art. 86 alin. (1) lit.
g) din Codul muncii – pentru încălcarea repetată pe parcursul unui an a obligațiunilor
de muncă.
Reclamanta a invocat ilegalitatea ordinelor contestate deoarece în acestea nu se
conțin motivele eliberării din funcție și nu a fost preavizată cu 14 zile înainte de data
concedierii.
Gherasim Galina a solicitat anularea ordinului SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” nr.
44 din 18 aprilie 2022 și ordinului (dispoziției) nr. 160c din 18 aprilie 2022, încasarea
salariului mediu pentru absența forțată de la locul de muncă și încasarea sumei de
10.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.
Pe parcursul examinării cauzei, Gherasim Galina a depus cerere de concretizare
a pretențiilor (f. d. 41-44).
1
În motivarea cererii de concretizare, a menționat că despre ordinul nr. 76 din
19 aprilie 2021 de aplicare a sancțiunii disciplinare – mustrare, a aflat la eliberarea
xero-copiilor din dosarul personal.
Gherasim Galina a solicitat anularea ordinului SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” nr.
44 din 18 aprilie 2022 și ordinului (dispoziției) nr. 160c din 18 aprilie 2022, anularea
ordinului nr. 76 din 19 aprilie 2021 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare,
restabilirea în funcția de controlor rețele alimentare de apă, încasarea salariului mediu
pentru absența forțată de la locul de muncă, încasarea sumei de 10.000 de lei cu titlu
de prejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de asistență juridică.
Prin hotărârea din 28 septembrie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,
s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Gherasim Galina.
Prin decizia din 19 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
declarat de Gherasim Galina și s-a menținut hotărârea din 28 septembrie 2022 a
Judecătoriei Orhei, sediul Central.
La 22 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice, Gherasim Galina a
declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi
hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.
În motivarea recursului, a invocat că în speță, instanța de apel urma să verifice
respectarea normelor de drept procedural.
A reiterat că atât prima instanță, cât și instanța de apel au făcut referire la faptul
că a fost sancționată prin ordinul din 19 aprilie 2021 cu ,,mustrare” și prin ordinul din
18 aprilie 2022 cu ,,concediere”.
De asemenea, a relevat că instanțele de judecată nu au reținut că prin ordinul din
19 aprilie 2021 a fost sancționată pentru fapte care ar fi avut loc la 09 aprilie 2021.
Astfel, la data emiterii ordinului din 18 aprilie 2022 nu mai era întrunită condiția
legală a comiterii abaterilor disciplinare pe parcursul unui an.
Recurenta a relevat că în cadrul anchetei de serviciu, urma să stabilească
gravitatea abaterii disciplinare și să explice în ordinul de concediere din ce cauză
această gravitate este de așa natură, încât să justifice cea mai gravă posibilă sancțiune
disciplinară.
Acest argument a fost menționat expres și explicit în instanța de apel, însă
instanța de fond și cea de apel nu au făcut o analiză a proporționalității sancțiunii cu
abaterea eventual admisă, iar motivarea instanțelor de judecată urma să se axeze pe un
eventual prejudiciu pe care l-a suferit întreprinderea sau consumatorii, din cauza
abaterii presupuse, comisă de salariat.
Recurenta a susținut că hotărârile instanțelor ierarhic inferioare nu sunt
motivate, deci consideră că nu a fost auzită și prin urmare cauza sa nu a fost examinată
cu respectarea rigorilor unui proces echitabil.
La 25 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” pentru notificare copia recursului declarat de către
Gherasim Galina, explicându-i dreptul de a depune referință.
La 26 iunie 2023 SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” a depus referință la recursul
declarat de Gherasim Galina, prin care a solicitat să fie respins.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
2
Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 19 ianuarie
2023.
Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc anexat la materialele
cauzei, decizia motivată din 19 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată
părților la 16 martie 2023 (f. d. 135).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în speță,
calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece
cererea de recurs a fost depusă la 22 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a
învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului
normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în
vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01
septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art.
570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă,
inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor
de dispoziție ale curților de apel.
Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din
31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în
vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor.
În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de către
Gherasim Galina împotriva deciziei din 19 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va
fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură
civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă (în
vigoare până la 01 septembrie 2023), părțile și alți participanți la proces sunt în drept
să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare
până la 01 septembrie 2023), săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3)
constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au
dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de
recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,
sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în
acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Gherasim
Galina, este admisibil.
3
În conformitate cu art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în redacția
Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de
la 01 septembrie 2023), dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul
în fond.
Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel
și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.
Potrivit art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii
nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de la
01 septembrie 2023), instanța, după de judecă recursul, este în drept să admită recursul,
să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța
de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de
recurs.
Înaintând prezenta acțiune, Gherasim Galina a solicitat anularea ordinului
SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” nr. 44 din 18 aprilie 2022 și ordinului (dispoziției) nr.
160c din 18 aprilie 2022, anularea ordinului nr. 76 din 19 aprilie 2021 cu privire la
aplicarea sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcția de controlor rețele alimentare
de apă, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la locul de muncă, încasarea
sumei de 10.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de
asistență juridică
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a respins cererea de chemare
în judecată depusă de Gherasim Galina.
Judecând apelul declarat de către Gherasim Galina, instanța de apel a respins
apelul și a menținut hotărârea primei instanțe.
Completul de judecată constată că, la adoptarea soluțiilor sale, instanțele de
judecată au reținut că Gherasim Galina, prin prezentarea incorectă a indicilor
contorului, a admis încălcarea obligațiunilor de serviciu stipulate în contractul
individual de muncă și fișa de post.
Cât privește pretențiile reclamantei cu privire la ilegalitatea ordinului de
concediere nr. 44 din 18 aprilie 2022, instanța de apel a reținut că instanța de fond
corect a concluzionat că Gherasim Galina potrivit contractului individual de muncă și
fișei postului, era responsabilă de citirea și prezentarea lunară corectă a indicațiilor
contoarelor în vederea facturării la volumul de apă consumat, iar materialul probator
prezent la dosar, demonstrează cert încălcările obligațiilor de muncă a reclamantei,
respectiv angajatorul a fost îndreptățit de a aplica sancțiunea de concediere în privința
ultimei.
Completul de judecată menționează că concluziile instanței de apel sunt bazate
pe o apreciere unilaterală și arbitrară a materialului probator, cât și interpretarea și
aplicarea eronată a normelor dreptului material.
Materialele cauzei denotă că, prin ordinul nr. 922 din 12 iulie 2019, Gherasim
Galina a fost angajată la SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” în funcția de controlor rețele
alimentare cu apă.
În temeiul ordinului SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” nr. 76 din 19 aprilie 2021 Cu
privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, Gherasim Galina a fost sancționată
disciplinar cu ,,mustrare” pentru neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiunilor de
serviciu, prezentarea datelor și informației incorecte, conform art. 206 alin. (1) lit. b)
din Codul muncii.
4
Ulterior, prin ordinul nr. 44 din 18 aprilie 2022, Gherasim Galina a fost
concediată din funcție în baza art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii, pentru încălcarea
repetată pe parcursul unui an a obligațiunilor de muncă.
Conform art. 206 alin. (1) din Codului muncii, pentru încălcarea disciplinei de
muncă, angajatorul are dreptul să aplice față de salariat următoarele sancțiuni
disciplinare: a) avertismentul; b) mustrarea; c) mustrarea aspră; d) concedierea (în
temeiurile prevăzute la art.86 alin.(1) lit.g)-r)), iar, dispoziția alin. (4) al aceleiași
prevede că pentru aceeași abatere disciplinară nu se poate aplica decît o singură
sancțiune.
La aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul trebuie să țină cont de gravitatea
abaterii disciplinare comise și de alte circumstanțe obiective.
După cum rezultă din actele cauzei, ordinul cu privire la sancționarea
disciplinară cu mustrare a fost emis în rezultatul plângerilor depuse de consumatorul
Proțenco Dumitru la 23 martie 2021 și 09 aprilie 2021, în adresa SA ,,Regia Apă-
Canal Orhei”, în care a invocat că pe parcursul ultimilor 3 luni, de către controlorul
Gherasim Galina, nu au fost înregistrate datele contorului (volumul de apă consumat),
iar datele transmise furnizorului nu corespund realității, fiind incluse cu 5 m3 mai mult
decât volumul consumat (f. d. 30-31), precum și în baza notei de serviciu din 15 aprilie
2021 a Ninei Chirică – șefa Centrului de Calcul și relații cu publicul, prin care a invocat
că controlorul inspector, Gherasim, Galina nu-și îndeplinește obligațiunile de serviciu
conform fișei de post.
Pe acest caz, prin explicațiile depuse la 29 martie 2021 și 12 aprilie 2021,
Gherasim Galina a comunicat că consumatorul Proțenco Dumitru a fost reconectat la
rețea în luna noiembrie-decembrie, în program fiind inclus în luna decembrie, iar din
motivul condițiilor meteo, nu a avut posibilitatea să deschidă fântâna, pentru a evita un
eventual îngheț. Totodată, a recunoscut că a citit incorect datele consumatorului și în
acest sens l-a telefonat pe Proțenco Dumitru în vederea concretizării datelor contorului
(f. d. 33, 71 verso).
Completul de judecată reține că instanțele de judecată nu au motivat concluzia
privind corectitudinea sancțiunii aplicate prin ordinul nr. 76 din 19 aprilie 2021.
Or, angajatorul a sancționat-o pe Gherasim Galina cu ,,mustrare”, fără a lua în
considerație faptul că aceasta a recunoscut înregistrarea datelor eronate a contorului și
a întreprins măsuri de corectare a acestora, precum și faptul că era la prima abatere
disciplinară.
Referitor la ordinul SA ,,Regia Apă-Canal Orhei” nr. 44 din 18 aprilie 2022 cu
privire la concedierea din funcție, Completul menționează următoarele.
În conformitate cu prevederile art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii,
concedierea – desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă
pe durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată – se admite pentru
încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligațiilor de muncă, dacă anterior
salariatul a fost sancționat disciplinar.
După cum s-a stabilit, SA ,,Regia Apă-Canal Orhei” drept temei de încetare a
contractului individual de muncă cu Gherasim Galina a indicat prevederile art. 86
alin. (1) lit. g) din Codul muncii - încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a
obligațiunilor de muncă, dacă anterior salariatul a fost sancționat disciplinar.
Completul de judecată relevă că potrivit Notei informative din 05 aprilie 2022,
întocmite de șeful biroului de facturare S. Perlog, a fost adus la cunoștință, șefului
5
Centrului de calcul, că inspectorul controlor Gherasim Galina, la consumatorul
Croitoru Dumitru a întocmit Actul de control, în care a fost indicat contorul cu indicii
00480 m3, ca fiind funcțional, iar în baza de date în luna noiembrie 2021, erau
înregistrați indicii contorului 00507 m3. Fiind informată despre faptul dat, Gherasim
Galina la 28 ianuarie 2022 a prezentat un alt act de control, în care a fost indicat același
contor cu indicii 00496 m3, iar când la data de 08 februarie 2022 la consumatorul
respectiv s-a deplasat echipa de demontare, au fost constatați indicii contorului 00480
m3. Totodată, Comisia a constatat că în baza de date din anul 2018, indicii contorului
dat figurează cu 480 m3 (f. d. 15).
Pe cazul dat, a fost desfășurată ancheta de serviciu, care prin procesul-verbal
nr. 1 din 15 aprilie 2022, a constatat vinovăția Galinei Gherasim în exercitarea
atribuțiilor de serviciu, pe motivul neîndeplinirii corespunzătoare a atribuțiilor de
serviciu în legătură cu cazul consumatorului Croitor Dumitru, care au prejudiciat
întreprinderea (f. d. 13).
La fel, din procesul-verbal nr. 1 din 15 aprilie 2022, rezultă că cel puțin din luna
noiembrie 2018, la consumatorul Croitor Dumitru figurează datele la contor de 480 m3,
ceea ce scoate în evidență executarea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu,
având în vedere și faptul că Gherasim Galina prezenta sistematic date eronate la contor,
fără a le verifica.
În conformitate cu art. 208 din Codul muncii, până la aplicarea sancțiunii
disciplinare, angajatorul este obligat să ceară în scris salariatului o explicație scrisă
privind fapta comisă. Explicația privind fapta comisă poate fi prezentată de către
salariat în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării. Refuzul de a prezenta
explicația cerută se consemnează într-un proces-verbal semnat de un reprezentant al
angajatorului și un reprezentant al salariaților.
În funcție de gravitatea faptei comise de salariat, angajatorul este în drept să
organizeze și o anchetă de serviciu, a cărei durată nu poate depăși o lună. În cadrul
anchetei, salariatul are dreptul să-și explice atitudinea și să prezinte persoanei abilitate
cu efectuarea anchetei toate probele și justificările pe care le consideră necesare.
Reieșind din norma menționată, Completul statuează că salariatului trebuie să i
se aducă la cunoștință că este cercetat disciplinar pentru comiterea faptelor considerate
necorespunzătoare și să solicite explicații referitoare la fapta comisă.
Completul de judecată statuează că, ancheta de serviciu în cazul abaterii
disciplinare constituie o etapă a procedurii disciplinare. Aceasta este o prerogativă a
angajatorului în măsură să constate săvârșirea abaterilor disciplinare de către salariații
săi și să aplice sancțiunile corespunzătoare.
Scopul efectuării anchetei de serviciu anterior luării deciziei de aplicare sau nu
a unei sancțiuni disciplinare se subsemnează ideii de protecție a salariatului în fața
poziției dominante a angajatorului, în vederea limitării oricărui element de arbitrar și
abuz.
Sarcinile anchetei de serviciu sunt: examinarea completă, obiectivă și sub toate
aspectele a circumstanțelor abaterii disciplinare comise de angajat; stabilirea cauzelor
și condițiilor care au condus la comiterea abaterilor disciplinare; identificarea
persoanelor vinovate și asigurarea aplicării corecte a legislației în vigoare, pentru ca
fiecare persoană care a comis abateri disciplinare să fie sancționată potrivit vinovăției
sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere.
6
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține prevederile
art. 7 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 158 din 22 iunie 1982 cu
privire la încetarea raporturilor de muncă din inițiativa celui care angajează, care
stabilește că raporturile de muncă ale unui angajat nu vor înceta din motive legate de
conduita sau manifestările angajatului înainte de a i se oferi posibilitatea de a se apărea
din afirmațiile acuzării.
Audierea și consemnarea afirmațiilor angajatului urmează a fi puse în sarcina
angajatorului, acestuia din urmă îi revine obligația de a oferi posibilitatea angajatului
de a se apăra de fapta ce i se impută.
Cu referire la cele menționate, Completul de judecată reține că, din procesul-
verbal ,,Cu privire la ancheta de serviciu privind presupusele încălcări săvârșite de
Gherasim Galina” nr. 1 din 15 aprilie 2022, nu rezultă că recurenta a fost invitată la
Comisia privind desfășurarea anchetei de serviciu pentru a prezenta explicații referitor
la încălcările imputate.
La fel, din procesul-verbal în cauză, nu rezultă că la baza dezbaterilor și analiza
circumstanțelor referitor la presupusele încălcări săvârșite, au fost puse explicațiile
Galinei Gherasim în privința încălcărilor care au servit drept temei pentru inițierea
anchetei de serviciu (f. d. 66).
Completul constată că instanțele de judecată nu s-au expus asupra acestor
aspecte, precum și în privința faptului că problema staționării contorului tip Zenner
nr. 99080658, a apărut în luna decembrie 2018, cu mult timp până la angajarea Galinei
Gherasim la întreprindere - 12 iulie 2019.
Mai mult ca atât, la materialele cauzei nu se regăsește informația referitor la
indicațiile de pe contorul de tip Zenner nr. 99080658, fiind anexată informația în
privința unui alt contor și anume de tip DUM nr. 301659 (f. d. 73-74).
Or, Comisia privind desfășurarea anchetei de serviciu i-a imputat recurentei
Gherasim Galina că nu a indicat corect datele la contorul de tip Zenner nr. 99080658.
Aceste circumstanțe în opinia instanței de recurs sunt importante pentru a
verifica cât de sistematic Gherasim Galina indica datele contorului, inclusiv
corectitudinea acestora.
În aceste circumstanțe, Completul de judecată consideră pripită soluția instanței
de apel privind legalitatea ordinului de concediere contestat, în condițiile în care la
concedierea salariatului din motivul încălcării repetate a obligațiilor de muncă, instanța
de apel nu a verificat dacă la aplicarea acesteia, angajatorul a ținut cont de gravitatea
abaterii disciplinare comise și de alte circumstanțe obiective.
În asemenea împrejurări, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
relevă că contrar prevederilor art. 373 din Codul de procedură civilă, instanța de apel,
judecând cauza în ordine de apel, nu a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate
în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă
instanță.
Completul conchide, că soluția instanței de apel este bazată pe aprecierea
unilaterală și arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în contradicție și cu normele
de drept procedural.
În conformitate cu art. 118 alin. (3) din Codul de procedură civilă, circumstanțele
care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de
instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor
7
participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce
urmează a fi aplicate.
În contextul celor expuse, argumentele invocate de către recurentă în cererea de
recurs sunt întemeiate, deoarece era indispensabil de a da o apreciere corespunzătoare
înscrisurilor din materialele cauzei prin prisma art. 130 din Codul de procedură civilă.
Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului, instanța de recurs ține să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să
indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în
vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o
apreciere a faptelor supuse cercetării În această ordine de idei este cert că omiterea
aspectelor menționate de către instanța de apel, indică direct la examinarea superficială
a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea soluției date de
prima instanță prin prisma prevederilor legale, aplicabile cazului.
Distinct de cele relatate, la caz, se constată că de fapt instanța de apel a examinat
superficial cauza civilă, adoptând o decizie fără argumentare clară, aprecierea probelor
dată de instanța judecătorească fiind arbitrară și duce la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului, iar instanța de recurs este în imposibilitatea de a
înlătura neajunsurile invocate supra.
Din considerentele menționate și deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi
corectată de către instanța de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de
apel și de a trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel.
La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și
reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat
al părților la un proces echitabil.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se admite recursul declarat de Gherasim Galina.
Se casează decizia din 19 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gherasim Galina
împotriva SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” cu privire la anularea ordinelor, restabilirea în
funcție, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la locul de muncă,
încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea
cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Mariana Ursachi
Oxana Parfeni
8