2ra-734/23 — anularea ordinelor, restrabilirea ân functie, încasarea salariului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinelor, restrabilirea ân functie, încasarea salariului
- Temei legal
- aplicarea eronată a normelor de drept material
2ra-734/23 — anularea ordinelor, restrabilirea ân functie, încasarea salariului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 2ra-734/23 2-22069809-01-2ra-25052023 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud.: V. Pîslariuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Mihaila, V. Buhnaci, A. Braga) D E C I Z I E 24 aprilie 2024 mun.
Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Mariana Ursachi Oxana Parfeni examinând recursul declarat de Gherasim Galina, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gherasim Galina împotriva SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” cu privire la anularea ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la locul de muncă, încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 19 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Gherasim Galina și s-a menținut hotărârea din 28 septembrie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, c o n s t a t ă: La 19 mai 2022, Gherasim Galina a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” cu privire la anularea ordinelor, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la locul de muncă și încasarea prejudiciului moral.
În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că în temeiul ordinului SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” nr. 922 din 12 iulie 2019, a fost angajată în funcția de controlor rețele alimentare cu apă. În temeiul ordinului nr. 44 din 18 aprilie 2022 și ordinului (dispoziției) nr. 160c din 18 aprilie 2022, a fost concediată din funcția deținută în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii – pentru încălcarea repetată pe parcursul unui an a obligațiunilor de muncă. Reclamanta a invocat ilegalitatea ordinelor contestate deoarece în acestea nu se conțin motivele eliberării din funcție și nu a fost preavizată cu 14 zile înainte de data concedierii. Gherasim Galina a solicitat anularea ordinului SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” nr. 44 din 18 aprilie 2022 și ordinului (dispoziției) nr. 160c din 18 aprilie 2022, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la locul de muncă și încasarea sumei de 10.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.
Pe parcursul examinării cauzei, Gherasim Galina a depus cerere de concretizare a pretențiilor (f. d. 41-44). 1 În motivarea cererii de concretizare, a menționat că despre ordinul nr. 76 din 19 aprilie 2021 de aplicare a sancțiunii disciplinare – mustrare, a aflat la eliberarea xero-copiilor din dosarul personal. Gherasim Galina a solicitat anularea ordinului SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” nr. 44 din 18 aprilie 2022 și ordinului (dispoziției) nr. 160c din 18 aprilie 2022, anularea ordinului nr. 76 din 19 aprilie 2021 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcția de controlor rețele alimentare de apă, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la locul de muncă, încasarea sumei de 10.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de asistență juridică.
Prin hotărârea din 28 septembrie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Gherasim Galina. Prin decizia din 19 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Gherasim Galina și s-a menținut hotărârea din 28 septembrie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central. La 22 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice, Gherasim Galina a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă. În motivarea recursului, a invocat că în speță, instanța de apel urma să verifice respectarea normelor de drept procedural.
A reiterat că atât prima instanță, cât și instanța de apel au făcut referire la faptul că a fost sancționată prin ordinul din 19 aprilie 2021 cu ,,mustrare” și prin ordinul din 18 aprilie 2022 cu ,,concediere”. De asemenea, a relevat că instanțele de judecată nu au reținut că prin ordinul din 19 aprilie 2021 a fost sancționată pentru fapte care ar fi avut loc la 09 aprilie 2021. Astfel, la data emiterii ordinului din 18 aprilie 2022 nu mai era întrunită condiția legală a comiterii abaterilor disciplinare pe parcursul unui an. Recurenta a relevat că în cadrul anchetei de serviciu, urma să stabilească gravitatea abaterii disciplinare și să explice în ordinul de concediere din ce cauză această gravitate este de așa natură, încât să justifice cea mai gravă posibilă sancțiune disciplinară.
Acest argument a fost menționat expres și explicit în instanța de apel, însă instanța de fond și cea de apel nu au făcut o analiză a proporționalității sancțiunii cu abaterea eventual admisă, iar motivarea instanțelor de judecată urma să se axeze pe un eventual prejudiciu pe care l-a suferit întreprinderea sau consumatorii, din cauza abaterii presupuse, comisă de salariat. Recurenta a susținut că hotărârile instanțelor ierarhic inferioare nu sunt motivate, deci consideră că nu a fost auzită și prin urmare cauza sa nu a fost examinată cu respectarea rigorilor unui proces echitabil. La 25 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” pentru notificare copia recursului declarat de către Gherasim Galina, explicându-i dreptul de a depune referință.
La 26 iunie 2023 SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” a depus referință la recursul declarat de Gherasim Galina, prin care a solicitat să fie respins. În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. 2 Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 19 ianuarie 2023. Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc anexat la materialele cauzei, decizia motivată din 19 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată părților la 16 martie 2023 (f. d. 135). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 22 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel. Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.
În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de către Gherasim Galina împotriva deciziei din 19 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023. În conformitate cu art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Gherasim Galina, este admisibil. 3 În conformitate cu art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de la 01 septembrie 2023), dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond. Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.
Potrivit art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de la 01 septembrie 2023), instanța, după de judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Înaintând prezenta acțiune, Gherasim Galina a solicitat anularea ordinului SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” nr. 44 din 18 aprilie 2022 și ordinului (dispoziției) nr. 160c din 18 aprilie 2022, anularea ordinului nr. 76 din 19 aprilie 2021 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcția de controlor rețele alimentare de apă, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la locul de muncă, încasarea sumei de 10.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de asistență juridică Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a respins cererea de chemare în judecată depusă de Gherasim Galina. Judecând apelul declarat de către Gherasim Galina, instanța de apel a respins apelul și a menținut hotărârea primei instanțe.
Completul de judecată constată că, la adoptarea soluțiilor sale, instanțele de judecată au reținut că Gherasim Galina, prin prezentarea incorectă a indicilor contorului, a admis încălcarea obligațiunilor de serviciu stipulate în contractul individual de muncă și fișa de post. Cât privește pretențiile reclamantei cu privire la ilegalitatea ordinului de concediere nr. 44 din 18 aprilie 2022, instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a concluzionat că Gherasim Galina potrivit contractului individual de muncă și fișei postului, era responsabilă de citirea și prezentarea lunară corectă a indicațiilor contoarelor în vederea facturării la volumul de apă consumat, iar materialul probator prezent la dosar, demonstrează cert încălcările obligațiilor de muncă a reclamantei, respectiv angajatorul a fost îndreptățit de a aplica sancțiunea de concediere în privința ultimei.
Completul de judecată menționează că concluziile instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a materialului probator, cât și interpretarea și aplicarea eronată a normelor dreptului material. Materialele cauzei denotă că, prin ordinul nr. 922 din 12 iulie 2019, Gherasim Galina a fost angajată la SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” în funcția de controlor rețele alimentare cu apă. În temeiul ordinului SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” nr. 76 din 19 aprilie 2021 Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, Gherasim Galina a fost sancționată disciplinar cu ,,mustrare” pentru neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiunilor de serviciu, prezentarea datelor și informației incorecte, conform art. 206 alin. (1) lit. b) din Codul muncii.
4 Ulterior, prin ordinul nr. 44 din 18 aprilie 2022, Gherasim Galina a fost concediată din funcție în baza art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii, pentru încălcarea repetată pe parcursul unui an a obligațiunilor de muncă. Conform art. 206 alin. (1) din Codului muncii, pentru încălcarea disciplinei de muncă, angajatorul are dreptul să aplice față de salariat următoarele sancțiuni disciplinare: a) avertismentul; b) mustrarea; c) mustrarea aspră; d) concedierea (în temeiurile prevăzute la art.86 alin.(1) lit.g)-r)), iar, dispoziția alin. (4) al aceleiași prevede că pentru aceeași abatere disciplinară nu se poate aplica decît o singură sancțiune. La aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul trebuie să țină cont de gravitatea abaterii disciplinare comise și de alte circumstanțe obiective.
După cum rezultă din actele cauzei, ordinul cu privire la sancționarea disciplinară cu mustrare a fost emis în rezultatul plângerilor depuse de consumatorul Proțenco Dumitru la 23 martie 2021 și 09 aprilie 2021, în adresa SA ,,Regia Apă- Canal Orhei”, în care a invocat că pe parcursul ultimilor 3 luni, de către controlorul Gherasim Galina, nu au fost înregistrate datele contorului (volumul de apă consumat), iar datele transmise furnizorului nu corespund realității, fiind incluse cu 5 m3 mai mult decât volumul consumat (f. d. 30-31), precum și în baza notei de serviciu din 15 aprilie 2021 a Ninei Chirică – șefa Centrului de Calcul și relații cu publicul, prin care a invocat că controlorul inspector, Gherasim, Galina nu-și îndeplinește obligațiunile de serviciu conform fișei de post.
Pe acest caz, prin explicațiile depuse la 29 martie 2021 și 12 aprilie 2021, Gherasim Galina a comunicat că consumatorul Proțenco Dumitru a fost reconectat la rețea în luna noiembrie-decembrie, în program fiind inclus în luna decembrie, iar din motivul condițiilor meteo, nu a avut posibilitatea să deschidă fântâna, pentru a evita un eventual îngheț. Totodată, a recunoscut că a citit incorect datele consumatorului și în acest sens l-a telefonat pe Proțenco Dumitru în vederea concretizării datelor contorului (f. d. 33, 71 verso). Completul de judecată reține că instanțele de judecată nu au motivat concluzia privind corectitudinea sancțiunii aplicate prin ordinul nr. 76 din 19 aprilie 2021. Or, angajatorul a sancționat-o pe Gherasim Galina cu ,,mustrare”, fără a lua în considerație faptul că aceasta a recunoscut înregistrarea datelor eronate a contorului și a întreprins măsuri de corectare a acestora, precum și faptul că era la prima abatere disciplinară.
Referitor la ordinul SA ,,Regia Apă-Canal Orhei” nr. 44 din 18 aprilie 2022 cu privire la concedierea din funcție, Completul menționează următoarele. În conformitate cu prevederile art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii, concedierea – desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată – se admite pentru încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligațiilor de muncă, dacă anterior salariatul a fost sancționat disciplinar. După cum s-a stabilit, SA ,,Regia Apă-Canal Orhei” drept temei de încetare a contractului individual de muncă cu Gherasim Galina a indicat prevederile art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii - încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligațiunilor de muncă, dacă anterior salariatul a fost sancționat disciplinar.
Completul de judecată relevă că potrivit Notei informative din 05 aprilie 2022, întocmite de șeful biroului de facturare S. Perlog, a fost adus la cunoștință, șefului 5 Centrului de calcul, că inspectorul controlor Gherasim Galina, la consumatorul Croitoru Dumitru a întocmit Actul de control, în care a fost indicat contorul cu indicii 00480 m3, ca fiind funcțional, iar în baza de date în luna noiembrie 2021, erau înregistrați indicii contorului 00507 m3. Fiind informată despre faptul dat, Gherasim Galina la 28 ianuarie 2022 a prezentat un alt act de control, în care a fost indicat același contor cu indicii 00496 m3, iar când la data de 08 februarie 2022 la consumatorul respectiv s-a deplasat echipa de demontare, au fost constatați indicii contorului 00480 m3.
Totodată, Comisia a constatat că în baza de date din anul 2018, indicii contorului dat figurează cu 480 m3 (f. d. 15). Pe cazul dat, a fost desfășurată ancheta de serviciu, care prin procesul-verbal nr. 1 din 15 aprilie 2022, a constatat vinovăția Galinei Gherasim în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pe motivul neîndeplinirii corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu în legătură cu cazul consumatorului Croitor Dumitru, care au prejudiciat întreprinderea (f. d. 13). La fel, din procesul-verbal nr. 1 din 15 aprilie 2022, rezultă că cel puțin din luna noiembrie 2018, la consumatorul Croitor Dumitru figurează datele la contor de 480 m3, ceea ce scoate în evidență executarea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, având în vedere și faptul că Gherasim Galina prezenta sistematic date eronate la contor, fără a le verifica.
În conformitate cu art. 208 din Codul muncii, până la aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul este obligat să ceară în scris salariatului o explicație scrisă privind fapta comisă. Explicația privind fapta comisă poate fi prezentată de către salariat în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării. Refuzul de a prezenta explicația cerută se consemnează într-un proces-verbal semnat de un reprezentant al angajatorului și un reprezentant al salariaților. În funcție de gravitatea faptei comise de salariat, angajatorul este în drept să organizeze și o anchetă de serviciu, a cărei durată nu poate depăși o lună. În cadrul anchetei, salariatul are dreptul să-și explice atitudinea și să prezinte persoanei abilitate cu efectuarea anchetei toate probele și justificările pe care le consideră necesare.
Reieșind din norma menționată, Completul statuează că salariatului trebuie să i se aducă la cunoștință că este cercetat disciplinar pentru comiterea faptelor considerate necorespunzătoare și să solicite explicații referitoare la fapta comisă. Completul de judecată statuează că, ancheta de serviciu în cazul abaterii disciplinare constituie o etapă a procedurii disciplinare. Aceasta este o prerogativă a angajatorului în măsură să constate săvârșirea abaterilor disciplinare de către salariații săi și să aplice sancțiunile corespunzătoare. Scopul efectuării anchetei de serviciu anterior luării deciziei de aplicare sau nu a unei sancțiuni disciplinare se subsemnează ideii de protecție a salariatului în fața poziției dominante a angajatorului, în vederea limitării oricărui element de arbitrar și abuz.
Sarcinile anchetei de serviciu sunt: examinarea completă, obiectivă și sub toate aspectele a circumstanțelor abaterii disciplinare comise de angajat; stabilirea cauzelor și condițiilor care au condus la comiterea abaterilor disciplinare; identificarea persoanelor vinovate și asigurarea aplicării corecte a legislației în vigoare, pentru ca fiecare persoană care a comis abateri disciplinare să fie sancționată potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere. 6 Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține prevederile art. 7 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 158 din 22 iunie 1982 cu privire la încetarea raporturilor de muncă din inițiativa celui care angajează, care stabilește că raporturile de muncă ale unui angajat nu vor înceta din motive legate de conduita sau manifestările angajatului înainte de a i se oferi posibilitatea de a se apărea din afirmațiile acuzării.
Audierea și consemnarea afirmațiilor angajatului urmează a fi puse în sarcina angajatorului, acestuia din urmă îi revine obligația de a oferi posibilitatea angajatului de a se apăra de fapta ce i se impută. Cu referire la cele menționate, Completul de judecată reține că, din procesul- verbal ,,Cu privire la ancheta de serviciu privind presupusele încălcări săvârșite de Gherasim Galina” nr. 1 din 15 aprilie 2022, nu rezultă că recurenta a fost invitată la Comisia privind desfășurarea anchetei de serviciu pentru a prezenta explicații referitor la încălcările imputate.
La fel, din procesul-verbal în cauză, nu rezultă că la baza dezbaterilor și analiza circumstanțelor referitor la presupusele încălcări săvârșite, au fost puse explicațiile Galinei Gherasim în privința încălcărilor care au servit drept temei pentru inițierea anchetei de serviciu (f. d. 66). Completul constată că instanțele de judecată nu s-au expus asupra acestor aspecte, precum și în privința faptului că problema staționării contorului tip Zenner nr. 99080658, a apărut în luna decembrie 2018, cu mult timp până la angajarea Galinei Gherasim la întreprindere - 12 iulie 2019. Mai mult ca atât, la materialele cauzei nu se regăsește informația referitor la indicațiile de pe contorul de tip Zenner nr. 99080658, fiind anexată informația în privința unui alt contor și anume de tip DUM nr. 301659 (f. d. 73-74).
Or, Comisia privind desfășurarea anchetei de serviciu i-a imputat recurentei Gherasim Galina că nu a indicat corect datele la contorul de tip Zenner nr. 99080658. Aceste circumstanțe în opinia instanței de recurs sunt importante pentru a verifica cât de sistematic Gherasim Galina indica datele contorului, inclusiv corectitudinea acestora. În aceste circumstanțe, Completul de judecată consideră pripită soluția instanței de apel privind legalitatea ordinului de concediere contestat, în condițiile în care la concedierea salariatului din motivul încălcării repetate a obligațiilor de muncă, instanța de apel nu a verificat dacă la aplicarea acesteia, angajatorul a ținut cont de gravitatea abaterii disciplinare comise și de alte circumstanțe obiective.
În asemenea împrejurări, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, relevă că contrar prevederilor art. 373 din Codul de procedură civilă, instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, nu a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. Completul conchide, că soluția instanței de apel este bazată pe aprecierea unilaterală și arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în contradicție și cu normele de drept procedural. În conformitate cu art. 118 alin. (3) din Codul de procedură civilă, circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor 7 participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.
În contextul celor expuse, argumentele invocate de către recurentă în cererea de recurs sunt întemeiate, deoarece era indispensabil de a da o apreciere corespunzătoare înscrisurilor din materialele cauzei prin prisma art. 130 din Codul de procedură civilă. Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța de recurs ține să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse cercetării În această ordine de idei este cert că omiterea aspectelor menționate de către instanța de apel, indică direct la examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale, aplicabile cazului.
Distinct de cele relatate, la caz, se constată că de fapt instanța de apel a examinat superficial cauza civilă, adoptând o decizie fără argumentare clară, aprecierea probelor dată de instanța judecătorească fiind arbitrară și duce la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, iar instanța de recurs este în imposibilitatea de a înlătura neajunsurile invocate supra. Din considerentele menționate și deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel.
La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al părților la un proces echitabil. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de Gherasim Galina. Se casează decizia din 19 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gherasim Galina împotriva SA ,,Regia Apă Canal-Orhei” cu privire la anularea ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la locul de muncă, încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Mariana Ursachi Oxana Parfeni 8
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.