2ac-124/24 — Anularea actului administrativ

2ac-124/24 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ac-124/24 (2-24024928-01-2cc-02042024)

Î N C H E I E R E

17 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând conflictul negativ de competență apărut între Curtea de Apel

Chișinău și Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

înaintată de Ceban Ilie, Gutnic Irina, Cutasevici Angela, Moroi Vasile, Școlnic

Sinilga, Mihalache Vitalie, Burdiumov Ion împotriva Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova cu privire la anularea procesului-verbal nr. 1 din

31 ianuarie 2024 și pct. 5-8 a Dispoziției/Deciziei emise de Comisia pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova din 31 ianuarie 2024,

c o n s t a t ă:

La 04 martie 2024, Ceban Ilie, Gutnic Irina, Cutasevici Angela, Moroi Vasile,

Școlnic Sinilga, Mihalache Vitalie, Burdiumov Ion au depus la Curtea de Apel

Chișinău o cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, solicitând anularea procesului-verbal nr. 1 din

31 ianuarie 2024 și pct. 5-8 a Dispoziției/Deciziei emise de Comisia pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova din 31 ianuarie 2024.

Prin încheierea din 12 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, cauza de

contencios administrativ la acțiunea depusă de reclamanții Ceban Ilie, Gutnic Irina,

Cutasevici Angela, Moroi Vasile, Școlnic Sinilga, Mihalache Vitalie, Burdiumov

Ion împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, privind

anularea pct. 5-8 a Dispoziției/Deciziei CSE din 31 ianuarie 2024 și a procesului-

verbal nr. 1 din 31 ianuarie 2024, a fost transmisă spre examinare conform

competenței la Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (f.d. 38).

Prin încheierea din 25 martie 2024 a Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani,

instanța a considerat justificat de a ridica conflictul negativ de competență și a

suspendat examinarea acțiunii depusă de Ceban Ilie, Gutnic Irina, Cutasevici

Angela, Moroi Vasile, Școlnic Sinilga, Mihalache Vitalie, Burdiumov Ion împotriva

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova cu privire la anularea

procesului-verbal nr. 1 din 31 ianuarie 2024 și pct. 5-8 a Dispoziției/Deciziei emise

de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova din 31 ianuarie 2024,

dosarul fiind transmis pentru soluționarea conflictului negativ de competență Curții

Supreme de Justiție.

Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că este necesar de a remite cauza Judecătoriei Chișinău, sediul

1

Rîșcani, cu indicarea pentru fiecare pretenție care instanță e competentă, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 44 alin. (3) din Codul de procedură civilă, conflictul de competență

dintre două sau mai multe judecătorii care nu țin de aceeași curte de apel ori dintre

o judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de apel se judecă de Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

Conform art. 58 alin. (2) din Codul administrativ, conflictele de competență pot

fi: a) pozitive – când două sau mai multe autorități publice se declară competente să

desfășoare o anumită activitate administrativă; b) negative – când nicio autoritate

publică nu se declară competentă să desfășoare o anumită activitate administrativă.

Articolul 200 din Codul administrativ prevede că instanța de judecată în fața

căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la art. 58 alin. (2)

suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze

conflictul de competență. Conflictul de competență dintre două judecătorii din

jurisdicția aceleiași curți de apel se soluționează de către curtea de apel respectivă.

Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel,

dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează

de către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără

citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că actul

administrativ, ca orice act juridic, reprezintă forma juridică principală de activitate

a administrației publice, care constă într-o manifestare de voință expresă, unilaterală

și supusă unui regim de putere publică precum și controlului de legalitate al

instanțelor judecătorești, care emană de la autorități administrative sau de la

persoane private autorizate de acestea, prin care se nasc, modifică sau sting drepturi

și obligații corelative.

Potrivit materialelor cauzei, prezenta acțiune a fost depusă la 04 martie 2024 la

Curtea de Apel Chișinău, reclamanții solicitând anularea procesului-verbal nr. 1 din

31 ianuarie 2024 și pct. 5-8 a Dispoziției/Deciziei emise de Comisia pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova din 31 ianuarie 2024.

Completul de judecată menționează că, la 19 iulie 2018, Parlamentul Republicii

Moldova a adoptat Codul administrativ, act legislativ publicat în Monitorul Oficial

al Republicii Moldova la 17 august 2018, nr. 309-320, care a intrat în vigoare la 01

aprilie 2019, în conformitate cu prevederile art. 257 alin. (1) din cod.

Potrivit art. 3 din Codul administrativ, legislația administrativă are drept scop

reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a

libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de

interesul public și de regulile statului de drept.

Conform art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă

se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

În conformitate cu art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cu excepția

cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile

în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile

2

în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se

supun controlului de constituționalitate.

Conform art. 225 alin. (3) și (4) din Codul administrativ, în cazul în care au fost

emise acte administrative individuale și normative referitoare la securitatea națională

a Republicii Moldova, la exercitarea regimului stării excepționale, la măsurile de

urgență luate de autoritățile publice în vederea combaterii calamităților naturale, a

incendiilor, a epidemiilor, a epizootiilor și a altor fenomene similare, instanța de

judecată poate fi sesizată doar pentru exercitarea controlului următoarelor

circumstanțe: a) existența situației excepționale la data la care a fost emis actul; b)

competența autorității publice de a emite actul; c) existența interesului public care

justifică emiterea actului administrativ; d) imposibilitatea efectivă a autorității

publice de a emite actul în condiții obișnuite; e) proporționalitatea, în conformitate

cu art. 29, a măsurilor adoptate prin act administrativ. Alte limitări ale examinării

judiciare în cauzele de contencios administrativ sunt reglementate expres prin legi

speciale.

Reieșind din prevederile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 212 din 24 iunie 2004

privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, starea de urgență, de asediu

sau de război se declară prin hotărâre a Parlamentului.

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022 privind declararea

stării de urgență, s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova

pentru o perioadă de 60 de zile. Prin modificările ulterioare efectuate prin Hotărârile

Parlamentului nr. 105/2022, 163/2022, 245/2022, 278/2022, 330/2022, 12/2023,

67/2023, 133/2023, 244/2023, 274/2023 și 361/2023 s-a prelungit starea de urgență

cu 30 de zile începând cu data de 01 decembrie 2023. Astfel, starea de urgență a

expirat la 30 decembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24

februarie 2022 privind declararea stării de urgență, pe perioada stării de urgență,

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va emite dispoziții în

vederea punerii în executare a următoarelor măsuri: 1) instituirea unui regim special

de intrare și ieșire din țară; 2) stabilirea regimului special de folosire a spațiului

aerian; 3) instituirea unui regim special de circulație pe teritoriul țării, inclusiv în

ceea ce privește circulația și controlul mărfurilor; 4) expulzarea de pe teritoriul țării

a persoanelor a căror prezență poate afecta asigurarea ordinii publice și a securității

statului; 5) evacuarea provizorie a cetățenilor din zonele ce prezintă pericol pentru

viață și asigurarea obligatorie a acestora cu locuri de cazare permanentă sau

provizorie; 6) alocarea mijloacelor financiare pentru punerea în aplicare a

dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, în caz de

necesitate; 7) stabilirea unui regim special de lucru pentru agenți economici și

instituții publice, soluționarea altor chestiuni privind activitatea acestora, necesare

desfășurării lucrărilor de salvare-deblocare și a altor lucrări de neamânat; 8)

interzicerea desfășurării adunărilor, manifestațiilor publice și a altor acțiuni de masă;

9) interzicerea creării și activității formațiunilor paramilitare ale persoanelor aflate

pe teritoriul statului; 10) dispunerea, la necesitate, a raționalizării consumului de

alimente și de alte produse de strictă necesitate; 11) dispunerea, în caz de necesitate,

a sistării temporare a livrării gazelor, energiei electrice și apei potabile; 12)

adoptarea deciziilor necesare în scopul întreprinderii unor acțiuni rapide de asigurare

cu gaze naturale, cu energie electrică și cu alte surse energetice, inclusiv prin

derogare de la prevederile normative; 13) coordonarea activității mijloacelor de

3

informare în masă privind: a) informarea populației despre cauzele și proporțiile

situației excepționale, despre măsurile întreprinse pentru prevenirea pericolului,

lichidarea urmărilor acestei situații și protecția populației; b) familiarizarea

populației cu regulile de comportare în timpul situației excepționale; c) introducerea

unor reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicații, combaterea

dezinformării, a știrilor false și a discursului de ură; 14) interzicerea demisiei

lucrătorilor, cu excepția cazurilor prevăzute de actele normative, pentru această

perioadă; 15) modificarea procedurii de numire în funcție și de destituire a

conducătorilor agenților economici și ai instituțiilor publice; 16) implicarea

cetățenilor pentru prestări de servicii în interes public în condițiile legii; 17)

efectuarea, în modul stabilit de lege, a rechizițiilor de bunuri în scopul prevenirii și

lichidării consecințelor situațiilor care au impus declararea stării de urgență; 18)

efectuarea acțiunilor necesare pentru protecția infrastructurii critice, precum și

pentru asigurarea securității cibernetice; 19) efectuarea altor acțiuni necesare în

vederea prevenirii, diminuării și lichidării consecințelor situațiilor care au impus

declararea stării de urgență; 20) întreprinderea măsurilor necesare pentru gestionarea

fluxurilor migraționale; 21) accesarea și gestionarea asistenței internaționale pentru

durata stării de urgență.

Reieșind din prevederile art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 361 din 24

noiembrie 2023 privind prelungirea stării de urgență, abilitarea Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova de a emite dispoziții pe perioada stării

de urgență în vederea punerii în executare a măsurilor prevăzute la art.2 din

Hotărârea Parlamentului nr.41/2022 privind declararea stării de urgență rămâne

aplicabilă pe durata prelungirii stării de urgență.

Iar, conform art. 3 și 4 din Hotărârea Parlamentului nr. 361 din 24 noiembrie

2023 privind prelungirea stării de urgență, dispozițiile Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii

autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai

instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul

Republicii Moldova. Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova intră în vigoare în momentul emiterii.

Potrivit pt. 2 din Regulamentul Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova, Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1340 din 04 decembrie

2001 cu privire la Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova,

Comisia este creată pentru exercitarea unor măsuri, menite să reducă riscul

declanșării situațiilor excepționale, iar în cazul producerii acestora - pentru

organizarea lichidării consecințelor lor și asigurarea protecției populației și

teritoriului.

Din prevederile pct. 9 din Regulamentul Comisiei pentru Situații Excepționale

a Republicii Moldova, Comisia pentru Situații Excepționale are dreptul: să adopte,

în limitele competenței sale, decizii și să le emită sub formă de dispoziții.

Dispozițiile Comisiei sunt executorii pentru conducătorii autorităților administrației

publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și

pentru cetățeni.

La 13 martie 2022, de Comisia pentru Situații Excepționale a fost adoptată

dispoziția nr. 13, conform pct. 1 subpct. 2.4 al căreia, s-a dispus stabilirea

următoarelor măsuri de tranziție în domeniul justiției: dispozițiile normative și

individuale ale organelor competente în domeniul planificării, organizării și

4

coordonării activității de aplicare a măsurilor impuse de starea de urgență declarată

se contestă direct la Curtea de Apel, în circumscripția căreia se află organul al cărui

act de contestă.

Respectiv, ținând cont de faptul că potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 361 din

24 noiembrie 2023, starea de urgență a expirat la 30 decembrie 2023, procedura de

conservare a dispoziției nr. 13 din 13 martie 2022 a Comisiei pentru Situații

Excepționale, indicată la pct. 1 subpct. 2.4, nu este aplicabilă la caz. În acest sens,

concluzia Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu privire la aplicarea competenței

jurisdicționale derogatorii, nu are temei.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că în

speța dedusă judecății, în temeiul prevederilor art. 10, 11 și 191 alin. (1) din Codul

administrativ, actul administrativ contestat întrunește calitățile unui act

administrativ individual și competența jurisdicțională generală pentru examinarea

prezentei acțiuni în contencios administrativ este a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

Totuși, Completul de judecată menționează faptul că prin pct. 5 al

Dispoziției/Deciziei din procesul-verbal nr. 1 din 31 ianuarie 2024 emis de Comisia

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova din 31 ianuarie 2024, s-a

constatat ilegalitatea dispoziției nr. 10 din 23 ianuarie 2024 a Comisiei pentru

Situații Excepționale Chișinău, care are drept anexă Regulamentul provizoriu

privind organizarea și funcționarea claselor/grupelor cu program prelungit în

instituțiile de învățământ primar și secundar (ciclul I și II) din municipiul Chișinău.

Dat fiind faptul că regulamentul menționat este un act administrativ cu caracter

normativ, Completul de judecată consideră că acest capăt de cerere este de

competența Curții de Apel Chișinău, prin prisma prevederilor art. 191 alin. (2) din

Codul administrativ, urmând a fi separat.

Articolul 197 din Codul administrativ prevede că, nimeni nu poate fi lipsit de

dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege

cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

Căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de

judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul

de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă

cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă să

analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei. Acest mod de

reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță cu principiile

Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

potrivit cărora exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai asigurarea

accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei

proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, prin

prisma standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului, notează că nerespectarea

de către o instanță a dispozițiilor de drept intern implică în principiu o încălcare a

art. 6 § 1 din Convenție (cauza DMD Group, A.S. vs Slovacia, 05 octombrie 2010,

În același timp, articolul 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale garantează ca prim aspect al procesului

echitabil înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul

rând având competență clar stabilită de legea națională. De aceea, normele de

5

competență jurisdicțională sunt de strictă interpretare, iar orice interpretare extensivă

sau restrictivă trebuie calificată ca abuz de drept.

Pe cale de consecință, reieșind din limitele obiectului și temeiul acțiunii depuse

de Ceban Ilie, Gutnic Irina, Cutasevici Angela, Moroi Vasile, Școlnic Sinilga,

Mihalache Vitalie, Burdiumov Ion împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale

a Republicii Moldova, raportat la textele prevederilor legale enunțate, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța competentă jurisdicțional

de a examina acțiunea în contencios administrativ, intentată la cererea de chemare

în judecată depusă de Ceban Ilie, Gutnic Irina, Cutasevici Angela, Moroi Vasile,

Școlnic Sinilga, Mihalache Vitalie, Burdiumov Ion împotriva Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova cu privire la anularea procesului-verbal

nr. 1 din 31 ianuarie 2024 și pct. 5-8 a Dispoziției/Deciziei emise de Comisia pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova din 31 ianuarie 2024, este Judecătoria

Chișinău, sediul Rîșcani. Totodată, capătul de cerere cu privire la constatarea

ilegalității dispoziției nr. 10 din 23 ianuarie 2024 a Comisiei pentru Situații

Excepționale Chișinău, este de competența Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu prevederile art. art. 193, 200 alin. (3), (4) și art. 230 din

Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani la judecarea

cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Ceban Ilie, Gutnic Irina, Cutasevici Angela, Moroi Vasile, Școlnic

Sinilga, Mihalache Vitalie, Burdiumov Ion împotriva Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova cu privire la anularea procesului-verbal nr. 1 din

31 ianuarie 2024 și pct. 5-8 a Dispoziției/Deciziei emise de Comisia pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova din 31 ianuarie 2024.

Se constată competența Curții de Apel Chișinău la judecarea cauzei de

contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Ceban Ilie, Gutnic Irina, Cutasevici Angela, Moroi Vasile, Școlnic Sinilga,

Mihalache Vitalie, Burdiumov Ion împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale

a Republicii Moldova, în partea anulării pct. 5 al Dispoziției/Deciziei emise de

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova din 31 ianuarie 2024, în

ceea ce privește constatarea ilegalității dispoziției nr. 10 din 23 ianuarie 2024 a

Comisiei pentru Situații Excepționale Chișinău.

Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Ceban Ilie, Gutnic Irina, Cutasevici Angela, Moroi Vasile, Școlnic

Sinilga, Mihalache Vitalie, Burdiumov Ion împotriva Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova cu privire la anularea procesului-verbal nr. 1 din

31 ianuarie 2024 și pct. 5-8 a Dispoziției/Deciziei emise de Comisia pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova din 31 ianuarie 2024, se remite la Judecătoria

Chișinău, sediul Rîșcani.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

6