2ra-1177/23 — incasarea prejudiciului moral

2ra-1177/23 — incasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1177/2023

2-21186661-01-2ra-22082023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Jud: A.Brăgaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud: A.Panov, A.Braga, V.Mihaila)

D E C I Z I E

10 aprilie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând recursului declarat de Breahnă Marin, reprezentat de avocatul Radu

Cezar Crețu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Breahnă Marin

împotriva lui Vrabii Gheorghe cu privire la încasarea prejudiciului moral rezultat din

infracțiune și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 17 decembrie 2021, avocatul Crețu Radu Cezar, în interesele reclamantului

Breahnă Marin a depus cererea de chemare în judecată împotriva lui Vrabii Gheorghe

cu privire la încasarea prejudiciului moral rezultat din infracțiune și cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul Breahnă Marin a indicat că, potrivit sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, dosar nr.XXXXX din 18.08.2021 s-a stabilit,

că Vrabii Gheorghe prin acțiunile sale intenționate a comis huliganism agravat și

vătămarea intenționată medie a integrității corporale și anume: aflându-se în preajma

localului „Stoliizza” situată pe adresa XXXXX, urmărind scopul pricinuirii

vătămărilor corporale cet. Breahnă Marin, acționând intenționat, împreună și de comun

acord cu persoanele în privința cărora cauza a fost disjungată, din intenții huliganice,

fără nici un motiv întemeiat i-au aplicat acestuia multiple lovituri cu mâinile și

picioarele asupra corpului, provocându-i, conform raportului de expertiză medico-

legală nr. XXXXX din 08.06.2019 vătămare corporală medie.

A notat că, la data de 01 noiembrie 2021 a expediat în adresa pârâtului o notificare,

prin care a solicitat compensarea prejudiciului moral cauzat în mărime de 80 000 lei în

beneficiul lui Breahnă Marin în termen de 5 zile din momentul recepționării notificării,

prin transmiterea fizică a banilor către ultimul sau la biroul avocatului, Crețu Radu

Cezar.

1

Reclamantul a menționat că, notificarea din 01.11.2021 a fost recepționată de

pârât la 08.11.2021, fapt confirmat prin avizul poștal, însă până în prezent acesta nu a

dat nici un răspuns și nu a achitat vreo sumă bănească în favoarea reclamantului.

A declarat că, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din

08.06.2019, anexat la materialele cauzei penale, la cet. Breahnă Marin s-au constatat

vătămări corporale exprimate prin XXXXX, condiționează dereglarea sănătății de

lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie.

A comunicat că Vrabii Gheorghe fiind audiat în cadrul cauzei penale, și-a

recunoscut vina în comiterea infracțiunii și a confirmat că i-a aplicat părții vătămate,

Breahnă Marin o lovitură cu piciorul în partea corpului, la coaste.

A susținut reclamantul că, în rezultatul acțiunilor ilegale comise de Vrabii

Gheorghe, i-au fost cauzate leziuni corporale, care se califică ca vătămare corporală

medie.

A relatat reclamantul că, urmare a faptei prejudiciabile săvârșite de Vrabii

Gheorghe i s-a cauzat un prejudiciu moral enorm. Și-a pierdut sănătatea, cu atât mai

mult că nu poate vorbi clar. A pierdut încrederea în societate și mereu trăiește cu un

sentiment de frică. Mai mult, a menționat că Vrabii Gheorghe nu s-a apropiat și nu și-

a prezentat scuze, nu s-a interesat de starea sănătății sale și nici nu s-a oferit sa-1 ajute

cu cheltuielile suportate pentru tratament.

A relatat reclamantul că, în urma loviturilor aplicate a fost supus la suferințe fizice

și psihice, astfel se atestă un raport direct de cauzalitate între activitatea infracțională

descrisă și prejudiciul nepatrimonial suportat.

A indicat Breahnă Marin că în calitate de prejudiciu moral urmează a fi încasată

suma de 80 000,00 lei, din contul lui Vrabii Gheorghe în beneficiul său, deoarece

mărimea prejudiciului este suficientă pentru a acoperi suferințele morale cauzate părții

vătămate, ținând cont de semnificația valorilor sociale lezate și prejudiciul efectiv lezat.

A solicitat încasarea din contul pârâtului Vrabii Gheorghe în beneficiul său a

prejudiciului moral rezultat din infracțiune în mărime de 80 000,00 lei cât și cheltuielile

de judecată, pentru asistență juridică, în mărime de 7 000,00 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 iulie 2022 a fost admisă

parțial acțiunea. S-a încasat de la Vrabii Gheorghe în beneficul lui Breahnă Marin,

prejudiciul moral rezultat din infracțiune în mărime de 10 000,00 lei (zece mii lei) și

cheltuielile de judecată formate din cheltuieli pentru asistența juridică în mărime de 7

000,00 lei (șapte mii lei). S-a încasat de la Vrabii Gheorghe, în beneficiul statului taxa

de stat în mărime de 300,00 lei (trei sute lei). În rest, cererea de chemare în judecată s-

a respins ca neîntemeiată.

La 11 august 2022 Breahnă Marin, reprezentat de avocatul Crețu Radu Cezar, a

depus cererea de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 iulie 2022, cu emiterea unei noi hotărâri

prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel depusă de Breahnă Marin și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 12 iulie 2022.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că cuantumul compensației

pentru prejudiciul moral suferit de persoana vătămată urmează a fi evaluat, ținînd cont

de durata menținerii consecințelor vătămării, intensitatea durerilor fizice sau psihice,

importanța valorii morale lezate pentru persoana vătămată, de măsura în care această

2

compensație poate acorda persoanei vătămate o anumită satisfacție, precum și de

statutul social al persoanei vătămate.

Instanța de apel a conchis că instanța de fond just a menționat că, cuantumul sumei

solicitate de 80 000 lei cu titlul de prejudiciu moral, este unul excesiv, or, despăgubirea

în cazul dat urmează să aibă un efect compensatoriu. Este de notat că la acordarea

satisfacției echitabile, scopul nu este unul punitiv, ci mai curând unul reparatoriu și

preventiv. Finalitatea constatării și determinării prejudiciului moral rezidă în acordarea

unei satisfacții echitabile menite să atenueze suferințele victimei.

Instanța de apel a remarcat că, unul din criteriile orientative generale de apreciere

a prejudiciului moral este criteriul echității, potrivit căruia compensația trebuie să

prezinte o justă despăgubire, iar cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel încât

acesta să aibă un efect compensatoriu, și nu trebuie să constituie sume excesive pentru

autorii daunelor, și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor, iar cel care

pretinde daunele morale să aducă un minim de argumente și indici din care să rezulte

în ce măsură drepturile personale nepatrimoniale i-au fost afectate și ca cale de

consecință compensația acordată să reprezinte o satisfacție echitabilă prin restabilirea

drepturilor încălcate și situația victimei înainte de cauzarea prejudiciului.

Ținând cont de criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru

prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în

așa fel încît să asigure efectiv o compensare suficientă și nicidecum exagerată a

prejudiciului cauzat, fiind menținut echilibrul între daunele efectiv pricinuite și suma

acordată, instanța de apel a considerat că instanța de fond în mod just a despăgubit

moral reclamantul prin încasarea în beneficiul acestuia a sumei de 10 000 lei.

Referitor la cheltuielile de judecată, instanța de apel a reținut că Breahnă Marin a

fost reprezentat în instanța de judecată de avocatul Crețu Radu Cezar în baza

mandatului nr. 1443878 din 15 septembrie 2021 (f.d. 5). Pentru acordarea asistenței

juridice pe cauza respectivă, Breahnă Marin, în temeiul contractului a achitat

avocatului Crețu Radu Cezar suma de 7000 lei, conform bonului de plată seria DAA

nr. 29315552 din 24 septembrie 2021 (f.d.16).

Corespunzător, reieșind din practica judiciară în instanțele naționale și

recomandarea Consiliului Uniunii Avocaților din 30.03.2012 privind cuantumul

onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de

asistență juridică, ținînd cont de esența prezentei spețe, munca efectiv depusă de către

avocat, precum și de faptul că cerințele lui Breahnă Marin au fost admise parțial,

instanța de apel a considerat că suma de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică este una rezonabilă și proporțională, corespunzătoare circumstanțelor de fapt

ale cauzei și susceptibilă compensării, menținând totuși hotărârea instanței în partea

încasării sumei de 7000 de lei, conform art.373 alin.(6) din Codul de procedură civilă.

La 14 august 2023, Breahnă Marin, reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu a

declarat recurs împotriva deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și parțial a

hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, s-a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat

prevederile legii, normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, a apreciat arbitrar probele

pertinente de către participanții la proces, iar concluziile instanței vizate sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei.

3

Recurentul a menționat că instanța de apel a ignorat prevederile art. 130 din Codul

de procedură civilă cât și art.1998 alin.(1), art.2025 alin.(6), art.2028 alin.(1), art.2036

alin.(1) și (2), art.2037 alin.(1) și (2) din Codul civil.

A relatat recurentul că urmează a fi apreciate critic constatările instanțelor

inferioare, ori nu este clar și nu este motivată decizia instanței de apel și hotărârea

instanței de fond de a micșora cuantumul prejudiciului moral de la 80 000 de lei la 10

000 de lei.

Mai mult ca atât, din conținutul deciziei instanței de apel se atestă superficialitatea

examinării cauzei, or, în motivarea soluției sale, instanța de apel face referire la

cheltuieli de judecată, precum că instanța de fond corect a redus din cheltuielile de

asistență juridică de la 7000 de lei la 3000 de lei, pe când de fapt, instanța de fond a

admis integral pretențiile reclamantului cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată

și acel capăt al acțiunii nu a fost obiect al cererii de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la data de

26 aprilie 2023, expediată participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal, la

16 iunie 2023, conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.5764 (f.d.99).

Confirmarea privind recepționarea acesteia de către Breahnă Marin la materialele

dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul declarat de către Breahnă Marin, reprezentat de

avocatul Radu Cezar Crețu la 14 august 2023, este în termen.

Curtea Supremă de Justiție a expediat lui Vrabii Gheorghe copia recursului depus

de către Breahnă Marin, reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu, fiind recepționat

de către intimat la 28 august 2023 (f.d. 111).

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (1) și (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie

2023 prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art. IV, art. V, pct.1–9, pct.11–16 și art. VII, care vor intra în

vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursul depus la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi.

Având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi anulează

sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea

unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere

retroactivă, recursul declarat de către Breahnă Marin, reprezentat de avocatul Radu

Cezar Crețu, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 va fi

examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii acestuia, însă procedura de

examinare conform noilor reglementări.

4

În conformitate cu prevederile art. 431 din Codul de procedură civilă examinarea

recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme

de Justiție.

Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție.

Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Breahnă

Marin, reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu, este admisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în redacția

Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de

la 01 septembrie 2023), dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul

în fond.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul declarat de către Breahnă Marin, reprezentat de avocatul

Radu Cezar Crețu, întemeiat și care urmează a fi admis, cu modificarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să modifice decizia instanței

de apel și/sau hotărârea primei instanțe

Conform prevederilor art. 130, alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă,

instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor

din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de

probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea

lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea cauzei.

Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe

ierarhic inferioare și confirmată de părți.

Din analiza sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, dosar nr. XXXXX

din 18.08.2021 rezultă că vinovăția lui Vrabii Gheorghe, în comiterea infracțiunii

imputate și anume prevăzut de art.287 alin. (2) lit.b) și art.152 alin.(2) lit.e) din Codul

penal, a fost dovedită pe deplin.

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului demonstrează că prin

sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, dosar nr.XXXXX din 18.08.2021 s-a

stabilit, că Vrabii Gheorghe prin acțiunile sale intenționate a comis huliganism agravat

și vătămarea intenționată medie a integrității corporale și anume: aflându-se în preajma

localului „Stoliizza” situată XXXXX, urmărind scopul pricinuirii vătămărilor

corporale cet. Breahnă Marin, acționând intenționat, împreună și de comun acord cu

persoanele în privința cărora cauza a fost disjungată, din intenții huliganice, fără nici

un motiv întemeiat i-au aplicat acestuia multiple lovituri cu mâinile și picioarele asupra

corpului, provocându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX

5

din 08.06.2019 lui Breahnă Marin vătămare corporală medie, exprimate prin XXXXX

și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie.

S-a constatat că lui Vrabii Gheorghe i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip

semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei cu

închisoarea aplicată lui Vrabii Gheorghe, fixîndu-i-se un termen de probă de 5 ani.

La 17 decembrie 2021, avocatul Crețu Radu Cezar, în interesele reclamantului

Breahnă Marin a depus cererea de chemare în judecată împotriva lui Vrabii Gheorghe

cu privire la încasarea prejudiciului moral provocat prin infracțiune estimat la suma de

80 000 de lei.

Fiind investită cu examinarea cauzei Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin

hotărârea din 12 iulie 2022 a admis parțial cererea de chemare în judecată, a încasat de

la Vrabii Gheorghe în beneficul lui Breahnă Marin, prejudiciul moral rezultat din

infracțiune în mărime de 10 000,00 lei (zece mii lei) și cheltuielile de judecată formate

din cheltuieli pentru asistența juridică în mărime de 7 000,00 lei (șapte mii lei). S-a

încasat de la Vrabii Gheorghe, în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 300,00

lei (trei sute lei). În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data

de 26 aprilie 2023 a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12

iulie 2022.

Breahnă Marin, reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu prin recursul înaintat a

criticat soluția instanței de apel, menționând că instanța de apel nejustificat și fără a

invoca vreun motiv a menținut hotărârea primei instanțe.

Problema de bază supusă controlului judecătoresc în fază de recurs constă în

verificarea corectitudinii aplicării de către instanțele de judecată ierarhic inferioare a

normelor de drept material ce reglementează instituția reparării prejudiciului moral

cauzat în urma comiterii infracțiunii.

Pentru a elucida aspectele abordate în speță, instanța de recurs va raporta

circumstanțele prezentate mai sus la normele de drept material ce reglementează

raportul juridic dedus judecății.

Conform art.15 alin.(1) din Codul Civil, apărarea drepturilor civile încălcate se

face pe cale judiciară.

Articolul 16 alin.(1) lit.g) din Codul civil, stipulează că apărarea dreptului civil se

face, în condițiile legii, prin repararea prejudiciului patrimonial și, în cazurile prevăzute

de lege, a celui nepatrimonial.

În baza art.21 din Codul civil, drepturile personale nepatrimoniale și alte valori

nemateriale sînt apărate în cazurile și în modul prevăzut de prezentul cod și de alte legi,

în limita în care folosirea modalităților de apărare a drepturilor civile reiese din esența

dreptului încălcat și din caracterul consecințelor acestei încălcări.

Cu referire la fondul cauzei, Colegiul civil reține că obiectul juridic litigios

constituie încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune.

În conformitate cu art.123 alin.(3) din Codul de procedură civilă, sentința

pronunțată de instanța judecătorească într-o cauză penală, rămasă irevocabilă, este

obligatorie pentru instanța chemată să se pronunțe asupra efectelor juridice civile ale

actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunțat sentința numai dacă aceste acte au avut

loc și numai în măsura în care au fost săvîrșite de persoana în cauză.

6

Că Vrabii Gheorghe este vinovat în comiterea infracțiunii este cert stabilit prin

hotărâri judecătorești irevocabile, prin urmare acestea, având valoarea lucrului judecat,

nu mai poate fi pus la îndoială sau contestat în cadrul unui proces civil, instanța civilă

fiind în drept să se expună doar asupra efectelor sentinței penale.

Potrivit art.219 alin.(2),(3),(4) din Codul de procedură penală, persoanele fizice și

juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea

penală pot intenta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în natură a

obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvîrșirii faptei

interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor

pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea

bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de

legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației

profesionale. (3) Prejudiciul material se consideră legat de săvîrșirea acțiunii interzise

de legea penală dacă el se exprimă în cheltuieli pentru: 1) tratamentul părții vătămate și

îngrijirea acesteia; 2) înmormîntarea părții vătămate; 3) plata sumelor de asigurare,

indemnizațiilor și pensiilor; 4) executarea contractului de depozit al bunurilor. (4) La

evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de

judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei, gravitatea și persistența

suferințelor psihice, inclusiv legate de incapacitatea de a se apăra pe sine ori alte

persoane, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea speranței în viață, pierderea

onoarei prin defăimare, suferințele psihice provocate de decesul rudelor apropiate etc.

Articolul 221 alin.(3) și (5) din Codul de procedură penală, prevede că în cererea

de intentare a acțiunii civile se arată cauza penală în procedura căreia urmează să fie

intentată acțiunea civilă, cine și către cine intentează acțiunea, valoarea acțiunii și

cerința de despăgubire. Dacă este necesar, partea civilă își poate concretiza pretențiile.

Persoana care nu a intentat acțiunea civilă în cadrul procesului penal are dreptul de a

intenta o asemenea acțiune în ordinea procedurii civile.

Astfel, în conformitate cu art. 19 din Codul civil, persoana lezată într-un drept al

ei sau într-un interes recunoscut de lege poate cere repararea integrală a prejudiciului

patrimonial și nepatrimonial cauzat astfel. Se consideră prejudiciu nepatrimonial

(prejudiciu moral) suferințele fizice și psihice, precum și diminuarea calității vieții. În

cazul vătămării sănătății, prejudiciul nepatrimonial cuprinde, de asemenea, pierderea

sau diminuarea unei capacități a corpului uman (prejudiciu biologic). Repararea

prejudiciului presupune repunerea persoanei lezate în situația în care s-ar fi aflat dacă

prejudiciul nu se producea.

Conform art.1998, alin.(1) și alin. (2) din Codul civil, cel care acționează față de

altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în

cazurile prevăzute de lege și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară numai în cazurile expres

prevăzute de lege.

La acest aspect instanța de recurs menționează că răspunderea delictuală civilă a

persoanei, survine în cazul întrunirii cumulative a tuturor elementelor constitutive ale

acesteia și anume fapta ilicită, vinovăția, consecințele prejudiciabile și legătura de

cauzalitate între acestea, iar lipsa cel puțin a unui element exclude răspunderea

delictuală civilă.

Colegiul civil notează că pentru apariția răspunderii delictuale este necesar un fapt

juridic. Componeța delictului civil include următoarele elemente (condiții):

7

prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția. Acestea

sunt condițiile necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale. Lipsa unei condiții,

potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală, cu excepția cazurilor expres

prevăzute de lege când răspunderea delictuală se poate angaja și în lipsa unor condiții.

Nu poate exista răspundere delictuală dacă nu s-a produs un prejudiciu.

Prejudiciul constituie consecințele negative cu caracter patrimonial sau nepatrimonial

(moral) ale faptei ilicite, apărute ca urmare a lezării drepturilor subiective. Pentru

antrenarea răspunderii delictuale este necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe

un raport cauzal. Raportul cauzal este și condiția în funcția de care se determină

mărimea despăgubirii. Se repară numai prejudiciul care este consecința directă a faptei

ilicite.

Obiectul prezentei cereri de chemare în judecată constituie încasarea de la

Gheorghe Vrabii, în beneficiul lui Marin Breahnă, a prejudiciul moral în sumă 80000

lei, rezultat din infracțiune și compensarea cheltuielilor de judecată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că instanțele

ierarhic inferioare la pronunțarea hotărârilor au apreciat suma prejudiciului moral în

mărime de 10000,00 (zece mii) lei, deși cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit,

încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive

pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor (Beylor

v. Italia 28 mai 2002, Selmouni v. Franța 28 iulie 1999).

Totodată, la caz, se atestă că Vrabii Gheorghe i-a aplicat lui Breahnă Marin

multiple lovituri cu mâinile și picioarele asupra corpului, provocându-i, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 08.06.2019, vătămare corporală

medie.

Astfel, prin cauzarea leziunilor corporale de către Vrabii Gheorghe prin

multiplele lovituri cu mâinile și picioarele aplicate peste față și alte părți ale corpului

lui Marin Breahnă i s-au cauzat suferințe fizice și psihice, stres și neliniște, stări

apreciate ca fiind componente ale prejudiciului moral și care au legătură de cauzalitate

între fapta ilicită și consecințele prejudiciabile.

Necătând la faptul că instanțele de judecată ierarhic inferioare corect au stabilit că

Marin Breahnă este îndreptățit să solicite repararea prejudiciului moral cauzat de către

Vrabii Gheorghe prin comiterea faptei ilicite, au dispus încasarea prejudiciului moral

în sumă de 10 000 de lei, or, la caz nu a fost constatat și elucidat pe deplin gravitatea

și nivelul de suferințe psihice și fizice suportate de Marin Breahnă, în special măsura

în care mărimea compensației pentru prejudiciul moral cauzat, să aducă o satisfacție

echitabilă recurentului.

Pentru a elucida acest aspect Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

subliniază că mărimea concretă a compensației se determină, având la bază unul din

criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral și anume criteriul

echității, care exprimă că suma adjudecată trebuie să prezinte o justă și integrală

despăgubire. Potrivit jurisprudenței CtEDO, acest criteriu se traduce prin necesitatea

ca, partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral

suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și

nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

Cu referire la cuantumul prejudiciului moral, Completul notează că în temeiul

dispoziției art. 2036, alin. (1) și alin. (2) din Codul civil prevede că, în cazul în care

8

persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata

de despăgubiri. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea

prejudiciului patrimonial.

Conform art. 2037 din Codul civil, mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral

se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului

prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această

despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate.

Instanța de recurs accentuiază că cuantumul compensației acordate depinde și de

durata menținerii consecințelor vătămării. Prejudiciile morale pot fi temporare sau

permanente. Leziunile sau vătămările permanente sunt resimțite de persoana vătămată

toată viața și de aceea sunt mai grave. Intensitatea durerilor fizice sau psihice, de

asemenea pot determina cuantumul despăgubirii.

Stabilind cuantumul compensației pentru prejudiciul moral, instanța de judecată

trebuie să țină cont de măsura în care această compensație poate acorda persoanei

vătămate o anumită satisfacție.

Deși cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de

determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor

referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și

afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea

cu care acestea au fost percepute consecințele vătămării.

Toate aceste criterii se subordonează conotației aprecierii rezonabile, pe o bază

echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs, astfel încât să nu se

ajungă la o îmbogățire fără justă cauză a celui care pretinde daunele morale.

Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată,

luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea

posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei

vătămate.

La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o

despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod

obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.

Reieșind din norma de drept procedural enunțată, instanța de recurs consideră că

atât instanța de apel, cât și prima instanță nu au luat în calcul suferințele psihice și fizice

reale suportate de apelantul-reclamant, care au fost enumerate pe parcursul examinării

cauzei, și anume: fractura bilaterală a mandibulei în regiunea paramedian pe stânga și

angulară pe dreapta cu deplasare, echimoză și edem posttraumatic al țesuturilor moi în

regiunea frontală pe dreapta, excoriații a feței și capului, echimoză regiunea frontală

pe stânga, excoriație la nivelul cotului stâng și genunchiului stâng, care au fost cauzate

în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza

acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie.

În cadrul cauzei penale, Gheorghe Vrabii fiind audiat, și-a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii și a confirmat că i-a aplicat părții vătămate Marin Breahnă, o

lovitură cu piciorul în partea corpului, la coaste. Distinct din cele constatate, este cert

9

că Marin Breahnă a suportat un prejudiciu fizic și anume fracturarea mandibulei, cât și

un prejudiciu moral.

La caz, există o sentință în privința lui Gheorghe Vrabii, care descrie toate

circumstanțele, iar decizia instanței de apel privind micșorarea cuantumului

prejudiciului moral de la 80000,00 lei la 10000,00 lei, nu este motivată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că instanța de apel

urma să dea apreciere prejudiciului moral prin prisma proporționalității suferințelor

psihice și fizice suferite de către Marin Breahnă, deoarece fractura XXXXX în 2 locuri

creează disconfort și care este de durată în timp.

Respectiv, reieșind din normele legale în raport cu materialele cauzei, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că nici instanța de fond nici instanța de

apel nu au stabilit corect suma ce urmează a fi încasată cu titlu de prejudiciu moral.

Cu referire la argumentul recurentului Breahnă Marin, reprezentat de avocatul

Radu Cezar Crețu invocat în cererea de recurs, precum că instanța de apel eronat în

motivarea deciziei a considerat că suma de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică este una rezonabilă și proporțională, însă a menținut hotărârea instanței de fond

în partea încasării sumei de 7000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că instanța de apel a

apreciat suma de 3000 de lei ținând cont de esența prezentei spețe, munca efectiv

depusă de avocat, însă a menținut hotărârea instanței de fond din motivul că apelantului

Marin Breahnă nu i se poate crea în propria cale de atac o situație mai dificilă decît

aceea din hotărîrea atacată cu apel, cu excepția cazurilor cînd consimte și cînd hotărîrea

este atacată și de alți participanți la proces, conform prevederilor art.373 alin.(6) din

Codul de procedură civilă.

Respectiv, reieșind din normele legale în raport cu materialele cauzei, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că nici instanța de fond nici instanța de

apel nu au stabilit corect suma ce urmează a fi încasată cu titlu de prejudiciu moral, din

care considerente aceasta urmează a fi modificat.

Astfel, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral cauzat lui Breahnă Marin

cauzat prin fapta ilicită, instanța de recurs va ține cont de durata menținerii

consecințelor vătămării, importanța valorii morale lezate, de măsura în care această

compensație poate acorda persoanei vătămate o anumită satisfacție, precum și de

statutul social al persoanei vătămate, apreciind suma de 50 000 lei ca fiind rezonabilă

și echitabilă în raport cu prejudiciul moral suportat de către Breahnă Marin. Or,

cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și

nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor (Beylor v. Italia 28 mai 2002,

Selmouni v. Franța 28 iulie 1999, cauza Demicoli v. Malta 27 august 1991, §49).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că compensația

solicitată de Breahnă Marin, în mărime de 80 000 lei, este exagerată în raport cu

prejudiciul moral suportat cauzat prin fapta ilicită și este apreciată ca fiind un venit

nejustificat.

În circumstanțele relatate decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond

urmează a fi modificate cu încasarea cuantumului despăgubirii morale în mărime de

50 000 lei, fiind pe măsură de a atenua suferințele psihice și fizice cauzate lui Breahnă

Marin precum și fiind corespunzătoare și criteriilor de despăgubire stabilite de Curtea

10

Europeană a Drepturilor Omului prin jurisprudența sa constantă (cauza Șarban vs

Republica Moldova și cauza Ceaicovschi vs Republica Moldova).

Ținând cont de considerentele de mai sus, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție va admite recursul declarat și va modifica decizia instanței de apel

și hotărârea instanței de fond în partea reparării prejudiciului moral.

În conformitate cu art. 442, art. 444 și art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Breahnă Marin, reprezentat de avocatul Radu Cezar

Crețu.

Se modifică decizia din data de 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din data de 12 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Breahnă Marin împotriva lui Vrabii

Gheorghe cu privire la încasarea prejudiciului moral rezultat din infracțiune și

cheltuielilor de judecată, după cum urmează:

Se încasează de la Vrabii Gheorghe în beneficiul lui Breahnă Marin prejudiciul

moral provocat prin infracțiune în sumă de 50 000 (cincizeci mii) lei.

În rest, decizia din data de 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din data de 12 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

11