2r-511/23 — constatarea faptului discriminarii, incalcarii drepturilor prin neadmiterea accesului la justitie, restabilirea starii de fapt si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2r-511/23

2-22064797-01-2r-13112023

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. V. Craveț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

examinând recursul declarat de Igor Gordaș,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Igor

Gordaș împotriva Puterii Judecătorești a Republicii Moldova, în persoana

Sistemului Judecătoresc Național Unic, compus din 504 judecători, care dispun de

un statut unic, implicit Judecătoria Bălți, cu privire la constatarea faptului

discriminării, încălcării drepturilor prin neadmiterea accesului la justiție, restabilirea

stării de fapt și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 13 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost restituit apelul declarat de Igor Gordaș împotriva hotărârii din 29 martie 2023 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 05 octombrie 2022, Igor Gordaș a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Puterii Judecătorești a Republicii Moldova, în persoana Sistemului

Judecătoresc Național Unic, compus din 504 judecători, care dispun de un statut

unic, implicit Judecătoria Bălți, cu privire la constatarea faptului discriminării,

încălcării drepturilor prin neadmiterea accesului la justiție, restabilirea stării de fapt

și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 29 martie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Igor Gordaș, ca neîntemeiată.

La 05 mai 2023, Igor Gordaș a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din

29 martie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.

Prin încheierea din 27 iulie 2023 a Curții de Apel Bălți, nu s-a dat curs cererii

de apel formulată de Igor Gordaș, fiindu-i acordat termen apelantului până la data

de 20 septembrie 2023 pentru lichidarea neajunsurilor, și anume, pentru prezentarea

apelului motivat, în limba de stat, cu semnătura olografă sau omologă, în copii pentru

toți participanții la proces cu înregistrarea acesteia până la data limită în secția

1

evidență și documentare procesuală a instanței de apel. A fost atenționat apelantul

că în cazul în care va expedia apelul motivat către instanța de apel, decât prin

depunerea personală a acestuia în instanță, urmează să se asigure că acesta va parveni

la sediul instanței de apel în termenul stabilit. Concomitent, a fost explicat

apelantului că, dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi

considerată depusă și împreună cu toate documentele anexate vor fi restituită.

Prin încheierea din 13 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost restituit

apelul declarat de Igor Gordaș împotriva hotărârii din 29 martie 2023 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central.

La 02 noiembrie 2023, Igor Gordaș a declarat recurs împotriva încheierii din

13 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de Igor Gordaș împotriva încheierii din

13 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, urmează a fi restituit, din motivele ce

succed.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea

de recurs nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1).

În virtutea alin. (2) al aceluiași articol, recursul împotriva încheierii

judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile prevăzute la

alin. (1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că cererea de

recurs depusă de Igor Gordaș împotriva încheierii din 13 octombrie 2023 a Curții de

Apel Bălți, este redactată în limba rusă (f. d. 78).

La capitolul dat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

învederează că art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și art. 9 alin. (1)

din Legea cu privire la organizarea judecătorească nr. 514 din 06 iulie 1995 statuează

că procedura judiciară se desfășoară în limba română.

Totodată, în conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

judecarea cauzelor civile în instanțele judecătorești se desfășoară în limba română.

Așadar, principiul utilizării limbii oficiale, consfințit în Declarația de

Independență a Republicii Moldova, în art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii

Moldova, art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească și art. 24 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, impune ca judecarea cauzelor civile să aibă loc în

limba oficială a statului.

Principiul utilizării limbii oficiale impune obligația participanților la proces

de a se conforma condițiilor de admisibilitate a cererii de chemare în judecată, cererii

de apel și cererii de recurs, inter alia de a fi redactate în limba în care se desfășoară

procedura judiciară, adică în limba de stat – limba română.

Având în vedere că discuțiile referitoare la accesul la justiție urmează a fi

purtate în sfera legislației procesuale ca lege specială, este inadmisibilă punerea pe

rol a unei cereri de recurs redactate într-o limbă străină.

2

Acest deziderat se aliniază și practicii constante a Curții Europene a

Drepturilor Omului, care în cauza Ivanova vs Finlanda (decizia din 29 mai 2002), a

statuat, cu titlu de principiu, că regulile privind limba în care trebuie redactate

contestațiile sunt concepute, fără îndoială, pentru a asigura administrarea

corespunzătoare a justiției și respectarea certitudinii juridice, iar orice persoană este

liberă să introducă acțiuni în instanță atât timp cât acestea vor fi formulate în limba

de procedură în care urmează a fi desfășurată examinarea cauzei.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează

că atunci când cererea de recurs în Secțiunea I este redactată într-o altă limbă decât

limba română, este aplicabilă sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de

recurs.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba română,

din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant.

Obligația instanței de judecată este de a asigura participanților la proces de a

lua cunoștință de actele, de lucrările dosarului și de a vorbi în judecată, prin interpret,

în cazul când nu cunosc limba română.

Din considerentele redate și având în vedere faptul că cererea de recurs este

redactată într-o altă limbă decât cea în care se desfășoară procedura judiciară,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui

recursul declarat de Igor Gordaș.

În conformitate cu art. 24 alin. (1), art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. b1) și

alin. (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se restituie recursul declarat de Igor Gordaș, împotriva încheierii din

13 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Igor Gordaș împotriva Puterii Judecătorești a

Republicii Moldova, în persoana Sistemului Judecătoresc Național Unic, compus

din 504 judecători, care dispun de un statut unic, implicit Judecătoria Bălți, cu privire

la constatarea faptului discriminării, încălcării drepturilor prin neadmiterea accesului

la justiție, restabilirea stării de fapt și repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

3