2r-514/23 — constatarea faptului discriminării si încălcării dreptului la justitie, precum si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea faptului discriminării si încălcării dreptului la justitie, precum si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile restituirii recursului
2r-514/23 — constatarea faptului discriminării si încălcării dreptului la justitie, precum si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 2r-514/23
2-22150612-0l-2r-17112023
Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. V. Craveț)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)
Î N C H E I E R E
14 august 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componență:
Președinte, judecător Ion Malanciuc
judecători Lilia Roic-Botezatu
Mariana Ursachi
examinând recursul declarat de Igor Gordaș,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Igor
Gordaș împotriva Puterii Judecătorești a Republicii Moldova, în persoana
Sistemului Judecătoresc Național Unic compus din 505 judecători cu statut
echivalent și a părții ei componente ce funcționează profesional în Judecătoria Bălți
cu privire la constatarea faptului discriminării și încălcării dreptului la justiție,
precum și repararea prejudiciului moral,
împotriva încheierii din 13 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a
fost restituită cererea de apel depusă de Igor Gordaș împotriva hotărârii din 29
martie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,
c o n s t a t ă:
La 26 septembrie 2022, Igor Gordaș a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Puterii Judecătorești a Republicii Moldova, în persoana Sistemului
Judecătoresc Național Unic compus din 505 judecători cu statut echivalent și a părții
ei componente ce funcționează profesional în Judecătoria Bălți cu privire la
constatarea faptului discriminării și încălcării dreptului la justiție, precum și
repararea prejudiciului moral.
Prin hotărârea din 29 martie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost
respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea depusă de Igor Gordaș.
La data de 05 mai 2023 Igor Gordaș a depus cerere de apel nemotivată
împotriva hotărârii din 29 martie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.
Prin încheierea din 27 iulie 2023 a Curții de Apel Bălți, nu s-a dat curs cererii
de apel declarate de Igor Gordaș împotriva hotărârii din 29 martie 2023 a
Judecătoriei Drochia, sediul Central, s-a acordat apelantului termen până la 20
septembrie 2023, ora 16.00 (inclusiv), pentru lichidarea neajunsurilor și anume:
prezentarea apelului motivat, în limba de stat, cu semnătura olografă sau omologată,
în copii pentru toți participanții la proces cu înregistrarea acesteia până la data limită
în secția evidență și documentare procesuală a instanței de apel. S-a atenționat
apelantul că în cazul în care va expedia apelul motivat către instanța de apel prin alte
mijloace, decât depunerea personală a acestuia în instanță, urmează să se asigure că
1
va parveni la sediul instanței de apel în termenul stabilit, adică până la 20
septembrie 2023, ora 16.00 (inclusiv). S-a explicat apelantului că dacă nu va lichida
neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu
toate documentele anexate va fi restituită.
La 20 septembrie 2023 Igor Gordaș a depus cerere de apel motivată (în limba
rusă) împotriva hotărârii din 29 martie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.
Prin încheierea din 13 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost restituită
cererea de apel depusă de Igor Gordaș împotriva hotărârii din 29 martie 2023 a
Judecătoriei Drochia, sediul Central.
La data de 02 noiembrie 2023 Igor Gordaș a depus cerere de recurs împotriva
încheierii din 13 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți.
Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție conchide de a restitui recursul declarat de Igor Gordaș împotriva încheierii
din 13 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, din considerentele ce urmează.
În corespundere cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) și alin. (2) din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă
cererea de recurs nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1). Recursul împotriva
încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile prevăzute
la alin. (1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.
Conform art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs trebuie să cuprindă temeiul prevăzut la art. 432 și argumentele privind
temeinicia recursului.
La caz, Igor Gordaș a depus cererea de recurs împotriva încheierii din 13
octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, într-o altă limbă decât limba oficială în care
se desfășoară procesul, fără a anexa traducerea acesteia în limba română (f.d.82).
Completul de judecată remarcă că unul din principiile fundamentale ale
procesului civil este principiul limbii oficiale de procedură, care este consacrat în
art. 118 din Constituție, art. 24 din Codul de procedură civilă și art. 9 din Legea cu
privire la organizarea judecătorească.
În conformitate cu art. 13 alin. (1) din Constituție, limba de stat a Republicii
Moldova este limba română, funcționând pe baza grafiei latine.
În sensul art. 118 alin. (1) din Constituție, procedura judiciară se desfășoară în
limba română.
În temeiul art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească nr. 514 din
06 iulie 1995, procedura judiciară se desfășoară în limba română.
Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua
cunoștință de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanță prin interpret.
În cazurile și în modul prevăzute de legislația procesuală, procedura judiciară se
poate desfășura și în altă limbă, în condițiile Legii cu privire la funcționarea limbilor
vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. În cazul când procedura judiciară se
efectuează în altă limbă, documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod
obligatoriu și în limba română.
În baza art. 24 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecarea cauzelor
civile în instanțele judecătorești se desfășoară în limba română.
Din esența normelor de drept citate, rezultă că procedura judiciară poate fi
efectuată în altă limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc și se
prezintă în mod obligatoriu și în limba română.
Ținând cont de faptul că discuțiile referitoare la accesul la justiție urmează a fi
2
purtate în sfera legislației procesuale ca lege specială, este inadmisibilă punerea pe
rol a unei cereri de recurs redactate într-o limbă străină. Acest deziderat se aliniază
și practicii constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, care, în cauza Ivanova
v. Finlanda (decizia din 29 mai 2002), a statuat cu titlu de principiu că, regulile
privind limba în care trebuie redactate contestațiile sunt concepute, fără îndoială,
pentru a asigura administrarea corespunzătoare a justiției și respectarea certitudinii
juridice, iar orice persoană este liberă să introducă acțiuni în instanță atât timp cât
acestea vor fi formulate în limba de procedură în care urmează a fi desfășurată
examinarea cauzei.
În aceste condiții, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
concluzionează că atunci când cererea de recurs în Secțiunea 1 este redactată într-o
altă limbă decât limba română, este aplicabilă sancțiunea procedurală sub forma
restituirii cererii de recurs. Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de
traducerea cererilor înaintate instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs)
dintr-o altă limbă în limba română, din simplul considerent că această pretinsă
obligație depășește cadrul împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și
echidistant. Obligația instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să
ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin
interpret, în cazul când nu cunosc limba română.
Completul de judecată menționează că recurentul avea obligația de a
întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CtEDO
(cauza Van Harn v. Germania nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a-și proteja
drepturile de acces la instanță prin depunerea unui recurs, cu respectarea exigențelor
art. 437 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Reieșind din cele menționate și având în vedere că cererea de recurs depusă de
Igor Gordaș este una formală, nu cuprinde esența și argumentele ilegalității
încheierii atacate și este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o restitui, din motiv
că nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 269-270, 4261 alin. (1) lit. b1), alin. (2) din Codul de
procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se restituie recursul declarat Igor Gordaș împotriva încheierii din 13 octombrie
2023 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Igor Gordaș împotriva Puterii Judecătorești a Republicii
Moldova, în persoana Sistemului Judecătoresc Național Unic compus din 505
judecători cu statut echivalent și a părții ei componente ce funcționează profesional
în Judecătoria Bălți cu privire la constatarea faptului discriminării și încălcării
dreptului la justiție, precum și repararea prejudiciului moral.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Ion Malanciuc
judecători Lilia Roic-Botezatu
Mariana Ursachi
3