3ra-769/23 — Anularea actului administrativ

3ra-769/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-769/23 (2-21152580-01-3ra-24072023)

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – C. Guzun

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Sergiu Șchiopu,

în cauza la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Sergiu Șchiopu

împotriva Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne

privind contestarea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Sergiu Șchiopu și menținută hotărârea din 05

octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 15 octombrie 2021, reclamantul Sergiu Șchiopu s-a adresat în instanța de

judecată împotriva Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor

Interne, solicitând anularea actelor administrative.

În motivarea cererii reclamantul a invocat că, la 11 iunie 2021, a fost emis

Ordinul nr. 77ef, cu privire la sancționarea disciplinară a locotenentului Sergiu

Șchiopu, ofițer de serviciu pe batalionul BDS “Scorpion” a Inspectoratului General

de Carabinieri, prin care a fost sancționat în mod disciplinar cu “observație”.

Ordinul dat a fost contestat la 07 iulie 2021 de către reclamant cu cerere

prealabilă adresată Inspectoratului General de Carabinieri al MAI.

Prin scrisoarea nr. 1/7-Ș127/21 din 13 iulie 2021, Sergiu Șchiopu a fost

informat că cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată și în temeiul art. 168

din Codul administrativ, dosarul administrativ a fost transmis către Ministerul

Afacerilor Interne al RM, care urma să ia decizia definitivă cu privire la cererea

prealabilă ca autoritate publică ierarhic superioară.

Prin scrisoarea nr. 44/10-Ș2765/21 din 23 septembrie 2021, recepționată de

reclamant la 29 septembrie 2021, acesta a fost informat de către autoritatea publică

ierarhic superioară că cererea prealabilă a fost respinsă ca inadmisibilă, cu

menținerea poziției Inspectoratului General de Carabinieri. Subsecvent, Sergiu

Șchiopu a fost informat despre modalitatea de contestare a actului administrativ

defavorabil cu acțiune în contencios administrativ depusă împotriva IGC al MAI.

1

Reclamantul consideră că Ordinul nr. 77ef din 11 iunie 2021 cu privire la

sancționarea acestuia, este ilegal, iar deciziile cu privire la cererea prealabilă sunt

neîntemeiate din următoarele considerente.

Sergiu Șchiopu a fost sancționat pentru încălcarea prevederilor art. 4 alin. (3),

art. 5 lit. c), h) din Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Legea nr. 52/2007;

pct. 23 din Regulamentul serviciului interior al Forțelor Armate și în temeiul art. 57

lit. a) al Legii nr. 52 din 02 martie 2007 cu privire la aprobarea Regulamentului

disciplinei militare i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară în urma unei anchete de

serviciu abuzive, care a durat mai mult de 30 de zile.

Potrivit art. 67 al Legii nr. 52/2007, orice sancțiune disciplinară trebuie să fie

aplicată nu mai târziu de 30 de zile de la data constatării încălcării (abaterii), fără a

lua în calcul timpul aflării militarului în misiune, în concediu, inclusiv în concediu

de studii, ori al participării la o formă de perfecționare profesională peste hotarele

Republicii Moldova. Sancțiunea disciplinară nu poate fi aplicată după expirarea a 6

luni din ziua comiterii încălcării (abaterii). În termenul indicat nu se include durata

desfășurării procedurii penale.

Reclamantul susține că a fost sancționat pentru pretinsele încălcări care au avut

loc în periodele de timp 01 decembrie 2020 – 28 decembrie 2020 – 01 februarie

09 aprilie 2021. Prin urmare, sancțiunea a fost aplicată abia la 11 iunie 2021, fiind

încălcat termenul de 30 zile pentru emiterea ordinului de sancționare.

Mai mult ca atât, conform art. 58 alin. (1) al Legii nr. 52/2007, comandantul de

companie și comandantul de batalion au dreptul să aplice ca sancțiune observație,

mustrare și mustrare aspră ofițerilor.

Potrivit fișei postului lui Sergiu Șchiopu, conducătorul direct și conducătorul

ierarhic superior al acestuia este Comandantul Batalionului cu destinație specială

Scorpion al IGC, Dumitru Stoica. Astfel, sancțiunea disciplinară urma să fie aplicată

de comandantul batalionului, și nu de Comandantul General al Inspectoratului

General de Carabinieri, Ștefan Pavlov. Prin urmare, a fost încălcată și procedura de

aplicare a sancțiunii disciplinare.

De asemenea, s-a menționat că autoritatea emitentă la efectuarea anchetei de

serviciu a făcut trimitere la termenele de procedură administrativă prevăzute la art.

60 din Codul administrativ, potrivit căruia din motive justificate legate de

complexitatea obiectului procedurii administrative, termenul general (30 zile) poate

fi prelungit cu cel mult 15 zile.

Reclamantul a indicat că, această prelungire are efect doar dacă este comunicată

în scris participanților la procedura administrativă în termen de 30 de zile, împreună

cu motivele prelungirii. În mod excepțional, când în procedura administrativă se

înregistrează cazuri de complexitate deosebită care necesită timp pentru prelucrarea

documentelor, autoritatea publică poate stabili un termen mai mare pentru

finalizarea procedurii administrative, care nu va depăși 90 de zile.

Conform art. 6 alin. (1) din Codul administrativ, procedura administrativă este

activitatea autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea

condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ individual, spre examinarea

condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract administrativ sau examinarea

condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică.

2

Astfel, la aplicarea sancțiunii disciplinare, autoritatea emitentă urma să țină

cont de termenele indicate în dispozițiile Legii 52/2007 și la efectuarea anchetei de

serviciu, urma să ia în considerare termenele prevăzute în Codul muncii sau după

caz, a altor norme legale speciale, și nicidecum a celor indicate în art. 60 din Codul

administrativ.

Suplimentar, s-a menționat și faptul că Sergiu Șchiopu nu a fost înștiințat legal

despre prelungirea termenelor la efectuarea anchetei de serviciu și din care motive

această anchetă a fost pornită și finisată după aproape 6 luni de la pretinsele abateri

disciplinare.

Reclamantul a susținut că fapta nu a fost săvârșită de el.

Prin ordinul nr. 248 din 22 iulie 2020, Sergiu Șchiopu a fost desemnat ca una

din persoanele responsabile de parcarea, păstrarea, exploatarea și deservirea tehnică

a transportului de serviciu din gestiunea Batalionului cu destinație specială

“Scorpion” al IGC. Totodată, conform pct. 1 a Ordinului IGC nr. 42 din 23 ianuarie

2020, reclamantul a fost desemnat și responsabil pentru autoturismul de model Dacia

Duster, n/î MAI 0198, în același timp potrivit subpct. 11.2.2. al Fișei postului,

locotenentul Sergiu Șchiopu trebuie să verifice mijloacele de transport care ies de pe

teritoriul subunității, să ia la control sosirea la timp în tabăra militară permanentă.

Astfel, reclamantul a fost sancționat pentru că ar fi gestionat iresponsabil și

ineficient mijloacele de transport încredințate, cât și pentru gestionarea incorectă a

carburanților, și anume, pentru lipsa nejustificată a combustibilului din atutomobilul

de model Dacia Duster, n/î MAI 0198, exploatat de către angajații batalionului cu

destinație specială “Scorpion”. Însă, autoritatea emitentă a ignorat explicațiile și

rapoartele date de Sergiu Șchiopu, care a declarat că nu el s-a aflat la volanul

automobilului menționat. De asemenea, și în ordinul contestat sunt prezente

declarațiile angajaților care s-au aflat la volanul autoturismului în perioada

respectivă și care se prezentau la Centrul de asigurare a IGC, de unde recepționau

foile de parcurs pe care le semnau. Altfel spus, nu avea cum Sergiu Șchiopu, care de

altfel, prin fișa postului, răspunde doar de intrarea/ieșirea autoturismelor de serviciu

din gestiunea Batalionului cu destinație specială “Scorpion”, să cunoască despre

consumul sau despre lipsa nejustificată a combustibilului din automobilul de model

Dacia Duster, cu n/î MAI 0198, care a fost alimentat din contul cardului de

alimentare cu combustibil, de către șoferii/angajații batalionului “Scorpion”, care

circulau cu acest vehicul și primeau foile de parcurs de la Centrul de asigurare a

Inspectoratului General de Carabinieri.

Contrar celor constatate de către autoritatea emitentă, reclamantul a prezentat

un șir de rapoarte prin care angajații informau superiorii despre faptul că motorul

autoturismului a fost pornit pe timpul staționării. Cât privește starea tehnică a

automobilului menționat, la care s-au constatat multiple zgârieturi pe caroseria

autoturismului, se poate deduce din prevederile ordinului contestat că acestea nu au

fost făcute de Sergiu Șchiopu, dat fiind faptul că, din declarațiile celorlalți angajați

audiați reiese că aceste zgârieturi s-au format în urma urcării/coborârii din automobil

a angajaților BDS “Scorpion”, de la arma din dotare, lucru despre care au fost

informați superiorii, căpitanul Vadim Demian și locotenentul-colonel Dumitru

Stoica, de mai multe ori.

3

Reieșind din cele expuse, reclamantul a solicitat anularea parțială a ordinului

nr. 77ef din 11 iunie 2021 (pct. 1) în partea ce ține de sancționarea disciplinară a lui

Sergiu Șchiopu cu observație, precum și a deciziilor cu privire la cererea prealabilă.

Prin hotărârea din 05 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Sergiu Șchiopu împotriva

Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne privind

contestarea actului administrativ individual defavorabil, s-a respins ca neîntemeiată.

Prin decizia 28 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Sergiu Șchiopu și menținută hotărârea din 05 octombrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, autoritatea, legal și

întemeiat prin ordinul contestat i-a aplicat lui Sergiu Șchiopu sancțiunea disciplinară

sub formă de observație pentru încălcarea prevederilor art. 4 alin. (3), art. 5 lit. c),

lit. h) din Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Legea nr. 52/2007; pct. 23

din Regulamentul serviciului interior al Forțelor Armate aprobat prin Decretul

Președintelui Republicii Moldova nr. 2327-IV din 03 septembrie 2009, precum și

subpct. 11.2.2. al Fișei postului nr. 154 din 01 iulie 2020.

Totodată, s-a reținut că data constatării încălcării nu reprezintă momentul în

care s-a produs o abatere, ci momentul în care aceasta a fost constatată - moment

care se materializează prin emiterea unui act, precum în cazul dedus judecății este

încheierea nr. 1077 din 11 iulie 2021 privind rezultatele desfășurării anchetei de

serviciu nr. A-14 din 12 aprilie 2021. Prin urmare se impune concluzia potrivit

căreia, autoritatea pârâtă a respectat termenul aplicării sancțiunii disciplinare, or,

Sergiu Șchiopu a fost sancționat disciplinar cu observație pe 11 iunie 2021 pentru

abaterile disciplinare constatate, de asemenea, la data de 11 iunie 2021, or, anume la

această dată a fost finalizată ancheta de serviciu, constatate abaterile și identificată

persoana vinovată.

Argumentul potrivit căruia în acțiunile lui Sergiu Șchiopu ar lipsi elementele

constitutive ale unei abateri disciplinare, instanța de apel l-a respins, or conform

subpct. 11.2.2. din Fișa postului a locotenentului Sergiu Șchiopu, acesta trebuie (este

obligat) să verifice mijloacele de transport care ies de pe teritoriul subunității, să ia

la control sosirea lor la timp în tabăra militară permanentă, prin urmare Sergiu

Șchiopu era obligat să verifice starea automobilului menționat, inclusiv consumul

de combustibil, obligație care a fost sfidată.

Cu privire la, declarațiile lui Sergiu Șchiopu referitor la faptul că neajunsul de

combustibil în automobilul de serviciu ar fi fost cauzat de funcționarea motorului

chiar și pe timp de staționare, instanța de apel a conchis că acestea nu sunt de natură

să-l libereze pe ultimul de răspundere diciplinară, or, cel puțin, acesta urma să

identifice și să raporteze despre consumul excesiv de combustibil sau, după caz, lipsa

acestuia.

Completul a concluzionat că apelantul avea obligația de a înștiința superiorii

despre zgârieturile de pe automobilul încredințat acestuia, prin întocmirea

rapoartelor corespunzătoare în scris și înregistrarea acestora.

Astfel, instanța de apel a atras atenția asupra faptului că disciplina muncii

reprezintă obligația tuturor angajaților de a se subordona unor reguli de comportare

stabilite de actele normative, fișele de post, contractele colective și individuale de

muncă precum și cu alte acte normative și dispozițiile angajatorului, necesitatea

4

respectării unei anumite ordini, a unor reguli care coordonează conduita angajaților

fiind impusă în vederea atingerii scopului activității angajatorului.

La 07 iulie 2023, Sergiu Șchiopu a depus recurs împotriva deciziei din 28

februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs,

casarea deciziei contestate, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului au fost invocate argumente și motive similare celor din

cererea de chemare în judecată. Suplimentar s-a indicat că prima instanță, la

adoptarea soluției, nu a raportat starea de fapt la starea de drept aplicabilă speței, a

încălcat flagrant regulile de apreciere a probelor, acționând după judecată proprie,

neglijând unele probe decisive prezentate și susținute de partea reclamantă, precum

și a ignorant exigențele legii materiale, fapt ce a condus la adoptarea unei soluții

contradictorii și ilegale.

La 24 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

intimatului (f.d. 151).

La 11 august 2023, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne a depus referință asupra cererii de recurs, solicitând respingerea

acesteia (f.d. 153-157).

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea recursului, va aplica prevederile cu privire la temeiurile declarării

recursului din Codul administrativ în redacția în vigoare la data declarării acestuia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 28 februarie 2023, însă la materialele cauzei nu există probe care să confirme

notificarea dispozitivului recurentului. Decizia motivată i-a fost comunicată

recurentului la 28 iunie 2023 (f.d. 137).

Astfel, depunerea recursului motivat la 07 iulie 2023 (f.d. 143-147) este în

termen.

5

Examinând admisibilitatea recursului înaintat de Sergiu Șchiopu, completul de

judecată îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată accentuează că admisibilitatea recursului

trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești

supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,

de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

6

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul înaintat de Sergiu Șchiopu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată

d i s p u n e:

Recursul înaintat de Sergiu Șchiopu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7