2ra-1123/23 — declararea nulitatii casatoriei si a contractului de donatie

2ra-1123/23 — declararea nulitatii casatoriei si a contractului de donatie (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1123/23

2-19188939-01-2ra-07082023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (O. Parfeni)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton)

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Sadovaia Vera, reprezentată de

avocatul Oleg Gorobica,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Sadovaia

Vera împotriva Svetlanei Sadovaia, Ecaterina Sadovaia, intervenient accesoriu Agenția

Servicii Publice cu privire la declararea nulității căsătoriei și a contractului de donație,

împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Sadovaia Vera, reprezentată de avocatul Oleg Gorobica

și menținută hotărârea instanței de fond,

c o n s t a t ă :

La 27 noiembrie 2019, Sadovaia Vera a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Svetlanei Sadovaia, Ecaterinei Sadovaia, intervenient accesoriu Agenția

Servicii Publice cu privire la declararea nulității căsătoriei și a contractului de donație.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că, la data de

29.06.2020 în urma unui accident de muncă a decedat fiul său, Sadovîi Alexandr, fapt

confirmat prin certificatul de deces obținut la data de 23.12.2017. La începutul anului

2018, după decesul soțului său, s-a prezentat la notarul public Maria Mardari, unde s-a

întâlnit cu Sadovaia Svetlana și Sadovaia Ecaterina. La sediul notarului a refuzat să

semneze un document care i-a fost înmânat pentru semnare, deoarece a aflat pentru

prima dată de la Sadovaia Svetlana despre faptul că ea este soția feciorului său, Sadovîi

Alexandr, iar Sadovaia Ecaterina copilul lor.

A invocat reclamanta că i se solicita să aplice o semnătură pe niște acte dubioase,

or, a depus o plângere la Ministerul Justiției împotriva acțiunilor notarului public

Mardari Maria, având în vedere că ultima niciodată nu a anunțat-o despre dosarul de

moștenire, iar la momentul adresării la notar nu i s-a explicat de unde a apărut soția și

fiica fiului său și de ce i se propune semnarea unor acte despre care nu i se explică nimic.

Potrivit scrisorii Ministerului Justiției nr. 05/139 din 01.02.2018, reclamanta a fost

anunțată pentru prima dată despre faptul că s-a deschis dosar succesoral după decesul

1

fiului său, iar averea rămasă constă în bunul imobil cu nr. cadastral XXXX, amplasat pe

adresa XXXX. De asemenea, în scrisoare s-a menționat că din explicațiile notarului

public Mardari Maria, la data de 28.12.2000, la sediul notarului s-a adresat Stupacova

Svetlana (în prezent Sadovaia Svetlana), reprezentând interesele personale și ale fiicei

minore, Sadovaia Ecaterina, privind acceptarea moștenirii, precum și deschiderea

procedurii succesorale notariale la averea rămasă după decesul soțului, Sadovîi

Alexandr, decedat la data de 29.06.2000.

Ulterior, a obținut certificatul din Registrul bunurilor imobile din 12.03.2018, din

care a aflat că după fiul său, Sadovîi Alexandr, este înregistrat cu drept de proprietate

bunul imobil cu nr. cadastral XXXX.

A relatat reclamanta că, nu a cunoscut anterior datei de 12.03.2018 că pe numele

feciorului său, este înscris cu drept de proprietate bunul imobil cu nr. cadastral XXXX,

care de fapt îi aparține cu drept de proprietate ei și soțului său, Sadovîi Dmitrii. Mai

mult, nu-și aduce aminte să fi donat vreodată bunul imobil cu nr. cadastral XXXX, prin

contractul de donație nr. 380 din 14.10.1998. Din informația de la Ministerul Justiției

cunoaște că, Sadovîi Alexandr nu a lăsat testament, astfel, urmând a fi aplicate

prevederile legale privind succesiunea legală.

Reclamanta a notat că, în prezent, succesori legali de clasa I a defunctului, Sadovîi

Alexandr, sunt: Sadovaia Vera-mama defunctului și probabil Sadovaia Svetlana-posibila

soție a defunctului și Sadovaia Ecaterina-posibila fiică a defunctului. Niciodată nu a

cunoscut despre căsătoria dintre fiul său, Sadovîi Alexandr, și pârâta, Stupacova

Svetlana, iar despre deschiderea dosarului succesoral consideră că intenționat nu a fost

anunțată de către notar și copârâți. Sadovaia Svetlana nu a anunțat-o niciodată timp de

17 ani de la decesul lui Sadovîi Alexandr, despre faptul că ea este soția feciorului său,

iar Sadovaia Ecaterina este fiica acestora și nepoata sa.

A menționat reclamanta că, are dubii cu privire la legalitatea căsătoriei dintre

Sadovaia Svetlana și fiul ei, Sadovîi Alexandr, iar în situația creată consideră că de către

copârâți a fost tăinuită deschiderea moștenirii după decesul defunctului.

A solicită reclamanta declararea nulității căsătoriei încheiate între Sadovîi Alexandr

și Sadovaia Svetlana și declararea nulității contractului de donație nr. 380 din

14.10.1998.

Prin hotărârea din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea

de chemare depusă de Sadovaia Vera a fost respinsă.

La 05 martie 2022 Sadovaia Vera, reprezentată de avocatul Gorobica Oleg a

declarat apel, prin care a solicita casarea hotărîrii prime instanțe și a emiterea unei noi

hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii.

Prin decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Sadovaia Vera, reprezentată de avocatul Oleg Gorobica și menținută

hotărârea instanței de fond.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, la data de 05.09.1997, Sadovîi

Alexandr și Stupacova Svetlana s-au căsătorit la Primăria Vadul lui Vodă, mun.

Chișinău. Căsătoria a fost înregistrată în registrul actelor de stare civilă nr.14, fapt ce se

confirmă prin certificatul de căsătorie eliberat la 20.08.2004 de către OSC Ciocana, mun.

Chișinău și actul de căsătorie nr. 14 din 05.09.1997 înregistrat de Primăria Vadul lui

Vodă, mun. Chișinău. La 15 iulie 1998 s-a născut fiica Sadovaia Ecaterina, fapt

confirmat prin certificatului de naștere eliberat la data de 20.08.2004, de către OSC sect.

2

Ciocana, mun. Chișinău. Mai mult ca atît despre înregistrarea căsătoriei căt și despre

nașterea copilului reclamanta Sadovaia Vera a cunoscut și a participat la toate

evenimentele importante a familiei, fapt ce se confirmă prin unele poze anexate la

materiale cauzei.

Astfel, este cert că soții Sadovîi au creat o familie și au locuit până la decesul lui

Sadovîi Alexandr. Or, reclamanta declarând că nu a cunoscut despre căsătoria feciorului

său, Sadovîi Alexandr cu Stupacova Svetlana și solicitând anularea acesteia prin prisma

art. 43 din Codul căsătoriei și familiei, adoptat la 26.12.64 și abrogat la 12.06.2003, nu

a prezentat probe admisibile și pertinente în acest sens.

Curtea de Apel Chișinău, a remarcat că, din contractul de donație nr. 380 din

14.10.1998 rezultă că Sadovîi Dmitrii i-a dăruit fiului său, Sadovîi Alexandr, locuința

XXXX. Contractul de donație a fost autentificat notarial de către notarul Valentina

Sumcova, și înregistrat în registrul bunurilor imobile la data de 25.04.2006, fapt ce se

confirmă prin certificatul eliberat de IP Agenția Servicii Publice din 12.03.2018.

Drept urmare este corectă concluzia primei instanțe precum că argumentele

reclamantei despre faptul că „nu a cunoscut anterior datei de 12.03.2018 că pe numele

feciorului său, este înscris cu drept de proprietate bunul imobil cu nr. cadastral XXXX

și că nu-și aduce aminte să fi donat vreodată acest bun imobil” nu constituie temei de a

declara nul contractul de donație nr. 380 din 14.10.1998.

A menționat instanța de apel că, alegațiile apelantei precum că apelanta niciodată

nu a cunoscut despre căsătoria dintre feciorul ei Sadovîii Alexanr și pârâta - Stupacova

(în prezent Sadovaia Svetlana), iar despre deschiderea succesiunii consideră că

intenționat nu a fost anunțată de către notar și copârât, temei pentru care

reclamanta/apelanta solicită prelungirea cu 6 luni a termenului de acceptare a moștenirii

rămase după defunct în baza art.581 și 582 din Codul Civil, sunt absolut neîntemeiate și

au fost respinse de către instanța de apel din lipsa în acest sens a unui probatoriu

prezentat de către apelantă.

La 17 iulie 2023, Sadovaia Vera, reprezentată de avocatul Oleg Gorobica, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu

pronunțarea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, instanțele inferioare nu au stabilit corect

obiectul probațiunii, urmând să verifice legalitatea actelor contestate în mod cronologic,

începând de la actele anterioare ce au stat la baza actelor a căror nulitate se solicită. În

acest context, recurenta a solicitat de la Agenția Servicii Publice actele ce au stat la baza

încheierii căsătoriei.

Astfel, a relatat că a fost prezentat doar certificatul de căsătorie, fără a fi prezentate

cererile soților de a înregistra căsătoria, registrele de evidență a înregistrării căsătoriei,

precum și alte acte conexe procedurii de înregistrare a căsătoriei. La demersul repetat al

reclamantei de a solicita și actele neobținute indicate mai sus, atît prima instanță, cît și

instanța de apel au respins această cerere, fapt ce în mod direct și inechitabil a lipsit

partea reclamantă de posibilitatea legală de ași susține pretențiile și de a le argumenta

prin toate posibilitățile legale puse la dispoziție de codul de procedură civilă.

A menționat recurenta că este o victimă a violării dreptului la un proces echitabil,

și prin urmare o persoană păgubită în apărarea și revendicarea dreptului de proprietate

asupra bunului imobil din speță.

3

Invocă că instanțele inferioare nu au aplicat corect normele de drept material ce

guvernează raportul material litigios și prin urmare nu a reținut caracterul întemeiat al

pretențiilor reclamantei, nu au dat curs legal pretenției de nulitate a contractului de

donație, ori reclamanta nu și-a exprimat consimțământul la înstrăinarea apartamentului

și nu a semnat contractul de donație, astfel, fiind lipsită în mod nelegitim de dreptul de

proprietate comună ce îl deținea împreună cu soțul.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul

deciziei la 20 octombrie 2022.

La 20 decembrie 2022, copia deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată în adresa participanților la proces, fapt confirmat prin

scrisoarea de expediere a actului judecătoresc (f.d. 195, vol.1), însă date desprea

recepționarea acesteia la materialele cauzei, lipsesc.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

declarat de Sadovaia Vera, reprezentată de avocatul Oleg Gorobica, la 17 iulie 2023, se

consideră depus în termenul stabilit de lege.

Curtea Supremă de Justiție, la 07 august 2023, a expediat în adresa intimaților copia

recursului declarat de Sadovaia Vera, reprezentată de avocatul Oleg Gorobica, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea

de însoțire, anexată la materialele dosarului (f.d. 11, vol.2).

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor

intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Sadovaia Vera,

reprezentată de avocatul Oleg Gorobica, a fost depus până la data intrării în vigoare a

Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

4

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele

invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt

similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a

pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie

un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța

de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

(Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations

Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul

inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Sadovaia Vera,

reprezentată de avocatul Oleg Gorobica, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului și drept urmare, este inadmisibil.

5

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Sadovaia Vera, reprezentată de

avocatul Oleg Gorobica.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

6