2ra-480/23 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, incasarea pensiei de intretinere s.a.

Dosarul nr. 2ra-480/23 2-21135353-01-2ra-04042023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: S. Vîșcu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi) Î N C H E I E R E 03 aprilie 2024 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi examinând admisibilitatea recursului declarat de Matcin Nicolae, reprezentat de avocatul Muntean Sergiu, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Matcin Cristina împotriva lui Matcin Nicolae, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Ciocana mun.

Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori într-o sumă bănească fixă, încasarea pensiei de întreținere de la fostul soț pentru fosta soție care necesită sprijin material, ocupat cu îngrijirea copilului și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de apel declarată de Matcin Nicolae, reprezentat de avocatul Sergiu Muntean și s-a menținut hotărârea din 06 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 13 septembrie 2021, Matcin Cristina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Matcin Nicolae, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect.

Ciocana mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori într-o sumă bănească fixă, încasarea pensiei de întreținere de la fostul soț pentru fosta soție care necesită sprijin material, ocupat cu îngrijirea copilului și a cheltuielilor de judecată. În susținerea acțiunii reclamanta a indicat că, la XXXXX a încheiat la OSC sect. XXXXX XXXXX, căsătoria cu Matcin Nicolae, înregistrată sub nr.XXXXX. Din căsătoria lor s-au născut doi copii: XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX. După scurgerea unei perioade de timp, relațiile cu fostul soț s-au înrăutățit, iar certurile și neînțelegerile au devenit aproape zilnice, astfel, încât, viața în comun a devenit imposibilă.

1 După nașterea celui de-al doilea copil, din motiv că s-a născut fată, dar nu băiat, după cum el și-a dorit, viața în familie a eșuat. Pârâtul a devenit foarte violent, impulsiv, atât față de ea, cât și față de copiii lor. Periodic Matcin Nicolae o amenința că în situația în care se va adresa în judecată cu cerere de desfacere a căsătoriei, va reveni în țară și se va răfui cu ea. Mai mult, prin încheiere judecătorească a fost admisă cererea sa privind eliberarea ordonanței de protecție, ca fiind victimă a violenței în familie. Din motivele expuse, și cu trimitere la art.2 și 37 alin.(3) din Codul familiei, reclamanta consideră imposibilă menținerea familiei, fiind eșuate toate căile de împăcare, din care cauză necesită să fie desfăcută căsătoria încheiată cu pârâtul Matcin Nicolae, fără acordarea unor termeni de conciliere.

Totodată, Matcin Cristina a menționat că în prezent copii săi minori locuiesc împreună cu ea, astfel că, grija, educația, dezvoltarea fiicelor sale, se află integral la întreținerea sa, pârâtul cu nimic nu contribuie la creșterea și dezvoltarea copiilor, din care motiv domiciliul copiilor urmează să fie stabilit împreună cu ea. La moment pârâtul lucrează peste hotarele Republicii Moldova, și anume în XXXXX, având un salariu minim de XXXXX de Euro lunar. La solicitările sale de ai oferi ajutor pentru întreținerea copiilor, nu s-a soldat cu succes. Cu trimitere la art.76 din Codul familiei, reclamanta a remarcat că, suportă cheltuieli suplimentare permanente legate de instruirea copiilor în instituția preșcolară, ce țin de tratamentul copiilor, procurarea medicamentelor, achitarea serviciilor comunale, alimentația și vestimentația copiilor, ș.a., care lunar depășesc suma de 12000 de lei.

Ținând cont de situația materială, reclamanta consideră că pârâtul trebuie să participe în mod egal la întreținerea și educația fiicelor lor, într-o sumă bănească fixă, și anume a câte 3000 de lei lunar pentru copilul XXXXX și a câte 3500 de lei pentru copilul XXXXX, care este încadrată în gard de dezabilitate accentuat, care necesită permanent cheltuieli suplimentare pentru tratament. Totodată, cu referire la art.82 alin.(1) și (2) lit.c) și art.83 lit.b) din Codul familiei, Matcin Cristina a indicat că, urmează să fie încasată lunar din contul lui Matcin Nicolae în beneficiul său a sumei de 2500 de lei cu titlu de pensie pentru întreținerea ei, ca fostă soție care necesită sprijin material, ocupat cu îngrijirea copilului minor XXXXX, până la atingerea copilului a vârstei de 3 ani.

Totodată, cu trimitere la art.99 din Codul familiei, reclamanta a nota că, din considerentul că integral are la întreținerea sa 2 copii minori, unul dintre care are un an de zile, iar al doilea a fost încadrat în grad de dizabilitate accentuat, din care motiv nu se poate angaja în câmpul muncii, ocupându-se exclusiv de creșterea copiilor săi minori, de asemenea, apartamentul în care locuiește cu copii a fost cumpărat în baza unui credit ipotecar, credit care la moment, la fel, este achitat doar de către ea din împrumuturile luate de la rudele sale, solicită dispunerea imediată de către instanță a încasării pensiei de întreținere până la soluționarea litigiului în instanța de judecată în cuantumul solicitat în acțiune.

2 În contextul enunțat, Matcin Cristina a solicitat admiterea acțiunii, desfacerea căsătoriei încheiate la XXXXX între ea și Matcin Nicolae, înregistrată la OSC sect.

XXXXX XXXXX sub nr.XXXXX; stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, împreună cu mama Matcin Cristina; încasarea din contul lui Matcin Nicolae în beneficiul ei a pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX, născută la XXXXX într-o sumă bănească fixă a câte 3500 de lei lunar, începând din data intentării acțiunii până la atingerea majoratului copilului; încasarea din contul lui Matcin Nicolae în beneficiul ei a pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, într-o sumă bănească fixă a câte 3000 de lei lunar, începând din data intentării acțiunii până la atingerea majoratului copilului; încasarea din contul lui Matcin Nicolae în beneficiul ei a pensiei de întreținere ca fostă soție, ocupată cu îngrijirea copilului minor XXXXX, în mărime fixă de 2500 de lei lunar, începând cu data intentării acțiunii și până la atingerea de către copilul minor XXXXX a vârstei de 3 ani; încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a sumei de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și a sumei de 140 de lei taxa de stat achitată la depunerea acțiunii.

Totodată, în temeiul art.99 din Codul familiei, reclamanta a mai solicitat dispunerea încasării pensiei de întreținere până la soluționarea litigiului în instanța de judecată în cuantumul solicitat în acțiune și eliberarea titlurilor executorii în acest sens. Prin încheierea din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost respinsă ca neîntemeiată pretenția înaintată de Matcin Cristina cu privire la încasarea pensiei de întreținere din contul pârâtului până la soluționare litigiului (f.d.46, vol.I). Prin hotărârea din 06 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial acțiunea depusă de Matcin Cristina. A fost desfăcută căsătoria încheiată între Matcin Nicolae și Matcin Cristina la XXXXX, la OSC XXXXX XXXXX și trecută în registrul de stare civilă sub nr.XXXXX.

A fost stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX, născută la XXXXX, și XXXXX, născută la XXXXX, la domiciliul mamei. S- a încasat din contul lui Matcin Nicolae în beneficiul Cristinei Matcin pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX, născută la XXXXX, în sumă bănească fixă de 3500 de lei lunar, și XXXXX, născută la XXXXX, în sumă bănească fixă de 3000 de lei, începând cu data de 13.09.2021 și până la atingerea majoratului copiilor. S-a încasat din contul lui Matcin Nicolae în beneficiul Cristinei Matcin suma de 2500 de lei cheltuieli de asistență juridică și 140 de lei taxa de stat achitată la depunerea acțiunii, în total suma de 2640 de lei. S-a încasat din contul lui Matcin Nicolae taxa de stat la eliberarea certificatului de divorț în mărime de 1000% u.c., iar reclamanta a fost scutită de la plata taxei de stat.

S-a încasat din contul lui Matcin Nicolae în bugetul de stat suma de 2340 de lei taxa de stat.

La 20 iunie 2022, Matcin Nicolae, reprezentat de avocatul Sergiu Muntean a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 09 august 2022 a prezentat apelul motivat, solicitând casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în partea încasării pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX în sumă bănească fixă de 3500 de lei și pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX în sumă bănească fixă de 3000 de lei, precum și în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3 2500 de lei și încasării taxei de stat de eliberare a certificatului de divorț în mărime de 1000% u.c., cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi, prin care pensia de întreținere pentru fiecare copil să fie stabilită în mărime de 1500 de lei lunar, precum și să fie respinsă integral pretenția privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică, iar taxa de stat la eliberarea certificatului de divorț, să fie achitată a câte 500% u.c.

de fiecare parte (f.d.151, 169 vol.I) Prin decizia din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel depusă de Matcin Nicolae, reprezentat de avocatul Muntean Sergiu și s-a menținut hotărârea din 06 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Pentru a decide astfel, instanța de apel s-a expus referitor la legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe doar în partea contestată de apelantul/pârât Matcin Nicolae privitor la sumele pensiei de întreținere a copiilor minori, a cheltuielilor de asistență juridică și a cheltuielilor pentru eliberarea certificatului de divorț, încasate de către prima instanță din contul ultimului.

Referitor la mărimea sumelor fixe încasate cu titlu de pensie pentru întreținerea copiilor minori, instanța de apel a menționat că, sumele respective sunt echitabile, de natură să contribuie la asigurarea unei întreținerii materiale corespunzătoare a minorilor, luând în considerare circumstanțele litigiului, precum și că minimul de existență este în continuă creștere, începând cu data depunerii acțiunii și până la atingerea majoratului copiilor minori.

Cu trimitere la prevederile art.76 alin.(1), art.58 alin.(1) și art.74 alin.(1) din Codul familiei, instanța de apel a remarcat că, părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copii sunt născuți în căsătorie sau înafara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat cât și de informația prezentată de Biroul Național de Statistică despre valoarea minimului de existență pentru un copil și nu informația despre salariul mediu lunar al unui lucrător sau informația cu privire la mărimea minimului de existență, deoarece pensia se încasează pentru întreținerea copilului minor. Potrivit cadrului legal relevant speței, ambii părinți au datoria egală de a participa la întreținerea copilului minor, indiferent dacă locuiesc împreună sau separat, iar art.76 alin.(2) din Codul familiei, obligă părinții, după separare, să asigure copilului un nivel de tai apropiat celui existent până la separare.

Instanța de apel a concluzionat că prima instanță just a apreciat cuantumul sumelor fixe încasate cu titlu de pensie de întreținere pentru copiii minori, întrucât una din circumstanțele determinante, care au stat la baza stabilirii mărimii pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX în sumă de 3500 de lei, o constituie faptul că minorul suferă de afecțiune congenitală din copilărie, fiind încadrată într-un gard de dizabilitate accentuat.

Anume această circumstanță atestă faptul că, pentru întreținerea acestui copilul, mama (în grija căreia se află minorul) suportă zilnic cheltuieli suplimentare pentru medicamente, tratamentul, de care are nevoie minorul XXXXX, fapt confirmat inclusiv prin înscrisurile anexate la dosar (rețete, bonuri de achitare a medicamentelor, contracte prestări servicii etc). Instanța de apel a conchis că, suma bănească fixă de 3500 de lei, încasată cu titlu de pensie pentru întreținerea copilului minor XXXXX, nu este exagerată ca mărime, 4 este apreciată pentru a asigura un nivel de trai decent copilului minor care suferă de o afecțiune congenitală din copilărie.

Instanța de apel a considerat neîntemeiată solicitarea lui Matcin Nicolae precum că pensia de întreținere a copiilor minori urmează a fi stabilită în mărime de 1500 de lei, pentru fiecare copil, or, potrivit informației Biroului Național de Statistică cu privire la valoarea minimului de existență pentru un copil, la care face trimitere apelantul/pârât, este pentru semestrul I al anului 2020, pe când potrivit informației Băncii Naționale a Moldovei, ritmul anual al inflației în luna iunie 2022 a constituit 31,83%. În viziunea, instanței de apel stabilirea pensiei de întreținere pentru copii minori în mărime de 1500 de lei este în detrimentul copiilor minori și poate duce la încălcarea art.3 din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului.

Mai mult ca atât, informația Biroului Național de Statistică privind minimul de existență pentru un copil nu constituie o normă imperativă de la care nu se permite derogări, dar urmează a fi apreciată cu titlu de circumstanță de raportare, ca cuantum/nivel minim, de la care pornește la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere. Or, suma bănească fixă de 3500 de lei în beneficiul minorului XXXXX (care este încadrată în grad de dizabilitate accentuat) reflectă minimul de existență necesar, cheltuielile reale de întreținere, care sunt cu mult mai mari. Instanța de apel a rezumat că, ambii părinți, în mod egal, sunt obligați la asigurarea unui nivel de trai suficient copiilor minori, pornind de la interesul superior al copiilor, iar acest cuantum să nu creeze dificultăți la încasarea pensiei de întreținere și este în interesul major al copilului, fiind în drept să fie asigurați din punct de vedere material în deplină măsură și fără nicio restricție sau condiționare.

La fel, părinții sunt obligați să creeze copiilor condiții adecvate pentru creșterea și dezvoltarea acestora, atât fizică cât și psihologică, astfel încât întreținerea nu urmează a fi acordată doar la nivelul minimului de existență. Concomitent, instanța de apel a considerat justă soluția primei instanțe referitor la compensarea cheltuielilor de judecată. La acest aspect, cu trimitere la art.82, 90, 94 și art.96 din Codul de procedură civilă, instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a încasat din contul lui Matcin Nicolae în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1000% u.c., întrucât Matcin Cristina a fost scutită de la plata taxei de stat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț la Agenția Servicii Publice.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind justă suma de 2500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică încasată din contul pârâtul în beneficiul Cristinei Matcin, deoarece ultima a prezentat suficiente probe că a suportata această sumă în cadrul examinării cauzei în prima instanță achitate avocatului Cașu Iulian.

La 20 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Matcin Nicolae, reprezentat de avocatul Sergiu Muntean, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea în care a fost stabilită pensia de întreținere a copilului minor XXXXX în sumă fixă de 3500 de lei și în sumă fixă de 3000 de lei pentru XXXXX, precum și în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2500 de lei și a taxei de stat la eliberarea certificatului de divorț în mărime de 1000% u.c., cu emiterea în această parte 5 a unei hotărâri noi, prin care pensia de întreținere pentru fiecare copil să fie stabilită în mărime de 1500 de lei lunar, precum și să fie respinsă integral pretenția Cristinei Matcin privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică, și să fie dispusă încasarea taxei de stat în mărime de 500% u.c., pentru fiecare parte la eliberarea certificatului de divorț.

În susținerea recursului, Matcin Nicolae, reprezentat de avocatul Sergiu Muntean, a invocat ilegalitatea și netemeinica deciziei instanței de apel, emisă fără a fi elucidate toate circumstanțele cauzei, cu aprecierea arbitrară a probelor și cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material. Recurentul a reținut că, instanța de apel nu a ținut cont că nu este angajat în câmpul muncii, a demisionat înainte de momentul ruperii relațiilor de familie. Nu beneficiază de un salariu stabil. Instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că nu ambii copii au maladii congenitale, ci doar unul dintre copii săi, respectiv, eronat a fost apreciată mărimea pensiilor de întreținere pentru ambii copii, fiind practic identice.

Nu s-a ținut cont de faptul că intimata a prezentat bonuri de plată care nu reprezintă necesitățile de bază ale unui minor, dar auxiliare cum ar fi: distracții pentru copii, activități extrașcolare. Dimpotrivă, ea le-a majorat intenționat pentru a fi mărit cuantumul pensiei alimentare. Situația dată îi face imposibilă revenirea în țară și îl obligă să muncească la negru peste hotarele țării pentru a achita sumele încasate nejustificat din contul său cu titlu de pensiei pentru întreținerea copiilor. Consideră că, sumele pensiilor pentru întreținerea copiilor săi este exagerată ca mărime, nefiind elucidate toate circumstanțele cauzei. Instanțele de judecată la stabilirea pensiei de întreținere a copiilor minori trebuiau să țină cont de recomandările Biroului Național de Statistică.

În viziunea recurentului, la cazul speței sunt aplicabile prevederile art.79 din Codul familiei, care prevede că, în caz de litigii și de circumstanțe excepționale (boală gravă, mutilare a copilului minor sau a celui major inapt de muncă, necesitatea achitării cheltuielilor privind îngrijirea acestora etc.), în lipsa contractului între părți, instanța judecătorească poate obliga pe fiecare dintre părinți să participe la cheltuielile suplimentare generate de aceste circumstanțe. Modalitatea participării părinților la cheltuielile suplimentare, precum și cuantumul acestor cheltuieli sunt stabilite de instanța judecătorească, ținându-se cont de starea materială și familială a părinților și copiilor și de alte circumstanțe importante.

Cuantumul cheltuielilor suplimentare se stabilește într-o sumă bănească fixă, ce va fi achitată lunar. Instanța judecătorească poate obliga părinții să participe la cheltuielile suplimentare deja făcute, precum și la viitoarele cheltuieli suplimentare. De asemenea, instanțele de judecată eronat au interpretat prevederile art.76 din Codul familiei, fără a ține cont de faptul că, nu este încadrat oficial în câmpul muncii. În conformitate cu art. 434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 06 iunie 2022, în ședință publică.

6 Din actele cauzei rezultă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată la adresa electronică a avocatului recurentului Sergiu Muntean la 13 martie 2023 (f.d.30, vol.II). Astfel, recursul declarat la 20 martie 2023 de către Matcin Nicolae, reprezentat de avocatul Sergiu Muntean, este în termen. La 06 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Cristinei Matcin și Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Ciocana mun. Chișinău copia recursului declarat de Matcin Nicolae, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor (f.d.44, vol.II).

La 05 mai 2023, Matcin Cristina a depus referință, solicitând respingerea recursului declarat de Matcin Nicolae, cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, pe care le consideră legale și întemeiate, emise cu respectarea prevederilor legale, bazate pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor. Alte referințe nu au fost depuse. Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Recursul declarat de Matcin Nicolae, reprezentat de avocatul Sergiu Muntean a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01.09.2023), și anume la 20 martie 2023, respectiv va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Examinând temeiurile recursului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din motivele ce succed.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă (până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023, în vigoare 01.09.2023), părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a 7 fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În temeiul prevederilor art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului (28 iulie 2023), cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului. Din analiza recursului rezultă că, Matcin Nicolae, reprezentat de avocatul Sergiu Muntean a invocat temei de admisibilitate prevederile art.432 alin.(2) lit.b) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data de 20 martie 2023. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurenta a făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute de art.432 alin.(2) lit.b) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, normă citată supra, nu a stabilit că instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

În acest context, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat de Matcin Nicolae, reprezentat de avocatul Sergiu Muntean nu rezultă că instanța de apel a apreciat arbitrar probele. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut.

Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în 8 această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991). În conformitate cu art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

Din considerentele redate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Matcin Nicolae, reprezentat de avocatul Sergiu Muntean, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Matcin Nicolae, reprezentat de avocatul Sergiu Muntean. Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 9